5,526 matches
-
figurative. Bateria care evaluează forma figurală a creativității, în afara factorilor de mai sus (fluiditate, flexibilitate, originalitate și elaborare), mai conține două criterii (Dincă, 2002): 1. rezistența la închidere prematură (Rez. înc.) măsoară capacitatea de rezistență perceptivă la figura indusă prin stimul și reprezintă măsura în care subiectul este independent de învățarea perceptivă. Deschiderea psihologică este localizată de Gordon la nivelul etapei de incubație a procesului creativ și este considerată de C. Rogers (1979, apud M. Dincă, 2002) ca fiind una dintre
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
precar”, fără morga tehnicistă a analistului politic ori a politologului), dar și din domeniul antropologiei culturale, al istoriei ideilor ori mentalităților, al imagologiei aplicate ș.a.m.d. De fapt, sunt solilocvii lăuntrice consemnate în scris, suscitate de cei mai diferiți „stimuli” exteriori care pot stârni o conștiință (în cazul în speță, pe cea a lui C., în toate „compartimentele” sale existențiale simultane, adică în ipostazele de „om-pur-și-simplu”, de timișorean dintr-o familie originară din ținutul Mehadiei, de român, de martor al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
și multiple, implicând factori intrinseci și de mediu ce pot fi sistematizați în două cauze fundamentale: fragilitatea funcțională, ce generează răspunsuri limitate; ‒ dezadaptarea la situațiile de stres. Fragilitatea funcțională se caracterizează prin modificări citofiziologice constând în:‒ întârzierea răspunsului la un stimul sau o încetinire în cinetica răspunsului; ‒ diminuarea răspunsului maximal la stimul;incapacitatea de a răspunde identic la stimuli iterativ aplicați, atingând o epuizare mult mai precoce. Fragilitatea celulară la nivel membranar este dată de:fragilitatea membranelor plasmatice care generează o
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lelia Maria Șușan, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91957_a_92452]
-
sistematizați în două cauze fundamentale: fragilitatea funcțională, ce generează răspunsuri limitate; ‒ dezadaptarea la situațiile de stres. Fragilitatea funcțională se caracterizează prin modificări citofiziologice constând în:‒ întârzierea răspunsului la un stimul sau o încetinire în cinetica răspunsului; ‒ diminuarea răspunsului maximal la stimul;incapacitatea de a răspunde identic la stimuli iterativ aplicați, atingând o epuizare mult mai precoce. Fragilitatea celulară la nivel membranar este dată de:fragilitatea membranelor plasmatice care generează o fluiditate scăzută, provocată de pierderea progresivă a capacității receptorilor asociată cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lelia Maria Șușan, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91957_a_92452]
-
ce generează răspunsuri limitate; ‒ dezadaptarea la situațiile de stres. Fragilitatea funcțională se caracterizează prin modificări citofiziologice constând în:‒ întârzierea răspunsului la un stimul sau o încetinire în cinetica răspunsului; ‒ diminuarea răspunsului maximal la stimul;incapacitatea de a răspunde identic la stimuli iterativ aplicați, atingând o epuizare mult mai precoce. Fragilitatea celulară la nivel membranar este dată de:fragilitatea membranelor plasmatice care generează o fluiditate scăzută, provocată de pierderea progresivă a capacității receptorilor asociată cu desensibilizarea acestora (down-regulation); astfel de exemple sunt
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lelia Maria Șușan, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91957_a_92452]
-
fiind rezultatul evoluției ontogenetice, care repetă filogenia și din punct de vedere (info)energetic. Se cunosc forme de manifestare infolaser(bio)energetică la distanță, (bio)câmpuri electromagnetice, iar intensitatea biocâmpului electromagnetic vegetal (EM), adică planta în totalitate depinde de intensitatea stimulilor pulstonici externi - întreg spectrul electromagnetic, unde în dinamică acționează față de poziția Soarelui/24 ore, de anotimp sau mișcările de rotație și revoluție. Info(bio)energetica plantelor devine în acest mod proporțională cu: numărul și dimensiunea totală a frunzelor, florilor, suprafața
