6,333 matches
-
el este totuna cu universul, este structural și substanțial dependent de un univers care și el depinde de om. Desigur, omul este diferit de alte entități din univers, dar apartenența la întregul unitar este mai importantă decât aceste deosebiri, altfel spus, identificarea cu întregul prevalează asupra identității personale. Suntem noi înșine și ne realizăm ca sine numai în măsura în care înțelegem că interesul pe care îl avem față de sine înseamnă interes față de întreg. Preocupările pentru propria bunăstare sunt preocupări pentru bunăstarea întregului și
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
pe când eticile globale au drept conținut reflecția asupra unor valori și acceptă că umanitatea în ansamblu ar putea împărtăși diferite seturi de valori și s-ar putea discuta asupra criteriilor de alegere a unuia dintre ele în viața reală. Altfel spus, eticile globale sunt o cercetare filosofică asupra naturii, întinderii și justificării aserțiunilor etice făcute de oameni în mod individual sau ca grupuri sociale, ca organizații formale sau unități politice precum statele, în legătură cu relațiile lor cu alți indivizi, alte grupuri, alte
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
nu-încă-vizibil, ca fenomen originar nemanifestat sau ca figură a absenței, care se dă intuiției eidetice sub forma diafană a trecerii prin transparență. Figură a absenței, ea nu e interpretabilă decât în momentul în care deja nu mai este, sau - altfel spus - "figurează" în subtextul ori mai degrabă în pretextul în care ea se ivește și semnifică înainte de a fi. O imagine transparentă a inaparentului care joacă rolul fondului de spațiu ce luminează - pune în lumină - materia imaginii poetice propriu-zise, iar acest
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în forma ființării care o pune în imagine. Ființa survine și se descoperă în imaginea ce menține ființarea acoperită, dar în această venire sub acoperire ființa se arată pieziș, în parcursul oblic al intervalului pe care îl face posibil. Altfel spus, inaparentul nu este vizibil, nu are o imagine decât în retragerea pe care și-o autoimpune, revelându-se în distanța deschisă în el însuși; paradoxal, retragerea sa din vizibilitate îl face vizibil, dă loc de apariție unei imagini. O imagine
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
căruia se poate vedea minunea unei iviri deja posibile, ființarea inaparentă a neascunderii diafane: "Ca-n ape făr prunduri, fabuloase, reci/ arzând se văd minuni - prin lutul purpuriu 28". Ce rămâne în vedere Imaginea transparentă e deschisul inaparentului sau, altfel spus, vălul străveziu în care inaparentul se dezvăluie și prin care răzbate posibilul unui semnificabil întrupat poetal. Din perspectiva ascunsă a posibilului totul e mai întâi închidere, acoperire a sensurilor, așa cum se configurează această scenă originară în poemul Pe ape (vol
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ele sunt doar în măsura în care se înscriu în existentul de-finit. Stări absolute ale intelectului și viziunii, existențele nedefinite, nemanifestate în corpul ființei unui poem, sunt - potrivit lui Barbu - stări și nu acțiuni, "starea de geometrie și, deasupra ei, extaza"5. Altfel spus, figura cristalină a desăvârșirii spirituale - spiritul de geometrie - și viziunea înaltă a posibilului luminat - spiritul de finețe 6. Forme ale "increatului cosmic: adică existențele embrionare, germenii, peisajele nubile, limburile" care să slujească "la extinderea realului până la ceva mai semnificativ, prin
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
turburat./ Tot ce-atingeai cu mâna, de-acuma încetează". Cu ochii - în ochi - nu se vede lumina care învăluie totul, ci tot ce e adus la îndemână, în câmpul proxim al vizibilității, lucrurile atinse cu mâna și cu vederea. Altfel spus, fața ființei lumii care e de față, poate fi atinsă și privită nu ca existent abia posibil, ci prezent în orizontul său material inconfundabil. Dar "în tine fața lumii la față s-a schimbat". Ca atare, în al doilea rând
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
prin mine mult mai iute". În acest tablou dezertat de lumină, sufletele globulare par să fie singurele încă vii, conștiințe pure, descărnate de orice urmă a existenței sensibile. Intuiția nu surprinde aici decât imaginea epurată a unei suspensii sau, altfel spus, epura unei ființări încă posibile, abia răzbătătoare prin deriva pustiirii și a absenței. Cât despre "alb pe clișeul negru al lacului", contrar aparențelor, nu e imaginea-clișeu a unei antinomii facile, ci expresia developării imaginii interioare în camera obscură a exteriorității
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
