5,781 matches
-
dinspre apus și care a ținut două grozave scuturături peste un minut; nu este casă în București care să nu fi simțit ceva pagubă; toate zidurile au crăpat, pe alocuri s-au dărâmant; tavanuri, coșuri și sobe au căzut; pe uliți, pe alocurea, se văd dărâmături”... “în Capitală, afară de cutremur, s-a întâmplat o izbucnire de vulcan”. * Anul 1829: “La 26 noiembrie, către 4 ore de dimineață, un cutremur de pământ, din cele mai însemnate, s-a simțit în Transilvania, până la
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
Călugării reușește să situeze istoric păturile sociale de care s-a ocupat și altădată, iar aceasta constituie un alt succes al artei sale. (Ă). Romancierul se desprinde În bună măsură de duioșia mic-burgheză care colora imaginea acelei bătrânești și neschimbate uliți a cârpacilor, unde visurile tulburi ale lui Buimaș, băiatul Tiprei, reflectau Însăși dorința autorului de a se smulge, de a evada din această viață golduroasă. Romancierul și-a propus a Înfățișa elementele de avangardă ale proletariatului, acțiunea lor organizată pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
reflectată numai de numărul scăzut de locuitori, ci și de aspectul general al acestor așezări. Pentru a exemplifica, vom reda mai jos un pasaj dintr-o descriere a orașului Iași, realizată în anul 1793 de unul dintre numeroșii călători străini: „(...) ulițe neregulate, fără alinieri, case joase, tupilate în fundul ogrăzilor, clădite din lemn și amenințând târgul cu un pârjol neîncetat, dugheni aflate la marginea străzilor, (...) ulițe podite cu scânduri masive, sprijinite la margine pe căpătâie, cu torente întunecate de noroi, ascuns sub
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
dintr-o descriere a orașului Iași, realizată în anul 1793 de unul dintre numeroșii călători străini: „(...) ulițe neregulate, fără alinieri, case joase, tupilate în fundul ogrăzilor, clădite din lemn și amenințând târgul cu un pârjol neîncetat, dugheni aflate la marginea străzilor, (...) ulițe podite cu scânduri masive, sprijinite la margine pe căpătâie, cu torente întunecate de noroi, ascuns sub podeală, și aruncat în sus, prin crăpăturile grinzilor”. În plus, accentuata nevoie de bani a domnilor moldoveni a declanșat un amplu proces de dizolvare
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
spațiu a fostului târg a fost una extrem de fericită, oborul de vite aflându-se exact la intersecția arterelor principale de trafic: locuitorii din Călugăra și Mărgineni (situate în partea de Vest și NordVest a Bacăului) ajungeau aici după ce străbăteau vechea uliță Armenească, în vreme ce sătenii din Letea Veche, Șerbănești și Săucești (pe malul stâng al Bistriței, în partea de Est și Nord-Est a Bacăului) erau nevoiți să parcurgă - după ce traversau Bistrița pe unul din cele dou) poduri de lemn - fie drumul de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
au repartizat suprafața orașului sugerează perfect profilul socio-economic al membrilor acestora. Pe armeni, de pildă, începutul secolului al XIXlea îi găsește poziționați în partea de Vest a orașului, în imediata apropiere a sediului isprăvniciei. Deloc întâmplător, aici prinde contur o uliță armenească - veritabilă arteră comercială ce deservea, în special, nevoile locuitorilor din satele Călugăra și Mărgineni. Importanța economică a drumului de Vest al orașului a fost puternic diminuată de apariția liniei ferate Adjud-Bacău-Roman (1872) - ce a tăiat legătura cu așezările rurale
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
casa lui Morțun, unde e acum primăria, casa Milicescu, în locul căreia s-a zidit liceul, casa Mavromati Sion, în locul căreia s-a construit palatul municipal (...) și alte vreo cinci sau șase case boierești sau negustorești. Restul, și mai cu seamă ulița mare (ulița Negustorilor, n.n.), erau compuse din barăci mici, în pământ, cu podețuri înaintea ușilor și cu mușchi verde pe acoperăminte”. Descrierea de mai sus ne edifică atât asupra lipsei de reglementare din domeniul construcțiilor cât și asupra dezechilibrului existent
