5,576 matches
-
de a uni echilibrul reflexiv cu un angajament fâț] de adev]ruri morale obiective. Dar aceasta nu ar face decât s] ridice întrebarea cum pot fi indentificate adev]rurile morale obiective. Soluția lui Rawls este de a introduce (în mod tacit) considerații suplimentare pentru a evalua judec]ți reflexive și perspective morale. Aceasta ar transfera misiunea justific]rii de la echilibrul reflexiv c]tre aceste teste de validitate. Întrebarea care apare este ce anume susține aceste teste de validitate; iar]și ne
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pipăia reflex buzunarul de la spate. Ceilalți doi îi binedispuneau strașnic pe noii călușari scorniceșteni. Fiecare în felul lui. Lăzărescu, enciclopedie ambulantă, reușea să-i țină atenți pe tropăitori chiar dacă, sau tocmai, le servea din cînd în cînd cîte-un citat din Tacit, din Înțelepții Sionului sau din Savonarola. Pentru că zicerile astea sunau, în urechile lor, ca poantele mai seci ale lui Jean Constantin. Dinescu era, într-un fel, de-al lor, din popor. Se tăvăleau cînd poetul se scărpina în cap (să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să vorbesc despre asta și mi-e mult mai ușor să-mi expun corpul decît ceea ce simt". Ce fericită trebuie să fie o astfel de ființă, netrebuind să facă cu ochiul nimănui! Nici măcar soțului. Parteneriatul mai mult sau mai puțin tacit SUA-Rusia e o ochiadă mai mult sau mai puțin perfectă. Mai mult, pentru că același pericol terorismul îi pîndește în aceeași măsură pe amîndoi coloșii. Mai puțin, pentru că decalajele dintre ei sînt de sistem unul impus demult ca lider capitalist incontestabil
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și negru. (Fără ca asta să fi produs, ea singură, un război mondial.) Chiar în medii îndestulate, perceperea artei e una extrem de precară, diferența dintre cele două paliere, al artei superioare (care determină canonul mondial) și al celei de consum, e tacit acceptată. Un episod pitoresc, deja pomenit, trăit recent în spațiu francez, îmi vine în apărarea tezei. Talciocul vizitat într-o însorită zi de mai, în Tours, oraș mare, foarte civilizat, reflecta chiar într-un grad doi ce au/ ce au
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
etc.), în programele iconografice, dar și în cadrul mentalităților (după cum le citim în mărturii), se grupează în două registre în "spațiul imaginar": laicul și religiosul - cel care include credința valorizată canonic (afirmată pozitiv) și credința valorizată popular (negată oficial, dar tolerată tacit). Ele vor genera o matrice, pentru că fiecare în parte întâlnește manifestările puterii, reprezentările simbolice și ritualice legate de existență și de momentele ei marcante, precum și simbolistica spațiilor și a timpilor dedicați anumitor activități, și chiar producțiile fanteziei populare sau culte
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
compensatorie (redată timid de poezia medievală laică, de altfel, nesemnificativă), interesată avid de evadările sufletești ale femeii, a condamnat-o din cauza unui rol fie atribuit, de vrăjitoare, fie chiar suplinit, de vraci (situație în care, de altfel, a fost integrată tacit în viața socială). ... Dumnezeu și minune mare au făcut de s-au îndrăcit doamna sa și să fie căzut la pocitanie, ci au zis că o au fermecat călugărițele de acolo împreună cu o călugăriță Olimbiiada, ce era mătușe doamnii Păunii
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
orice prevedere din Normele de împrumut ale BDCE și orice prevedere a Acordului, vor prevala prevederile Acordului. Titlurile paragrafelor, secțiunilor și capitolelor Acordului nu vor servi pentru interpretarea acestuia. În nicio situație nu se va presupune că BDCE a renunțat tacit la vreun drept care i-a fost acordat prin Acord. Articolul 12 Legea aplicabilă Acordul și garanțiile negociabile legate de acesta vor fi guvernate de regulile BDCE, după cum este specificat în art. 1 paragraful 3 al celui de-al treilea Protocol
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182218_a_183547]
-
oricare prevedere din Normele de împrumut ale BDCE și oricare prevedere a Acordului va prevala prevederea Acordului. Titlurile paragrafelor, secțiunilor și capitolelor Acordului nu vor servi pentru interpretarea acestuia. În nicio situație nu se va presupune că BDCE a renunțat tacit la vreun drept care i-a fost acordat prin Acord. Articolul 12 Legea aplicabilă Prezentul acord și garanțiile negociabile legate de acesta vor fi guvernate de regulile BDCE, după cum este specificat în prevederile art. 1 paragraful 3 al celui de-al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185720_a_187049]
-
Normele de împrumut ale BDCE și orice prevedere a prezentului acord vor prevală prevederile prezentului acord. Titlurile paragrafelor, secțiunilor și capitolelor prezentului acord nu vor servi pentru interpretarea acestuia. În nicio situație nu se va presupune că BDCE a renunțat tacit la vreun drept care i-a fost acordat prin prezentul acord. Articolul 12 Legea aplicabilă Prezentul acord și garanțiile negociabile legate de acesta vor fi guvernate de regulile BDCE, după cum este specificat în prevederile art. 1 paragraful 3 al celui de-
