6,018 matches
-
de formă, precum cu o lună în urmă: „Despre versurile mele nici nu mi-ai scris măcar cum ți s-au părut. Se vede că ți-au displăcut și de aceea nu te mai întreb. Poate chiar că cele două strofe din urmă să fie cam cutezătoare în privirea rimelor. Iartă-mă, puiuțule...” (Ed. cit., pag. 257). Scuzele par mai curând un mod discret de a atrage atenția asupra încercărilor inovatoare în materie de versificație. Autorul avea nevoie de confirmarea unui
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de formă, precum cu o lună în urmă: „Despre versurile mele nici nu mi-ai scris măcar cum ți s-au părut. Se vede că ți-au displăcut și de aceea nu te mai întreb. Poate chiar că cele două strofe din urmă să fie cam cutezătoare în privirea rimelor. Iartă-mă, puiuțule...” (Ed. cit., pag. 257). Scuzele par mai curând un mod discret de a atrage atenția asupra încercărilor inovatoare în materie de versificație. Autorul avea nevoie de confirmarea unui
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Deci din acest punct de vedere, euritmia pe linia acompaniamentului muzical nu urmărește riguros ca În dans, frazele, perioadele muzicale, ritmul, tempoul etc. Desigur când este necesar pe alocuri, În funcție de tematică, de ideea de bază, pot fi versuri sau chiar strofe, care se supun riguros picioarelor metrice, cadențate ale poeziei. În acest caz, ritmul muzicii va fi corespondent cu acestea, subliniind artistic și mai multă forță, ritmicitatea și totodată atmosfera poeziei. Cel sau cei care interpretează poezia, În afara calităților artistice se
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
de sfoară. Folosit de fiecare La fereastră, în cofițe, Are o justificare: E util, nu e de fițe. N-are frică,-și face jocul: N-ar fi frunze, fire, stofe, Nici fântâna și nici focul, Fără ,,f’’, nici foi sau strofe. Câți de ,,f’’ dorit-au, oare, Pe aici să se strecoare? E cuminte-acela care Rezultatul bun îl are. Ghiocelul în grădină Se întreabă și socoate: Oare știe ,,g’’ să vină În găleată;-n greblă poate? LITERA ,,G’’ ,,G’’ din ghete
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
e întâi „stenografiată“, apoi, cu unele retușări, transcrisă în caractere de tipar. Poeziile par telegrame fără semne de punctuație (afară de virgula pusă stereotip după al doilea rând al fiecărui catren), fără acorduri gramaticale, cu litera orânduită meticulos. Toate au 4 strofe, titlul având rareori legătură cu textul ce dă impresia unui amestec arbitrar de cuvinte (cu efecte comice uneori), câteodată limpezindu-se brusc. Fondul e bazat pe amintirile bolnavului din adolescența petrecută la Constanța. Are preferință pentru anumite decoruri (țărmul mării
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
Cruceanu plânge cu emoționante Lacrimi; Maria Cunțan are o grație tandră și tristă. A.C. Cuza are un spirit mușcător. Davidescu și-a jurat să întinerească prozodia. Traian Demetrescu a avut o sensibilitate ascuțită și maladivă care s-a concentrat în strofele din Senzitive, cu toată acea melancolie pe care o mai exprimă carp sau Cruceanu. Al. Gh. Doinaru, născut în 1882, la Tescani, are deja un frumos bagaj literar. Iuliu Dragomirescu cântă înflăcărat patria. Pe un cu totul alt ton, rar
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
chirilica (în trecut), latină (astăzi) 124. georgiana (gruzina, kartuli) O Georgia (mkhedruli) Limba veche de cultură. Prima atestare: o inscripriție de la sfîrșitul sec. V d.C. Poemul Viteazul în blană de tigru (≈ anul 1200) de Sota Rustaveli cuprinde peste 1000 de strofe de 4 versuri. Alfabet propriu scris de la stînga la dreapta. Antim Ivireanul, mitropolitul Țării Românești, era originar din Ivir (Georgia). În timpul sau s-au realizat la noi tipărituri în limba gruzina. Unii lingviști vorbesc de o familie de limbi ibero-caucaziene
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și-i dau binecuvântarea lor. Muzica intonează cântecul miresei, iar solistul cântă melodia pe următoarele versuri: “Ia-ți mireasă ziua bună / De la tată, de la mumă / De la frați, de la surori, / De la grădina cu flori “. Solistul mai adaugă apoi și câte o strofă mai ironică: ―Taci mireasă, nu mai plânge, Că la mamă tot te-i duce Când o face plopul mere Și răchita micșunele... „ După această despărțire, mirele cinstește pe socrii săi și pe toți cei de față, iar tatăl fetei o
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