perspectivă aduce în înțelegere posibilul unei relaționări. Într-adevăr, semnificatul conținutului spiritual este inteligibil doar în forma internă a semnificantului prin care apare, în imaginea în care el se in-formează14. Putem "vedea" cum solzii timpului se dizolvă-n fântâni? Altfel spus, ne dă fenomenologia doar apariția ca atare, fără hermeneutica prin care, în chiar vizibilul apariției, să înțelegem ceea ce apare?15 Dar ar avea vreun rost să înțelegem timpul întâlnirii într-un gol răsfrânt, cu prețul dizolvării întâlnirii înseși? Un răstimp
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
nivel este vorba - e deopotrivă saltul în prefăcut, căci împotmolirea în voalul fără trup și în carnea nevăzută, deși pare să desemneze absorbția în inform, dispariția într-un a fi imposibil, arată totuși ceva în chiar voalarea inaparentului.9 Altfel spus, imaginea se ascunde în pânza transparenței, stă în textura de voal neînchegată, firavă, dar ceea ce e văzut se dublează de întregul invizibil în care se adâncește: "Vede lumea ca înainte,/ spintecă unda la fel/ pe țărm femeia iubită îi face
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
lucruri în mișcare, ochiul le fixează în secvențe succesive, le oprește și le juxtapune în imagini cinetice care apar în act. Dar ca ceva să fie ulterior în act trebuie să se ivească din ceea ce anterior e în potență. Altfel spus, putința mișcării nu stă în impulsul unei exteriorități la care ne raportăm ca la ceva ce nu ne privește. Neprivite, lucrurile se mișcă în absența imaginii; în lumea poemului însă lucrurile sunt mișcate altfel, așa cum o imagine fotografică mișcată arată
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
invizibilă prin distanța deschisă de orizontul ființei, semnificabilul inaparent dobândește forma posibilității sale de expresie, ia chipul unei manifestări care se dă vederii. Un chip ce se arată ca imagine a distanței, ca retragere a ființei în departele non-manifestării. Altfel spus, manifestarea ființării semnificabile este cu putință doar în virtutea retragerii ființei în nemanifestatul lucrător al absenței. Ceea ce primește chip se confruntă cu paradoxul ființei care iese din chip, cu nevăzutul care nu e de față, nu apare în fața ochilor care nu
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
semnificabil vizibil în trupul poetal al imaginii. Nu semnifică nici mai mult nici mai puțin decât arată, iar ceea ce semnifică se spune, vorbește și dă de înțeles în chiar măsura în care dă de văzut. Arată mai mult nespus decât spus, iar nespusul lasă de înțeles, se vede subînțelegându-se în imaginea în care răsare. Ce vedem, de pildă, când, în poemul Curând de Petru Creția 1, se spune: Curând vom trece/ De sub furtuna mută a soarelui/ În ființa clement stăpânitoare
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
se lasă spus în imaginație. Altfel spus, se rostește (în) vizibil, așa cum - sinestezic - "se-aud miresmele pocnind" și "un fier mai palid și mai firav" se spune altfel pentru a putea fi văzut. Se spune cum nu a fost niciodată spus, în imagini creatoare de imagini, în manifestările vizibile ale invizibilului. Doar acestea vorbesc în înțelegere, căci în ele înflorește sensul nespus al întemeierii. Nu se vede decât ceea ce nu se spune, iar în lumina nevăzută imaginea ia forma genuină a
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
dezimaginarea este și dezidentificare; nu numai că nu avem de a face cu un orizont imaginar spre care schemele textului ne-ar conduce, dar nici cu un eu poetic închipuit în prezența sa scenică, în spectacolul unei prestații artistice. Abrupt spus: poemul nu se oferă pentru a fi degustat ca obiect estetic, ci pentru a fi re(de)scris fenomenologic; nefiind dublura imaginară a unui subiect plin, care vede și vorbește "frumos", eul se golește de orice intenție de a vedea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
nevăzut, pus în distanța care ne ia ochii, ne îndepărtează de ceea ce stă totuși sub ochi. Vedem zidirea, dar ne scapă lucrarea zidirii, creșterea ei în visul creației. Lucrare ce pune materia în dispoziția prefacerii, în orizontul desăvârșirii naturale. Altfel spus, o imagine ascunsă între frunziș și nisip, ca un fir străveziu întins între spirit și materie. Elixirul prin care degustăm poemul. Dincolo de evident (Nichita Danilov) Trupul participă la lumina divină, deși în mod indirect și printr-un fel de filtru
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
infinit, ceea ce trebuie să se nască", reînceperea la infinit, dincolo de timp și totodată origine a timpului, "ca un început necurmat și, prin aceasta, ca infinit" (Totalitate și Infinit. Eseu despre exterioritate, Editura Polirom, Iași, 1999, pp. 236, 238, 243). Altfel spus, fidelitatea trecătorului față de netrecătorul în care se pierde, se uită pentru a se regăsi veșnic în trecerea reîncepută. Căci "fidelitatea caută nimic mai puțin decât veșnicia", o "fidelitate pentru eternitate" (Jean-Luc Marion, Fenomenul erosului, ed. cit., pp. 248, 249). Este
