5,544 matches
-
de traducere devine evident] de îndat] ce ajungem s] ne confrunt]m cu întrebarea fundamental] care i-a m]cinat pe toți filosofii etici greci. Această a fost pentru prima dat] formulat] de Socrate (sau mai degrab] de Socrate, dup] spusele lui Platon): cum ar trebui s] tr]iasc] un om pentru a atinge eudaimonia? Dac] aceast] întrebare ar fi presupus doar: „Ce anume face viața pl]cut]?”, aceasta ar fi extrem de lipsit] de interes deoarece aproape orice poate fi inclus
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
original al termenului: subiectivistul nu este obligat s] spun] c] nimic nu conteaz] sau c] nimic nu este bine sau r]u. Evoluția istoric] a subiectivismului etic ilustreaz] un proces tipic teoriilor filosofice. A început ca o idee simpl] - cu spusele lui David Hume, care afirmă c] morală este mai mult o problem] care ține de simțire decât de rațiune. Dar, datorit] faptului c] au ap]rut obiecții împotriva teoriei, si pentru c] susțin]torii ei au încercat s] r]spund
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pe... capsomanii cu microfon, de le-a pierit rîsul pe buze. Apropo: panoplia iliesciană cu "golani", "animale" etc. etc. s-a mai îmbogățit, mai alaltăieri, cu încă o piesă grea, destinată de data asta unor destabilizatori congresmani americani, cărora, după spusa manieratului laureat revenit la București, ar trebui "să li se dea peste bot". Pur și simplu. În sfîrșit, noroc de poanta lui Putin, cu NATO, cît ăi fi de mofluz, tot te-apucă rîsul. Cea mai sănătoasă, mai neaoșă reacție
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ne-am încărcat cu greutatea uimirii că ele sunt ceva, își radicalizează diferența în unele momente ale istoriei filosofiei; e drept, pe de altă parte, că filosofia, care le cuprinde pe amândouă, se "formalizează" accentuat, devenind simplu comentariu judicativ la spusele altora, în alte momente ale aceleiași istorii. Totuși, "cauza" acestei stări de lucruri este blocajul judicativ, îngustarea topos-ului gândirii-fenomen. De fapt, de la Aristotel încoace, a fost practicată, copleșitor, filosofarea de tipul gândirii-positum. De aceea este firească întrebarea: cum poate
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
inepuizabile; în această situație, se poate interveni cu un act de postulare: este postulată preeminența ființei și timpului și problema s-a rezolvat; sau poate fi postulată preeminența unuia dintre acești doi termeni. Nu trebuie să înțelegem, cumva, din cele spuse, că dictatura judicativului este un spațiu al arbitrariului; de fapt, imediat după instituirea principiilor ei (amintite mai devreme), tot ce capătă întruchipare, tot ce este obiect constituit (orice "produs" al gândirii, rostirii, făptuirii, constituit temporal) este "acreditat" (sau neacreditat) în funcție de
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
puteau vedea, atunci când li s-au pus la dispoziție oglinzi, arătând astfel că au un sentiment al conștiinței de sine. Un urangutan pe nume Chantek, care locuiește În Grădina Zoologică din Atlanta, a dovedit o conștiință de sine remarcabilă. După spusele Îngrijitorului său, el a folosit o oglindă ca să-și curețe dinții și să-și aranjeze ochelarii 65. Oamenii de știință au crezut, de mult timp, că testul final care Îi separă pe oameni de alte creaturi este durerea Încercată la
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Minsk au și fost bombardate. Înseamnă aceasta războiul ? Contele Schulenburg, care nu primise instrucțiuni de a face o declarație de război formală, s-a mărginit să repete declarația pe care fusese însărcinat să o facă. Atitudinea d-lui Molotov, după spusele contelui Schulenburg, a fost ca și în audiența pe care mi-a acordat-o mie, liniștită și îndurerată. Comisarul a ținut să mărturisescă că după politica de prietenie urmată față de Germania nu se aștepta la un asemenea deznodământ. Am crezut
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
omenești. Entuziasmul pedagogic trebuie să-l caracterizeze pe adevăratul educator deoarece datorită lui, va reuși să facă activitatea elevilor interesantă și să creeze împreună o autentică comunicare sufletească. Dacă în timpul lecției, elevii doresc să vorbească, chiar pentru a combate cele spuse de învățător, atunci li se va acorda toată libertatea necesară, iar apoi cu răbdare vor fi convinși de contrariu. Fiecare lecție trebuie să însemne creație și în ce-l privește pe profesor și în ce-i privește pe elevi. Pentru
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
