9,918 matches
-
modul de definire, studiere și practicare a relațiilor internaționale cu alte cuvinte, în construirea unor teorii și practici alternative, care merg mai departe decât simpla criticare a teoriilor mainstream, redenumite sugestiv malestream. Sunt, de altfel, etape similare, deși plasate ulterior temporal, cu parcursul studiilor feministe în ansamblul științelor sociale, mergând de la descoperirea femeilor ca subiecți sociologici la regândirea teoriilor sociologice și politice și ajungând la propunerea unor noi fundamente teoretice, a unor metode alternative și a unor recomandări de politici publice
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
și identitățile comune, precum și modul în care acestea sunt construite, rămân destul de confuze. Nu există explicații convingătoare cu privire la ierarhizarea diferitelor norme pentru membrii comunității respective, nu s-au cercetat îndeajuns situațiile în care acestea intră în conflict, nici stabilitatea lor temporală ori felul în care se pot schimba (cum observă, de exemplu, Kowert și Legro, 1996). Pentru o mai bună înțelegere a relevanței acestei observații, putem face o paralelă între criticile aduse nivelului normativ din logica comunităților de securitate și cea
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
a îndeletnicirilor feminine, accentuată și de teancul de rufe, de cufărul și de cununa de flori din grindă și ele elemente indexicale ale unei vieți cotidiene echilibrate și tihnite, în care obiectele sunt îngrijite, păstrate și prețuite. În asemenea progresii temporale virtuale, lipsite de o desfășurare narativă explicită, Emma Kafalenos descoperă, la rândul ei, forțe narative suplimentare ale discursului vizual. Ca și Stansbury O’Donnell, ea vede în imagine un discurs capabil să genereze, prin extensie, o narațiune și aplică în
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
o narațiune, prin considerarea setului de proprietăți care disting imaginile narative de cele mai puțin narative și de cele non-narative. Implicația narativă vizează măsura în care narațiunea, atunci când se manifestă în imagine, acoperă așteptările unui destinatar de a reprezenta întreguri temporale orientate în mod prospectiv, de la început la sfârșit și în mod retrospectiv, de la sfârșit la început, implicând situații și evenimente discrete, specifice, pozitive și încărcate de semnificație în raport cu un proiect și univers umanizat. Există contribuții semnificative în analiza narativității înțeleasă
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
a întâmplat sau urmează să se întâmple. Ea crede că diminuarea narativității ține de ceea ce pare să lipsească picturii, adică un anume mod de a ordona vizual aceste acțiuni, personaje, situații în care „chiar dacă e evident că sunt reprezentate momente temporale distincte dacă nu este indicată ordinea lor temporală, ele nu funcționează narativ”. Steiner se referă și la amplificarea narativității prin repetarea unor elemente ale imaginii. Ea analizează panoul The Dance of Salomeand Beheading of St. Johnthe Baptist de Gozzoli Benozzo
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
crede că diminuarea narativității ține de ceea ce pare să lipsească picturii, adică un anume mod de a ordona vizual aceste acțiuni, personaje, situații în care „chiar dacă e evident că sunt reprezentate momente temporale distincte dacă nu este indicată ordinea lor temporală, ele nu funcționează narativ”. Steiner se referă și la amplificarea narativității prin repetarea unor elemente ale imaginii. Ea analizează panoul The Dance of Salomeand Beheading of St. Johnthe Baptist de Gozzoli Benozzo care conține trei scene. În dreapta este prezentat dansul
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
o poveste sau fac o pictură mai narativă decât altele sau mai narativă decât alte manifestări vizuale. Narativitatea unui text depinde, în concepția lui Prince, de măsura în care textul respectiv acoperă așteptările unui receptor în legătură cu reprezentarea unor întreguri orientate temporal, de apariția unui conflict, a unor evenimente discrete, specifice, pozitive și semnificative în ceea ce privește relația evenimentelor cu un proiect uman care se desfășoară într-un univers umanizat. S-ar putea spune astfel că narativitatea unei imagini depinde de modul în care
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
a unei imagini uniepisodice se apelează la aceleași mecanisme de asamblare cronologică la care apelează și cititorul în procesul lecturii. Procesul acesta este un demers de construcție a unei fabula: „un procedeu hermeneutic care oferă privitorilor posibilitatea de a explora temporal și cauzal relațiile dintre evenimente și relațiile dintre un moment izolat și evenimentele anterioare sau ulterioare evenimentelor sau stărilor prezentate” Pentru exemplificarea acestui proces, Kafalenos construiește o serie de narațiuni posibile plecând de la fotografia care surprinde desfășurarea ceremoniei funerare a
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