În ea se desfășoară bătălia de la Rovinari". Sau: ,,Mihai Eminescu și-a intitulat poezia "Din valurile vremii..." vrând să sugereze vremea și apoi nu a mai continuat titlul din nu știu din ce motiv s-a răzgândit și a început strofa I..". Suculente sunt și perluțele ce relatează secvențe tragicomice din arhetipalul nostru conflict haiduci vs. boieri. ,,Mulțimile de boieri exploatatori își țineau banii numerar în pungi. Haiducii îi atăcau și îi ușurau de bani în toate baladele"; ,,Haiducii din doine
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
nu mă bag eu în ce a făcut el"; Metoda folosită de Ion pentru a pune mâna pe pământul Anei a fost însărcinarea..."; "La începutul fiecărei poezii eminesciene stă plantat câte un tei mai gros sau mai subțire, în funcție de câte strofe are poezia..."; "când eroul muri împușcat de nemți pe câmp, simți miros de mărar și pătrunjel..."; "Ioana îi zice eroului să-i bage aparatul în priză..."; "când veni fata, băiatul îi mângâie pisoiul...". Și istoricii au de ce să se "bucure
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
ochi se pune ceața/ De la lacrimi care dor/ De la becul care-i chior... Doamne, ce grea este viața/ Cînd îți pierzi toată speranța". Multe din cîntecele de ocnă se adresează divinității, iar invocarea lui Dumnezeu se face uneori la fiecare strofă, ca o formă de suport moral și de accentuare a sentimentelor de părăsire, neputință, tristețe sau răzbunare: "Doamne, numai eu mă zbat cu gîndul... Doamne, sînt la pușcărie... Doamne, a secat sufletu-n mine... Doamne, mîncat sînt de lanțuri grele
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
un colț al celulei, își plînge nefericirea: "Tristă-i duminica zilelor mele/ e tristă și-i plină de patime grele/ Tristă-i duminica și ziua-n care/ am fost condamnat și băgat la răcoare". Acestea sînt, poate, cele mai vechi strofe cunoscute din folclorul penitenciar românesc, avînd o vechime de cel puțin 150 ani, fiind întîlnite în însemnările lui N.T. Orășanu din 1861, apoi în Cînturile de ocnă ale lui George Astaloș din 1948 și în cîntecele de la Gherla culese de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
privirile fulgerând rătăcitoare. Astfel de schimbări de directori se datorau probabil unor schimbări politice (la plecarea mea din Aiud, se instalase un al treilea director). Cum eu însumi poetizam sârguincios, așternând cu versuri nicidecum promițătoare (refrenul celor trei sau patru strofe de câte cinci versuri ale unui poem suna: „Aprilie, luna florilor de mai“ - de a cărui absurditate nu-mi dam deloc seama) pagini peste pagini de caiete liniate purtând pe copertă chipul prințului moștenitor, ar fi fost normal să caut
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Toate poemele lui sunt fugi solitare: iese învingător cuvântul simplu, care izbutește să se înfigă drept în sufletul lectorului. Baladă de ziua mea e o sumă de gesturi și vorbe banale, de o limpezime verbală șocantă limpezime tipică poetului Desperado. Strofele sunt alcătuite (în engleză) din trei versuri ce rimează perfect și un refren care nu rimează deloc: Sunt aceeași, dar n-aș vrea să vorbesc de iubire". Pe lângă această demonstrație că muzica versului e fără rost (înțelesul nu are nevoie
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
la cale. El se folosește de verbe englezești ale modalității (lucru ce amintește de poemul Byzantium, de W.B. Yeats) precum și de valorile subordonatei condiționale (cum face Eliot în La Figlia Che Piange). Condiționalele, de pildă, apar în ultimele trei strofe, după tiparul " Dacă ar suna / ar scrie / ar veni până la mine", urmate de întrebarea simetrică "să răspund oare? / aș răspunde..? / i-aș spune..?" Ca orice bun artizan al cuvântului. Alan Brownjohn are o gramatică a sensului. Povestea e simplă: o
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
redutabilă în mâinile lui John Mole, ca în poemul Mai departe (cu nenumăratele lui sensuri, de la a merge înainte, la a continua, a îmbătrâni și în cele din urmă a merge la culcare, a adormi, a muri). Poemul are o strofă mai lungă și una foarte scurtă. Prima strofă e alcătuită din versuri descriptive, n-are predicate și nici subiect. Citită independent e greu de înțeles: Scotch cu apă, cald, Medicinal, două pilule Pe o tăviță, ziarul Times La subțioară, urcând
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
poemul Mai departe (cu nenumăratele lui sensuri, de la a merge înainte, la a continua, a îmbătrâni și în cele din urmă a merge la culcare, a adormi, a muri). Poemul are o strofă mai lungă și una foarte scurtă. Prima strofă e alcătuită din versuri descriptive, n-are predicate și nici subiect. Citită independent e greu de înțeles: Scotch cu apă, cald, Medicinal, două pilule Pe o tăviță, ziarul Times La subțioară, urcând Demn, fragil, prelungă Dezbrăcare măsurată De pași grei