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
hepatică congenitală. în aceste familii, riscul de recurență în fratrie a celor două fenomene este probabil ridicat (Zerres et al., 1994). 2. Expresivitatea variabilă O problemă majoră cu care practicianul se confruntă în diagnosticul ADPKD este expresivitatea variabilă sau, altfel spus, variabilitatea clinică de manifestare a bolii (variație fenotipică, în termeni genetici) la diferite persoane afectate. în genetică, expresivitatea este un caracter cantitativ ce exprimă gradul de severitate al bolii, manifestarea sa mai mult sau mai puțin completă (expresivitatea zero este
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
oțel: în jocul cotidian de-a datul pe lângă inevitabil spre a-i face, involuntar, un făgaș de intrare în intimitatea noastră, bila buclucașă are cumva consistența vaporilor dispersați în mediu, precipitați abia de turbionul creat în urma loviturii în gol. Altfel spus, bila nu se încheagă decât retrospectiv; în caracterul ei dual de lucru-undă predomină curgerea. Propriu-zis, principiul de incertitudine al lui Heisenberg nu i se aplică, ci de-curge din ea. Ca tot omul, Ian se îndrepta spre întâlnirea cu inevitabilul
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
pe romanul francez din secolul al XV-lea "considerat drept un intertext rezultând din transformarea mai multor coduri aparent eterogene: scolastica, poezia de curte, literatura orală publicitară a orașului medieval, carnavalul" (J. Kristeva, 1980: 272). Fie și numai în treacăt spus, teoria intertextului și a intertextualității reprezintă tipare mult mai complexe și mai nuanțate ale relațiilor dintre texte, decât noțiunile de sursă și influență - mult prea comune și generale, considerate adesea cvasi-sinonime. În concepția Grupului Tel Quel din anii 60, intertextualitatea
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
cognitiv. Sunt dimensiuni consubstanțiale tipului de informație, subordonate obiectivelor presei și /sau jurnalistului, având implicații majore în retorica discursului și în comunicarea gazetărească: 1) factorul cognitiv. Funcția persuasivă sau de convingere nu ar fi posibilă în afara raționamentelor, a echivalențelor, altfel spus, a metaforei jurnalistice; 2) factorul semantic: limbajul însumează dimensiunea semantică a limbii, dar nu în toate situațiile această dimensiune se suprapune integral limbii. Metaforă-conflict și ambiguizare Nu în toate situațiile cercetătorul poate vorbi de metafore jurnalistice care au un domeniu-sursă
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
ele, diluând propriile standarde, și așa slăbite de o cultură a predării și cercetării deformată ideologic, după anii de comunism. Standardele rămân Încă ridicate doar În anumite facultăți ce dispun de culturi de cercetare robuste și nedeformate ideologic. Deși, trebuie spus, numărul redus de studenți le lipsește de impact social sau instituțional. E cazul formării fizicienilor sau matematicienilor; aceste facultăți primesc bani puțini și au un prestigiu instituțional redus prin comparație cu facultăți bogate, care atrag mulți studenți, chiar dacă nu au
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
lua în mîinile sale administrația regatelor pe care le-a cucerit pentru ei cu spada. Așa procedează cu Olanda în 1810, după fuga lui Ludovic în Austria, iar Murat nu-și păstrează regatul decît datorită iminenței războiului cu Rusia. Altfel spus, regatele vasale nu păstrează decît o umbră de independență, iar suveranii lor nu sînt decît gestionarii temporari ai unei puteri concesionată de împărat și pe care el o poate relua în orice moment. Protectoratele se bucură de o mai mare
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
-lea, el sus?ine cu credin?? politică imperial? ?i face parte din cohorta de tehnocra?i care sprijin? regimul. Dar s? ne oprim aici cu compară?iile. Mai �nt�i pentru c? Le play a fost un inginer minier, altfel spus, un om de teren, care a str?b?țuț Europa din obligă?ie profesional? dar ?i din pl?cere. �n timpul c?l?toriilor a devenit etnograf ?i a �ntreprins cercet?ri bazate pe observarea direct? a mediilor populare ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
le-au l?sat. Dar datoria pe care o avem fă?? de ei, nu le-o putem rambursă (fiindc? s�nt mor?i!) dec�ț proced�nd cu succesorii no?tri a?a cum au procedat cu noi antecesorii. Altfel spus, legea timpului ne impune s? �pl?tim� descenden?ilor no?tri (Fouill�e vorbe?te de o �juști?ie reparatorie�) pentru ceea ce ne-au transmis nou? str?mo?îi. Că ?i ace?tia, la r�ndul nostru s? facem tot
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]