asupra viitorului. Este normal ca o societate dinamică să se înțeleagă pe ea însăși în termeni istorici. Istoria include în ea însăși cheia înțelegerii. Conștiința de sine a unei asemenea societăți este, în mod necesar, o conștiință istorică. Rezumând cele spuse mai sus, societățile dinamice creează interesul pentru timp din două motive relativ distincte: a) Evenimentul capătă un profil unic, impredictibil, fiind modelat de o mulțime de factori, inclusiv de subiectivitatea umană. Un război purtat de două comunități arhaice are în
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, Atotțiitorul, Creatorul, slăvit, bun, închinat și tot ce e unit cu cele spuse și care se cuvin lui Dumnezeu. Căci, arătându-L astfel în toate asemenea lui Dumnezeu și Tatăl, vom înfățișa adevărul cuprins în spusa Lui: De nu va voi cineva să cinstească pe Fiul, nu-L cinstește nici pe Tatăl care L-a trimis pe El26“. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a Doua, cap. VIII, în PSB, vol. 41
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
aceasta ne va întreba mai întâi, căci toate celelalte decurg din aceasta), nu-i voi aduce dovada din cer, nici din altele ca acestea. Într-adevăr, dacă îi voi spune că Hristos a zidit cerul, pământul, marea, n-are să primească spusa mea. Dacă îi voi spune că a înviat morți, că a vindecat orbi, că a izgonit demoni, nici pe asta n-are s-o primească. Dacă îi voi spune că a făgăduit împărăția cerurilor și bunătăți negrăite, dacă îi voi vorbi
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
scape de ei, le-a îngăduit și aceasta, spunându-le: Pecetluiți voi mormântul cum voiți, ca să nu puteți învinui pe alții. Dacă ostașii ar fi pecetluit ei singuri mormântul, arhiereii și cărturarii ar fi putut spune chiar dacă ar fi fost spusele lor neadevărate și mincinoase; și cum nu le-a fost rușine să spună altele, ar fi putut spune și asta că ostașii, îngăduind să fie furat trupul, ar fi dat prilej ucenicilor să plăsmuiască cuvântul despre înviere. Așa însă, întărind
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Celui înviat? Minuni asemănătoare făcuse Domnul; înviase atâția morți; dar nici una din aceste minuni nu i-a făcut pe iudei să se rușineze, ci au răstignit pe Săvârșitorul lor. Aveau, oare, să creadă popoarele în învierea lui Hristos numai pe spusele ucenicilor? Nu! Lucrul acesta nu se poate, nu se poate! Că pe toate le-a lucrat puterea Celui înviat!”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia LXXXIX, I, în PSB, vol. 23, p. 991-992) „Și Hristos a înviat
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și Dumnezeul tuturor îi detestă pe aceia care se încumetă să-L necinstească pe Fiul Său Unul-Născut și ca niște ingrați îl privesc mereu cu ură pe Mântuitorul și Binefăcătorul lor. Înțelegând împăratul acest lucru și admirând totodată faptele și spusele lui, a dat imediat o lege de interzicere a adunării ereticilor. (Teodoret, V, 16)”. (Casiodor, Istoria Bisericească tripartită, cartea a IX-a, cap. XXV, în PSB, vol. 75, p. 363) „Aduce Domnului slavă și cinste tot cel ce teologhisește după cum
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
mari decât meriți. Așadar, dacă Hristos ar fi fost mai jos decât Tatăl, apărarea Lui n-ar fi fost apărare, ci mai mare osândă. Dar pentru că este egal cu Tatăl, de aceasta nu este osândă. Și dacă vreți, să lămuresc spusele mele cu o pildă. Numai împăratului îi este îngăduit să poarte porfiră și coroană pe cap, în rest, nimănui. Dacă s-ar arăta un om din mulțime îmbrăcat așa, și, dus înaintea judecății, ar spune: M-am îmbrăcat așa pentru că
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
au și fost inspirați de Duhului Sfânt, este limpede că lor trebuie să le dăm crezare, sau mai degrabă Duhului Sfânt”. (Origen, Contra lui Celsus, cartea a IV-a, cap. XXI, în PSB, vol. 9, p. 246) „Deducem, așadar, din spusele Sfintelor Scripturi, că fiind luminați de Duhul dumnezeiesc, în măsura în care era nevoie, proorocii evreilor au fost cei dinții care se bucurau de venirea în ei a Duhului Celui de sus, în așa fel încât întâlnirea, ca să zic așa, dintre sufletul lor
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
durată temporală, de care se vor împărtăși toți după înviere, buni și răi, ci viețuirea în fericire. Putem înțelege prin viața veșnică și binecuvântarea tainică prin care Hristos ne sădește viața Lui, prin împărtășirea de trupul Său, dată credincioșilor, după spusa: Cel ce mănâncă trupul Meu și bea sângele Meu are viață veșnică (In. 6, 54)”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Fragmente din Cărțile 7 și 8, în PSB, vol. 41, p. 727-728) „... Cuvintele cele auzite de către
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