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Scotch cu apă, cald, Medicinal, două pilule Pe o tăviță, ziarul Times La subțioară, urcând Demn, fragil, prelungă Dezbrăcare măsurată De pași grei, tuse, Cu grijă să nu ne necăjească, Politicoasă atragere a atenției noastre, apoi Tăcerea mormântului. A doua strofă are un subiect, și acesta e cheia poemului. Cândva tânărul fiu, tată acum, își aude la rândul lui fiul cum gândește. Fiul simte moartea apropiindu-se nici nu-și dă seama cum îl împinge pe tată către ea, la fel
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
un mod memorabil, folosind uneori chiar și rima pentru a întări finalul. Atunci când scriam poezie cu gândul la versul liber american, nu mă prea foloseam de rimă. După ce am tradus-o pe Marina Țvetaeva din rusă, am ajuns să prețuiesc strofele și să folosesc mai des rima, mai ales în volumele Gold și Daylight. LV. Birthday: A Dark Morning îmi amintește de T.S. Eliot, cu iubirea văzută ca "îngrozitoarea cutezanță a capitulării de o clipă" (Tărâm pustiu). Numești bucuria o "nerușinare
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
prietenă cu Ruth Fainlight? EF. Da, Ruth îmi e prietenă. Pe ea o interesează poetul ca vizionar, pe mine mai puțin. Amândouă suntem influențate de Ted Hughes. Dar eu am scris un poem lung, The Celebrants (v. în special ultima strofă), care mă distanțează de atracția lui seducătoare pentru șamanism. Amândouă am fost influențate de Leonard Basin cu înspăimântătoarele lui păsări/sibile cred. Oricum, în versuri nu prea semănăm. LV. Ai un curaj care conviețuiește cu spaima, fragilitatea, regretul. În Regret
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
imposibil de realizat. Moartea căprioarei este o elegie a purității fragile, un poem al pierderilor esențiale. Se cristalizează aici o opoziție între un strat candid, copilăresc al sensibilității și duritatea realului. Conștientizarea acestei opoziții accelerează procesul de maturizare. Primele două strofe stabilesc cadrul desfășurării dramei: un decor apăsător, cvasi-halucinant: „Seceta a ucis orice boare de vânt. Soarele s-a topit și a curs pe pământ. A rămas cerul fierbinte și gol Cioturi scot din fântână nămol.” Stabilirea atmosferei se realizează prin
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
ciment ș.a: „Scuture-și pe bulevarde capitala românească Galbeni tei și suie-și slavii inegal, semeț contur, Din vuirea de tramvaie și din ud pavaj să-ți crească Evocarea mea frățească, încâlcit ștrengar, Arthur!” (Arthur Rimbaud) Dacă în unele strofe abundă neologismele: „Plictisiți de băutură, răzvrătit numele tău îl Pomădează flaști alcoolici în subsolul monoton. Când în curtea ta răsareși înalță crunt ilăul Cu severii ochi privindu-i țintă, gravul „Fangeron” (Arthur Rimbaud) în altele, cuvintele noi se îmbină armonios
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
trist și luminos.” Moartea căprioarei este o elegie a purității fragile, un poem al pierderilor esențiale. Se cristalizează aici o opoziție între un strat candid, copilăresc al sensibilității și duritatea realului. Conștientizarea acestei opoziții accelerează procesul de maturizare. Primele două strofe stabilesc cadrul desfășurării dramei: un decor apăsător, cvasi-halucinant: „Seceta a ucis orice boare de vânt. Soarele s-a topit și a curs pe pământ. A rămas cerul fierbinte și gol Cioturi scot din fântână nămol.” Stabilirea atmosferei se realizează prin
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
rândunele. Și-un porumb frumos, leit Dinspre apus a venit, Floare dalbă a adus, Și la căpătâi s-a pus. El vă zice să trăiță Întru mulți ani fericiți Și ca pomii să-nfloreți Și ca ei să-mbătrâniți. *La fiecare strofă, după primul și al treilea vers, urmează refernul I; după versul al doilea și al patrulea, refernul II Moș Crăciun Moș Crăciun cu plete dalbe A sosit de prin nămeți Și aduce daruri multe La fetițe și băieți Moș Crăciun
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
seara Ajunului Vin fiii Crăciunului, Căte patru, căte șapte, Ca să cânte la ferestre: “Cruce-n casă, Cruce-n masă, Rămâi , gazdă, sănătoasă. Fii, boier, tot sănătos Și să-ți ajute Cristos, Boiereasă, bucuroasă, Să-ți ajute maica noastră.” *După fiecare strofa urmează referenul. Sus la poarta raiului Sus, la poarta raiului Poarta raiului Paște turma Tătălui Turma Tătălui. Linu-i lin și iară lin, Bate vântul frunza lin, Lin și iară lin. Dar la poartă cine sta, Oare cine sta? Sta chiar
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]