Fitoterapie clinică by Gabriela Anastasiu, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2094]
-
economice, sociale, politice, geografice și de mediu. Decalajele înregistrate în timp și spațiu în ceea ce privește dezvoltarea economică au captat atenția specialiștilor în studierea manifestărilor spațiale și regionale în strictă dependență de procesele asociate. Efortul lor s-a îndreptat în a descoperi stimulii și barierele din calea dezvoltării economice cu scopul de a determina varianta optimă de dezvoltare în profil regional. Teoria economică regională se bazează pe abordarea la scară spațială a problemelor dezvoltării economice, distanța, spațiul și regiunea fiind elementele cheie în jurul
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
arterei coronare drepte în majoritatea cazurilor, după care descrie un traiect invers acelor de ceasornic în jurul bazei venei cave superioare pentru a pătrunde în nodul. De la nivelul nodulului pornesc căile internodale anterioară, mijlocie și posterioară care permit transmiterea rapidă a stimulului electric spre nodulul atrioventricular. Impulsul contractil se distribuie radial în miocardul atrial. Limitrof nodulului sinoatrial, în țesutul conjunctiv subepicardic, se descriu numeroși ganglioni parasimpatici. Calea internodală principală urmează traiectul cristei terminalis, inferior de orificiul venei cave inferioare, până la nivelul nodulului
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
are critici, între care mai activi sunt senzualiștii englezi, ca neuropatologul William Cullen, care în vindecare, pune accent pe resursele nervoase, pe stimularea lor. Dar Stahl are și discipoli. John Brown (1735 - 1788) susține că excitabilitatea sistemului nervos răspunde la stimulii exteriori și interni care, în funcție de intensitate, pot produce „boli stenice“ și „astenice“, ținând seamă și de sensibilitatea organismului. Concepția lui Brown a avut ecou în Europa, ca și vitalismul lui Stahl. Ecoul avut la Montpellier desprinde „forța vitală“ de suflet
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Viena Vermischte Medizinischen Schriften (Diferite scrieri medicale). Dacă în sec. XVIII medicii sunt rari în provinciile românești, deoarece sunt de proveniență străină, faptul este însă un prilej ca românii să fie la curent cu medicina din aceste țări, și un stimul de a trimite la studii în centre europene tineri, care în sec. XIX, vor pune bazele medicinei românești, onorându-și magiștrii, universitățile respective și toți desfășurând o operă de luminare a poporului, după cum vom vedea. MEDICINA MODERNĂ : SECOLUL XIX Secolul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
extinde dialogul de la bolnav la mediul său social. Se inspectează ambientul domestic, se aprofundează ancheta socială. În clinică se stabilesc simptomele prin metodele de cercetare obiectivă: palpație, percuție, ascultație directă și mediată (stetoscop), se analizează gama reflexelor, reacțiilor la diverși stimuli, a sechelelor și recidivelor, a traumelor cu efect în comportamente. Se afirmă neurosemiologi ca Joseph Babinski, Charles Foix, Pierre Marie ș.a. Se face distincție între manifestările simulate histerice și paralitice autentice. Neurologia își perfectează metoda de investigație diferențiind tulburările de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sistematizează anatomoclinic encefalitele și analizează nevrozele. Alți elevi ca Th. Horneț și A. Kreindler cercetează leziunile aparatului nervos arterial intracranian, făcând posibilă depistarea accidentelor cerebro-vasculare, în studiul cărora se remarcă și D. Dima. Utilizarea drogurilor, a curentului electric, a unor stimuli în cercetarea reactivității diverselor formațiuni nervoase, a cloropromazinei și a altor derivate de fenotiazină etc. a mărit mult lista experimentărilor și a facilitat îmbogățirea produselor psihofarmaceutice. Pornind de la fiziologia funcțională a sistemului nervos, s-a ajuns la cibernetică, știință tânără
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