prima mișcare divină ce conduce la creație constă în concentrarea lui Dumnezeu, în contracția sa, care lasă astfel un spațiu pentru desfășurarea lumii, un teritoriu unde să poată rezista o ființă care nu are realitatea lui tare. André Scrima cita spusa unui cabalist din secolul al XIII-lea, potrivit căreia Dumnezeu ar fi creat lumea precum marea țărmurile : retrăgîndu-se. Nu este vorba despre o mișcare limitativă, prin care Dumnezeu se strînge puțin ca să facă loc și operei sale. Contracția înseamnă aici
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
să îi ajute pe azilanți (Fallend, 2006: 1049-50). În campania sa pentru alegerile generale din 2006, candidatul cel mai bine plasat al BZÖ a promis că va expulza 300 000 de străini (de exemplu, aproape o treime din ei). Conform spuselor sale, această cifră corespundea acelei părți a străinilor care erau infractori, refuzau să se integreze în societate și abuzau de dreptul la azil (Fallend, 2007: 880). FPÖ și BZÖ nu trebuie totuși considerate responsabile în mod direct pentru încrederea tot
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
etnice ale candidaților lui Fujimori pentru funcțiile de vice-președinți, Máximo San Román (un mestizo cu pielea închisă la culoare) și Carlos Gárcia (care avea strămoși africani pe o ramură a familiei), îl diferențiau și mai mult de elitele politice. După spusele lui San Román: "Noi am alcătuit lista electorală cea mai reprezentativă din Peru: Chinezul, Indianul și Negrul" (în Daeschner, 1993: 122). Statutul lui Fujimori de om din afara sistemului l-a ajutat să ajungă în al doilea tur de scrutin și
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
puneau cu adevărat accentul pe corupție, mai puțin în sensul financiar al termenului - opoziția nu fusese la putere un timp suficient de îndelungat pentru a avea interese care să vizeze îmbogățirea personală − cât mai ales în sensul decăderii morale. Conform spuselor lui Dušan Slobodník, deputat HZDS și președinte al Comisiei parlamentare pentru afaceri externe, activitățile opoziției puteau fi caracterizate ca o formă de furt spiritual: Avem propria noastră memorie istorică și nu vom îngădui să fim văduviți de ea de către susținătorii
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
violentă și persoana se simte afectată, cel mai bine este ca aceasta să încheie discuția și să se protejeze printr-un refuz de forma: FrșdȘric - Ascultă-mă: refuz să continui discuția atâta timp cât mă insulți (terapeutul care joacă scena confirmă cele spuse printr-o reacție non verbală: el părăsește încăperea) ! Fiecare dintre membrii grupului se antrenează pe rând în tehnica neclarității. Celelalte două tehnici sunt aplicate în cadrul ședințelor paisprezece și cincisprezece. Sarcini de îndeplinit Pacienții identifică în viața lor personală unele critici
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
modifică aceasta. Acest tip de restructurare va alimenta faza comportamentală. Ei studiază dovezile care vin în sprijinul schemei prin intermediul mecanismelor de menținere (cerc vicios) și al reinterpretării intențiilor protagoniștilor. De exemplu, ei analizează statutul tatălui, judecător omnipotent și perfect (după spusele pacientului), ale cărui intervenții par să fi fost primordiale. Ei ponderează obstacolele sale (minimalizate) și reușitele sale (maximalizate). Pacientul apare în final ca o persoană care depinde de privirea celorlalți, atitudinile sale de fanfaron (supracompensare) cu o tendință de a
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
trebuie să fie formulate întrebările deschise, cum reformulăm, cum să recunoaștem cu empatie. Sunt revăzute toate tehnicile învătate în timpul ședințelor 12 și 13. Pacienții au adesea impresia că sunt singurii responsabili pentru inițierea unei conversații. Ascultarea activă constă în reformularea spuselor celuilalt, în realizarea unor rezumate exacte, în interogarea celuilalt în legătură cu emoțiile sale: aceasta permite dezvoltarea relației cu un conținut emoțional mai dens. Ascultarea pasivă constă în a arăta interlocutorului că suntem interesați de spusele sale, utilizând comportamentul non verbal (privire
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
conversații. Ascultarea activă constă în reformularea spuselor celuilalt, în realizarea unor rezumate exacte, în interogarea celuilalt în legătură cu emoțiile sale: aceasta permite dezvoltarea relației cu un conținut emoțional mai dens. Ascultarea pasivă constă în a arăta interlocutorului că suntem interesați de spusele sale, utilizând comportamentul non verbal (privire, inclinarea capului...) și cel verbal într-o formă simplă ("De acord, da..."): ascultarea pasivă îl ajută pe celălalt să vorbească și favorizează relația. Nu trebuie să ezităm să consacrăm o treime din ședință pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]