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Morțun, unde e acum primăria, casa Milicescu, în locul căreia s-a zidit liceul, casa Mavromati Sion, în locul căreia s-a construit palatul municipal (...) și alte vreo cinci sau șase case boierești sau negustorești. Restul, și mai cu seamă ulița mare (ulița Negustorilor, n.n.), erau compuse din barăci mici, în pământ, cu podețuri înaintea ușilor și cu mușchi verde pe acoperăminte”. Descrierea de mai sus ne edifică atât asupra lipsei de reglementare din domeniul construcțiilor cât și asupra dezechilibrului existent între „puterile
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fost mutat din centrul orașului în zona de Nord a acestuia - structura stradală a Bacăului a fost una extrem de simplă, aceasta descriind, în mare, forma unei cruci: din inima așezării - oborul - porneau cele patru trasee importante - spre Vest, drumul Călugăra (ulița Armenească), spre Nord, drumul care făcea legătura cu orașul Piatra Neamț (cu o ramificație ce lua calea Romanului, prin intermediul podului de lemn din susul Bistriței), spre Sud, drumul Bacău-Focșani și spre Est, drumul ce făcea legătura cu Letea Veche prin intermediul celui
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pod de lemn de peste Bistrița. Treptat, odată cu popularea malului drept al Bistriței (viitorul cartier evreiescă, dar și a zonei de Nord-Vest a orașului, pe nucleul stradal mai sus amintit a fost creată, în mod haotic, nereglementat, o complexă încrengătură de ulițe: cele deschise în mahalaua Poștei (1850-1851), ulița de lângă biserica Sfinții Împărați (1851), ulița din zona de Nord a bisericii Precista (viitoarea stradă Lecca) ș.a. Un document din anul 1865, intitulat „Numirea ulițelor și a hudiților din urbea Bacău”, ne oferă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
popularea malului drept al Bistriței (viitorul cartier evreiescă, dar și a zonei de Nord-Vest a orașului, pe nucleul stradal mai sus amintit a fost creată, în mod haotic, nereglementat, o complexă încrengătură de ulițe: cele deschise în mahalaua Poștei (1850-1851), ulița de lângă biserica Sfinții Împărați (1851), ulița din zona de Nord a bisericii Precista (viitoarea stradă Lecca) ș.a. Un document din anul 1865, intitulat „Numirea ulițelor și a hudiților din urbea Bacău”, ne oferă următoarea statistică a străzilor orașului: trei străzi
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cartier evreiescă, dar și a zonei de Nord-Vest a orașului, pe nucleul stradal mai sus amintit a fost creată, în mod haotic, nereglementat, o complexă încrengătură de ulițe: cele deschise în mahalaua Poștei (1850-1851), ulița de lângă biserica Sfinții Împărați (1851), ulița din zona de Nord a bisericii Precista (viitoarea stradă Lecca) ș.a. Un document din anul 1865, intitulat „Numirea ulițelor și a hudiților din urbea Bacău”, ne oferă următoarea statistică a străzilor orașului: trei străzi principale (șoseaua Alexandru Ioan I - viitoarea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în mod haotic, nereglementat, o complexă încrengătură de ulițe: cele deschise în mahalaua Poștei (1850-1851), ulița de lângă biserica Sfinții Împărați (1851), ulița din zona de Nord a bisericii Precista (viitoarea stradă Lecca) ș.a. Un document din anul 1865, intitulat „Numirea ulițelor și a hudiților din urbea Bacău”, ne oferă următoarea statistică a străzilor orașului: trei străzi principale (șoseaua Alexandru Ioan I - viitoarea Bacău-Piatra - și dou) căi - Calea Ocnii și Calea București), 15 ulițe și 41 de hudițe (drumuri mici, înguste, asemănătoare
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ș.a. Un document din anul 1865, intitulat „Numirea ulițelor și a hudiților din urbea Bacău”, ne oferă următoarea statistică a străzilor orașului: trei străzi principale (șoseaua Alexandru Ioan I - viitoarea Bacău-Piatra - și dou) căi - Calea Ocnii și Calea București), 15 ulițe și 41 de hudițe (drumuri mici, înguste, asemănătoare unor poteci, ce asigurau comunicația cu arterele mai importante). Pentru cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ipostazele, în care harta rutieră a orașului este surprinsă de sursele literare
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
este dată de faptul că primele proiecte de modernizare a străzilor comunale au vizat legarea acestui „obiectiv” de satul Șerbănești, dar și de principalul „colector” al micilor producători din satele din partea de Vest a orașului - strada Ioniță Sandu Sturdza (fosta uliță Armenească). Primul pas a fost realizarea podului de fier (aflat în imediata apropiere a oborului) ce făcea legătura cu Șerbăneștiul - podul a fost dat în folosință la sfârșitul anului 1886. Au urmat lucrările de șoseluire a străzii Carol I (1886-1890