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179490_a_180819]
-
aibă la dispoziție 30 de zile de la data recepționarii notificării, pentru analizarea noilor condiții, prevederi și/sau clauze, după care este obligat să anunțe emitentul asupra opțiunii sale. ... (3) Neanunțarea opțiunii în termenul specificat mai sus este echivalata cu acceptarea tacită de către deținător a noilor condiții, prevederi și/sau clauze. ... (4) Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor alin. (1) și (2) modificările aduse ratei dobânzii, acestea intrând în vigoare la data precizată în anunțul făcut public privind respectivă modificare. Anunțul privind modificarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182482_a_183811]
-
112 88 376 Demență precoce 42 40 39 121 *Reconstituit (arhiva A.S.I.) Ospiciul de la Mănăstirea Golia Mai vechi decât Ospiciul de la Mănăstirea Neamțului, deși situat în însuși centrul Iașului sau poate din acest motiv ospiciile fiind plasate, din considerente tacite, în zone retrase, mai puțin vizibile și, oricum, mai niciodată centrale și deși încă din secolul al șaisprezecelea constituia un loc sfânt și sfințit prin legendare acțiuni terapeutice, Ospiciul de la Golia a avut o existență incomparabil mai discretă decât Ospiciul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
dintre Londra și Paris în chestiunea Deltei și a Insulei Șerpilor ș.a. Prin Tratatul de la București din 1812 se fixase hotarul dintre Rusia și Imperiul Otoman pe brațul Chilia, fără precizarea statutului juridic al Insulei Șerpilor, statut asimilat (în mod tacit) cu cel al insulelor mici și nepopulate din Deltă; prin tratatul de la Adrianopole (1829), Rusia intra în stăpânirea acesteia, prin dobândirea Deltei și a insulelor respective, fixându-se granița pe brațul Sf. Gheorghe. Rusia a încercat, la 1856-1857, să-și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
malul drept al Dunării, adică Dobrogea, e o dependență naturală a Țării Românești, care a și fost a Țării Românești curând după întemeierea acestui principat. Dar nu ajunge că le știm noi acestea. Basarabia se retrocedează de Congres cu supoziția tacită că ar fi parte a Rusiei, ce i se luase pe nedrept; Dobrogea ni se dă în schimb [...] și, sub condiția de a fi sau de a nu fi, ni se dictează de mai nainte hotărârile ce trebuie să le
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
ca parametru structural în explicația diferitelor fenomene sociale, reprezintă, de asemenea, o caracteristică definitorie, distinctivă a abordării sociologice marxiste. În ultimele decenii s-a dezvoltat o bogată literatură psihosociologică a întreprinderilor. Critica cea mai severă adusă acestei literaturi este presupoziția tacită că organizațiile productive se constituie într-un vid social. Nimic din marile procese structurale ce caracterizează societatea globală nu influențează evenimentele din cadrul întreprinderii. A devenit însă clar că nu putem înțelege logica interioară a proceselor psihosociale făcând abstracție de logica
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
suprasistem compus din persoane angajate într-un proces complex de competiție pentru statut social, putere, prestigiu, beneficii. Sunt situații în care deciziile organizaționale sunt luate în funcție de finalitățile întreprinderii, dar sunt situații în care, dimpotrivă, ele sunt dominate de rațiuni „ascunse”, „tacite”, izvorâte din lupta pentru poziție și putere a indivizilor și grupurilor. În acest din urmă caz, întreprinderea apare mai mult ca un suprasistem, indivizii cu finalitățile lor fiind forțele dinamice. Pentru ilustrarea necesității considerării și a acestei perspective în explicarea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a dinamicii colective, vor produce până la urmă prin acțiunea lor efecte macroscopice în concordanță cu această logică. Logica globală se manifestă prin acțiunea indivizilor care se orientează în mod conștient doar spre propriile lor interese. O asemenea soluție o găsim tacit destul de frecvent și în sociologia actuală. Să ne gândim la orientarea producției prin mecanismul pieței. În mod obișnuit găsim exprimată ideea că, deși fiecare producător este orientat spre maximizarea profitului său, prin jocul cererii și al ofertei, întreaga producție socială
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
capitaliste, punctele de vedere ale patronatului și ale muncitorilor sunt tot mai mult distinse cu grijă. În ultimele două decenii, în sociologia occidentală se poate remarca un proces de cristalizare progresivă a unei conștiințe critice vigilente față de tendințele de ideologizare tacită și manipulativă. Unul dintre rezultatele remarcabile ale revoltelor studențești din anul 1968 a fost declanșarea unei extrem de ascuțite critici ideologice a științelor sociale occidentale. Avertismentul a fost formulat. De atunci există o continuă reflexie critică în legătură cu diferitele tendințe de ideologizare