este vorba de narațiuni verbale, fotografii, scene istorice sau reprezentări ale scenelor imaginate, au ceva comun, că o reprezentare vizuală direcționează atenția spre acțiunea, gestul, peisajul sau expresia zugrăvită și le prezintă pe fiecare, ca momente încremenite, izolate de contextul temporal. Ea consideră că atunci când scena descrisă nu ilustrează o istorie cunoscută, există libertatea interpretării prin imaginare a întâmplărilor anterioare sau ulterioare ei. Kafalenos mai consideră că reacția interpretativă la imaginea unui copil îmbrăcat elegant și salutând un alt copil nu
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
narațiunii. Acest mod de a înțelege efectul de narativitate asociat narațiunii s-ar putea dovedi important și în analiza picturii narative. O privire grăbită asupra definiției lui Prince ar putea decide că prezența sau absența evenimentelor, numărul lor și conexiunile temporale sau cauzale sunt singurele naratologic pertinente și că efectele comice, elementele emoționale, nuanțele psihologice și momentele de meditație filosofică asociate imaginilor nu sunt narratologic pertinente. Prince face însă o serie de nuanțări suplimentare cu privire la narrativehood, narrativeness, narațiune, narativ și narativitate
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
efecte comice, elemente emoționale, nuanțe psihologice, momente de meditație filosofică și alte calități, adjective, caracteristici care pot fi asociate narațiunii vizuale. În aceste condiții, numai o privire grăbită asupra unui tablou ar putea decide că absența evenimentelor și a conexiunilor temporale sau cauzale nu este naratologic pertinentă. S-ar putea presupune astfel că un obiect pictural A care îndeplinește cinci din cele șase condiții ale narativității narrativehood din definiția lui Prince adică este coerent (1) este reprezentare a (2) două (3
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
condiții, lectura narativă a picturii. Ritmul ca formă semnificantă nu este o trăsătură specifică a picturii narative, dar ar putea să-i fie asociat și ar putea uneori cântări mai mult decât apariția evenimentelor, decât numărul lor sau decât conexiunile temporale și cauzale. Clive Bell, în The Aesthetic Hypothesis: Significant Form and Aesthetic Emotion, arată că: „formele aranjate și combinate potrivit unor anume legi necunoscute și misterioase ne sensibilizează într-un fel particular” și consideră că aceste combinații și distribuiri sensibilizatoare
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
este analizat ca element formal distinct care pune în evidență centre de interes narativ inedite în imagine, ritmul nu este încă un concept consacrat în teoria picturii. El este preluat din teoria muzicii, unde ritmul se referă la: „strictețea valorilor temporale marcată prin numărare, aplauze insistente sau bătaia din picior care solicită percepția umană uneori până la limita iritării” sau la: „devierea intenționată de la monotonia normelor...la atingerea libertății nonmecanice, non-metronomice de dincolo de aparatul de măsură”. Ritmul este înțeles, în general, în
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
așa cum arată Warburton, Berger, Carroll, Dayan sau Orloff în comentariile lor, este una dintre aceste forțe vii care se manifestă în formele semnificante ale imaginii și care poate fi o trăsătură asociată narațiunii vizuale, chiar și atunci când evenimentele și conexiunile temporale sau cauzale lipsesc din manifestarea ei. Cum pot fi stabilite locurile ritmice ale picturii în care valoarea dată de o unitate vizibilă este urmată de o unitate non-vizibilă oarecum echivalentă? Cum străbate privirea aceste locuri pentru a ajunge la ritmurile
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
o unitate non-vizibilă oarecum echivalentă? Cum străbate privirea aceste locuri pentru a ajunge la ritmurile picturii? Cum descoperă succesiunile de aspecte vizibile și non-vizibile ale unităților ritmice picturale? Cum se asociază ritmurile picturii cu narațiunea vizuală când evenimentele și conexiunile temporale sau cauzale lipsesc? În ce fel decide privirea că unele obiecte picturale ritmice sunt narațiuni, altele sunt cvasi-narațiuni sau că altele nu sunt nici una nici alta? În ce fel decide privirea că unele ritmuri ale narațiunii picturale sunt mai narative
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
specifice fotbalului. În jocul de fotbal efortul nu este uniform și prelungit, alternând cu efortul scăzut. Pregătirea fizică generală sau multilaterală este o calitate spațiotemporală a mișcărilor, care nu poate fi discutată fără a face referiri și la alte caracteristici temporale ale mișcărilor, cum ar fi: * tempoul; * ritmul. Tempoul reprezintă densitatea mișcărilor pe unitate de timp (număr de pași pe secundă, număr de acțiuni pe repriză, la jocuri și sporturi de luptă etc.). Deși este strâns legată de tempo, totuși viteza
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
între segmente; tempoul mișcării; ritmul mișcării; sistemul de dispunere în spațiul de practicare a exercițiului fizic, în funcție de „adversar” sau de „partener”. Sintetizând, apreciem că exercițiul fizic are următoarele patru categorii de caracteristici: 1. spațiale (poziții, direcții, amplitudine, distanță, etc.); 2. temporale (ritm, tempo, durată); 3. spatio-temporale (determinate de vitezele cu care se efectuează); 4. dinamice (determinate de forțele interne și externe care influențează execuția). Relația între conținutul și forma exercițiului fizic Între cele două aspecte fundamentale ale exercițiului fizic trebuie să