atât de înrădăcinată, încât noi nu reușim să ne gândim la autonomia elevilor decât ca la un fapt care impunea pasivitatea profesorului. În realitate autonomia elevilor pretinde ca profesorul să fie foarte activ în îndeplinirea sarcinii sale, de a oferi stimuli, ocazii favorabile, sugestii optime și un sprijin adecvat“ (F. de Bartolomes apud E. Păun, 1991, p. 48). Problema care se pune în realitate nu este aceea a „neautorității profesorului, ci, dimpotrivă, a exercitării autorității prin anumite modalități ce conferă elevilor
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
limitează foarte mult necesitatea intervenției profesorului în procesul devenirii elevului). În realitate însă, autonomia elevului nu implică în nici un caz absența sau pasivitatea profesorului. Dimpotrivă, ea pretinde ca profesorul să fie foarte activ în împlinirea sarcinii sale de-a oferi stimuli, ocazii favorabile, sugestii optime și un sprijin adecvat (F. de Bartolomes apud Neacșu, 1991, p. 48). Construirea autonomiei elevului este dificilă, dacă nu chiar imposibilă în condițiile existenței unei relații încordate profesor - elev. Prin poziția sa privilegiată, profesorul poate să
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
explică comportamentul în termeni de consecințe întărite ale comportamentului. Indivizii învață să repete anumite comportamente din cauză că au fost recompensate și nu repetă anumite comportamente din cauză că au fost pedepsite sau nerecompensate (Thorndike, 1911 apud Scholl, Beauvais și Leonard, 2002). Reîntăririile sunt stimuli care sunt prezentați individului după angajarea într-un anumit comportament și crește probabilitatea ca acel comportament să se repete pe viitor. Feedbackul la sarcină și social care confirmă percepțiile de sine acționează ca întăritori de bază. Puterea percepției de sine
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
sunt categorii ale unei sau mai multor variabile latente [15]. Variabilele latente sunt variabile neobservate, teoretice, conceptuale care ar putea explica separarea în clase (latente), clusteri sau segmente a cazurilor analizate, a modurilor de răspuns la un anumit grup de stimuli. Simplificat, conform acestei tehnici, patternurile de răspuns ale subiecților la un set de itemi (variabile indicator) sunt condiționate de apartenența subiecților la una sau alta din clasele latente ale unei variabile latente necunoscute "X", care nu este prezentă explicit în
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
relație sexuală, interesează pubertatea și adolescența. În spațiul românesc, instalarea pubertății în jur de 13 ani la fete și 14 ani la băieți (legat de menarhă și poluție) va genera începutul real al impulsurilor sexuale [6]. Pentru ambele sexe însă, stimulii artificiali, cărțile erotice, pornografice, audiovizualul preocupat excesiv de sex, accesul la mijloacele de contracepție au condus la începerea vieții sexuale foarte devreme (15-16 ani). Precocitatea începerii vieții sexuale determină o uzură prematură, inhibarea procesului de creștere și osificare. Debutul precoce al
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
latente În continuare vom explora problema avortului printr-o analiză de clase latente. Încercăm să identificăm variabilele latente, variabile neobservate, teoretice, conceptuale care ar putea explica separarea în clase (latente), clusteri sau segmente a modurilor de răspuns la un anumit stimul, a atitudinilor și percepțiilor. Cu alte cuvinte, conform acestei tehnici, patternurile de răspuns ale subiecților la un set de itemi (variabile indicator) sunt condiționate de apartenența subiecților la una sau alta din clasele latente ale unei variabile latente necunoscute "X
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
contracții migratoare gigante care se propagă pe distanțe mari de intestin. Ele se pot propaga și retrograd în cadrul vomei. Se pot asocia cu dureri abdominale (crampe) și diaree. Asigură fiziologic propulsia în masă (în special în intestinul gros) și îndepărtarea stimulilor nocivi. Reglarea motricității intestinului subțire a. Reglarea nervoasă Controlul motilitații intestinale se realizează direct și predominant de sistemul nervos mienteric, o rețea neuronală organizată la nivelul peretelui intestinal (vezi cap. 6), care asigură medierea efectelor neurovegetative la acest nivel. Când