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o continuă reflexie critică în legătură cu diferitele tendințe de ideologizare ascunsă, nedeclarată a științelor sociale, de utilizare a lor de către grupurile și clasele sociale care dețin puterea. Aceasta nu înseamnă că sociologia occidentală este liberă de orice ideologie. Influențele ideologice necritice, tacite sunt puternice. În ce măsură sunt ele prezente și în ce măsură sunt limitate de intervenția mecanismelor orientate spre promovarea obiectivității este o stare înalt variabilă, fiind în funcție de o mulțime de condiții. Asumarea pluralității are o bază socială reală: opțiunea democratică. Caracterul distructiv, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de faptul dacă aceasta este de natură să asigure sau nu elaborarea celor mai bune decizii. Dacă pentru acțiune perspectiva normativă este vitală, pentru științele social-umane, care încearcă să descrie și să explice comportamentul real, perspectiva descriptivă este crucială. Presupoziția tacită care stă la baza acestei indistincții este că ambele perspective se fundează pe același model de raționalitate. Din acest motiv, modelele normative sunt de regulă considerate a fi totodată și descriptive, fiind utilizate în explicarea și predicția comportamentului decizional real
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
prin mijloace extracognitive. Rezolvarea acestor două probleme nu este absolut separată, soluțiile lor interacționând. Teoriile deciziei, atât cele clasice, cât și cele actuale, își concentrează atenția asupra primei probleme. Cea de-a doua - tratarea incertitudinii în exces - este practic ignorată. Tacit, ea pare să fie considerată o problemă exterioară deciziei și deci nerelevantă pentru aceasta. În fapt, așa cum voi încerca să argumentez pe larg, ea este o parte organică a procesului, determinând într-o mare măsură desfășurarea acestuia. Două tipuri de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pentru aceasta. În fapt, așa cum voi încerca să argumentez pe larg, ea este o parte organică a procesului, determinând într-o mare măsură desfășurarea acestuia. Două tipuri de strategiitc "Două tipuri de strategii" În teoriile normative ale deciziei există presupoziția tacită că singurul mod rațional de decizie, indiferent de gradul de incertitudine, este cel prescris de modelulanalitic. Am văzut însă că, în condiții de incertitudine persistentă, modelul analitic impune exigențe care nu pot fi satisfăcute. În condiții de incertitudine persistentă, sistemele
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
strategia optimalității tendențiale este vitală pentru dezvoltarea societății actuale, care tinde să o adopte și să o dezvolte. Analiza sa amănunțită însă necesită un efort aparte. Strategiile de decizie și dinamica incertitudiniitc "Strategiile de decizie și dinamica incertitudinii" Contrar presupoziției tacite a teoriilor curente ale deciziei, cantitatea de incertitudine subiectivă produsă în procesul decizional nu este independentă de strategia de decizie utilizată, dimpotrivă. PROPOZIȚIA 2.7.: Calitatea de incertitudine subiectivă produsă în procesul decizional este în funcție de strategia de decizie utilizară. Mecanismele
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
conceptele, stilurile de argumentare, imaginile, tematica cercetărilor sociologice ce reflectă experiențele naționale, zonale, locale. Un „marcator identitar” (Septimiu Chelcea și Abraham Dorel) al sociologiei Îl constituie tradițiile dominante ale disciplinei care se constituie ca niște angajamente anterioare, de la sine Înțelese, tacite, asimilate prin socializare intelectuală și care structurează evidența empirică. Revista Sociologie Românească a inițiat această anchetă pe tema semnificației tradițiilor disciplinare ca Însemne ale identității sociologiei românești. Dezbaterile s-au concentrat pe șapte teme propuse de revistă: relația dintre sociologie
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
empirică. Revista Sociologie Românească a inițiat această anchetă pe tema semnificației tradițiilor disciplinare ca Însemne ale identității sociologiei românești. Dezbaterile s-au concentrat pe șapte teme propuse de revistă: relația dintre sociologie ca prototip al raționalității și tradițiile sociologiei acceptate tacit, ca un datum a priori, Însușite În procesul de socializare; impactul tradițiilor sociologice românești dominante În secolul al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX asupra stilului de analiză și interpretare sociologică din epocă; ruptură și/sau continuitate teoretico-metodologică
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Universitatea București), prof. univ. dr. Maria Larionescu (Universitatea București), prof. univ. dr. Virgil Măgureanu (Universitatea București), prof. univ. dr. Zoltan Rostas (Universitatea București), prof. univ. dr. Constantin Schifirneț (SNSPA). Relația dintre sociologie ca prototip al raționalității și tradițiile sociologiei acceptate tacit, ca un datum a priori, Însușite În procesul de socializare Virgil Măgureanu: Sociologia nu a fost niciodată un prototip al raționalității, ramurile sociologiei - cele care sunt, În general, considerate ca discipline științifice mature - transcend, prin excelență, granițele disciplinare și dezvoltă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]