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
vedere că, după aprobarea documentațiilor, acestea devin norme de dezvoltare spațială pentru teritoriul respectiv. Aspectele tehnice, legale și politice integrate în planurile aprobate de amenajare a teritoriului constituie elemente care fundamentează planurile regionale de dezvoltare, precum și expresia coordonată spațială și temporală a politicilor de dezvoltare. Strategiile, programele și planurile de amenajare integrată în teritoriu și localități ar trebui să încorporeze orientările comune pentru spațiul amenajat, cu referință prioritară la menținerea unui echilibru rațional între interesul privat și cel public, în condițiile
IA?IUL din perspectiva regener?rii urbane by Anca Mihaela Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83081_a_84406]
-
a istoriei mi se pare mult mai eficientă și mult mai atractivă, dacă este să judec după interesul elevilor, care au astfel posibilitatea de a face comparații și conexiuni și de a urmări în mod liniar, fără discontinuități spațiale și temporale, evoluția diverselor civilizații de pe harta lumii. Cred, de altfel, că tocmai în aceasta constă esențialul, dezideratul major, arta noastră, a profesorilor de istorie: să facem din istorie o știință vie, o enciclopedie capabilă să redea elevilor și nu numai lor
SĂ FACEM DIN ISTORIE O ŞTIINȚĂ VIE!. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Eugenia Cîmpeanu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1734]
-
util să se evidențieze cazurile contrastante și problemele pe care le ridica. Uneori apar ipoteze rivale, alternative, ce urmează a fi inventariate în mod explicit. Din insumarea datelor pot să rezulte anumite tendințe, ce pot fi evidențiate prin analiza seriilor temporale, ilustrate de secvențe ordonate de momente sau evenimente. În ansamblu, studiul de caz este o metodă de studiere calitativă a faptelor/ evenimentelor, metoda care tinde să surprindă o experiență vie, susceptibilă de a fi convertită în cuvinte și, parțial, în
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
linii mari, terapia psihomotrică a urmărit: Formarea schemei personale proprii și a partenerului; Educarea și fixarea lateralității; Dezvoltarea coordonării oculo-manuale; Antrenarea și dezvoltarea capacității de a opera cu structurile perceptive motrice de culoare, formă, mărime; Formarea și exersarea orientării spațio temporale. Dezvoltarea motricității fine, generale și specifice, a dezvoltării aparatului fono-articulator: Terapia logopedică a fost focalizată pe: Exerciții de respirație ritmică; Dezvoltarea auzului fonematic; Importarea sunetelor omise, pronunțate greșit sau înlocuite și introducerea acestora în cuvinte, silabe, propoziții. Paralel cu exercițiile
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
oculo-motorie (desenarea liniilor drepte și de diverse forme, mototolirea hârtiei, colorarea după contur, asamblarea puzzle-lui din mai multe piese); nu întâmpină dificultăți în formarea și dezvoltarea structurilor și conduitelor perceptiv-motrice (schema corporală, formă și culoare, orientare, organizare și structurare spațio temporală): identifică corect și redă grafic toate părțile componente ale corpului omenesc, uzuale (rosu, galben, albastru, verde), dificultăți în identificarea și denumirea corectă a anotimpurilor, zilelor săptămânii. II. Comunicare si limbaj: sesizează cu ușurință sensul mesajelor percepute în cazul cuvintelor/ structurilor
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
încetini, inclusiv ceasurile noastre, ceea ce ar însemna că nu vom putea detecta sau simți vreo schimbare - ceasurile noastre nu ar putea sesiza diferența. Deși pare ciudat, acesta este purul adevăr. Ceea ce putem noi măsura este doar diferența dintre sistemul nostru temporal de referință și un alt sistem. Dar atunci cum am putea determina dacă timpul își inversează cursul ? Xavier explică că în acest caz am putea observa o inversare a direcției undelor în spațiu care „intră” și care „ies” din particulă
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
exista acum 2.000 de ani. Sau... exista?! În anticele cărți sacre hinduse, Vedele, există o descriere a unităților de măsură pentru timp folosite pe atunci. Ceea ce sare imediat în ochi este însă faptul că scara de măsură a unităților temporale cuprinde, pe lângă unitățile folosite în mod curent în viața de zi cu zi a locuitorilor și subunități de măsură a timpului (Trutiă de ordinul a 10-7 s ! La ce anume foloseau acele primitive popoare antice aceste subunități de măsură atât
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
peninsulei iberice este unificat prin căsătoria Isabellei de Castillia cu Ferdinand de Aragon. În toată țara se organizează o puternică administrație regală . În Europa Centrală și Italia, Imperiul romano-german se compune din aproximativ 300 de principate, conduse de o putere temporală , dar și spirituală, în cazul celor ce au în frunte principi-episcopi și orașe libere. Deși partea nordică a Italiei este disputată de suveranii Franței și Spaniei, transformându-se de multe ori în câmp de luptă, ea exercită un indiscutabil primat
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]