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Enzimele lipolitice sunt: lipaza intestinală, care descompune grăsimile neutre nedigerate în glicerol și acizi grași; lecitinaza, ce desface lecitina în glicerol, acizi grași, fosfat și colină; fosfataza, ce eliberează fosfatul din glicero-fosfați. Reglarea secreției de suc intestinal a. Reglarea nervoasă Stimulii locali mecanici (destinderea anselor intestinale) declanșează secreția glandelor intestinale prin mecanisme reflexe locale. ”Centrii” acestor reflexe locale sunt plexurile intrinseci Meissner și Auerbach. Inervația vegetativă extrinsecă are o influență redusă asupra secreției; stimularea vagului are un efect excitator asupra secreției
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
dopaminergici, colinergici, serotoninergici din hipotalamusul lateral determină anorexie (fig. 27). Factorii care reglează ingestia de alimente Nutriția la om este în așa fel reglată încât greutatea lui corporală să nu se modifice perioade lungi de timp. Sunt cunoscuți mai mulți stimuli fiziologici care pot să influențeze centrii hipotalamici. Creșterea temperaturii ambientale activează centrul sațietății; iar scăderea acesteia stimulează centrul foamei. Glicemia are un rol major în controlul consumului de alimente. Nucleul ventro-median hipotalamic funcționează și ca un glicostat care decelează nivelul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
fiziologie a respirației. Inima pompează ritmic sânge în artere în cadrul unui ciclu funcțional de contracție (sistolă) și relaxare (diastolă), numit ciclu cardiac (revoluție cardiacă). Activitatea ritmică permanentă a inimii este susținută de metabolismul celulelor miocardice, care prezintă numeroase aspecte particulare. Stimulul natural, fiziologic, pentru activitatea inimii este potențialul de acțiune generat ritmic de celule specializate din nodulul sinoatrial și condus în întreg sincițiul miocardic. Curgerea sângelui în cadrul sistemului circulator (hemodinamica) are loc conform legilor fizicii referitoare la mișcarea lichidelor (hidrodinamica). Ca
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
dacă este izolată sau în serie scurtă de două-trei extrasistole grupate, sau poate fi parte dintr o alterare de ritm persistentă. 12.3.2. Excitabilitatea: caractere și mecanisme ale potențialelor de acțiune în diversele tipuri de cadiomiocite Așadar, pentru miocard stimulul fiziologic este potențialul de acțiune generat ritmic de celulele P sinoatriale, iar răspunsul este contracția. Aceasta este indusă în fiecare cardiomiocit contractil de către prezența potențialului de acțiune la nivelul sarcolemei acestuia. Potențialul de acțiune pentru celulele P a fost descris
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
acțiune seamănă cu cel din ventricul, dar are platou scurt și cu aspect descendent fig. 35). Pe parcursul potențialului de acțiune excitabilitatea se modifică corespunzător (fig. 34). Similar cu fibra musculară scheletică, depolarizarea se însoțește de incapacitatea de a răspunde la stimuli, deoarece toate canalele de sodiu rapide sunt deschise. Aspectul continuă și în fazele 1 și 2, când canalele rapide de sodiu sunt inactivate, iar cele de calciu de tip L sunt deschise. Astfel, de la declanșarea PA și până la începutul fazei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
sodiu sunt inactivate, iar cele de calciu de tip L sunt deschise. Astfel, de la declanșarea PA și până la începutul fazei 3 se întinde perioada refractară absolută, caracterizată prin inexcitabilitate. Apoi, până spre sfârșitul potențialului de acțiune, inexcitabilitatea este relativă, deoarece stimuli puternici pot să inducă potențiale de acțiune de tip lent, 2 bazate pe activarea canalelor de tip L, mai ample pe măsură ce stimulul acționează mai târziu în faza 3. Spre sfârșitul fazei 3 repolarizarea este aproape completă, astfel că se produce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]