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
trăsurilor și a harnașamentului, de unul dintre consilierii desemnați de către primar. Standardele de conduită morală, vag exprimate în garanțiile mai sus-amintite, erau surprinse, în general, în următoarea variantă de redactare: „Subsemnații (...), garantăm pentru domnul (...), ce voiește a fi birjar la uliță, că este un om onest și nesupus la nicio patimă și că se va conforma Regulamentului de birje”. Numărul de ordine din registru era afișat la spatele trăsurii, la capră, spre client, și pe ambele felinare. Proprietarii erau responsabili atât
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și a sănătății orășenilor, era lăsat în voia lui Dumnezeu. Cea mai mare parte a orașului era o statornică murdărie. Ogrăzile caselor nu erau curățate niciodată, gunoiul se punea pături peste pături și acolo putrezea, (...) mulți având dughenițele lor la uliță, gunoiul ce-l scoteau din dugheană și din casă îl puneau în stradă dinaintea ușii, căci peste o zi sau dou) bătea un vânt mai tărișor și-l împrăștia în stradă și pe capul trecătorilor”. În conformitate cu prevederile legislației sanitare (1874
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a noastră n-am avut boieri cu dragoste de târgul lor, care să stăruiască pentru noi sau să cheltuiască din avutul propriu pentru a înfrumuseța orașul cu palate, vile sau parcuri. (...) De aceea am rămas o așezare de barăci, cu ulițe desfundate și cu zidurile caselor egrasiate de urină”. II. G. Ordinea și siguranța publică. Paza orașului Poliția comunală Bacău a fost înființată în anul 1864, odată cu intrarea în vigoare a legii de organizare a comunelor. Potrivit prevederilor legale, șeful Poliției
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
bine conturate, care să-l înscrie între marile orașe moderne ale 199 țării. Conform aprecierilor lui Grigore Ilisei, Bacăul interbelic „lăsa impresia unui spațiu al golului, unde nevrozele înfloresc, un târg al cazărmilor, al prăvăliilor evreiești din casele-vagon, ce tiveau ulițele, al caldarâmelor glodoase”. III. Diviziunea „etnică” a muncii: evreul - motorul economiei, românul - slujbaș al statului și agricultor. Aspecte privind evoluția socio economică Beneficiind de un amplasament geografic fericit, în imediata apropiere a râului Bistrița, dar și de un hinterland bogat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
1.066 supuși străini -, după informațiile oferite de Costache Radu, în perioada 1840-1860 marele comerț al Bacăului a fost dominat de negustorii de rit ortodox, evreii fiind abia la începutul dezvoltării propriilor afaceri. În intervalul mai sus amintit, negustorii din ulița mare, crâșmarii cu debite însemnate, bacalii, blănarii, comercianții de vite, casapii (măcelarii) etc., proveneau în special din rândul românilor și armenilor, între ei existând numeroase legături de rudenie. În general, negustorii români își aduceau marfa de băcănie din Galați, iar
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mărginitele mijloace”, pe rând, Eforia Bacău și Ministerul de Interne (Departamentul Trebilor Dinlăuntru) și-au exprimat incapacitatea de a susține financiar un astfel de demers. După cum se preciza în document, banii trebuiau folosiți pentru „cheltuieli de folosință publică, precum poduri, ulițe, apăducuri și altele, iar nu pentru desfătări”. Până în anul 1874 reprezentațiile teatrale s-au desfășurat în condiții improprii, fie în case particulare, fie în barăci construite din scândură, pe scene improvizate, rolurile fiind jucate de diletanți, „în special de tineri
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mp) ocupată de clădire (mp) -------------------------------------------------------------------------------------------- 0 1 2 3 4 5 -------------------------------------------------------------------------------------------- 1. C.S.V. Acas Str. Principala 38.374 216 2.215 nr. 134 2. C.S.V. Ardud Str. Ștefan cel 38.376 143 1.485 Mare nr. 45 3. C.S.V. Batarci Ulița satului 38.377 232 1.484 nr. 510 4. C.S.V. Beltiug Str. Principala 38.378 160 740 nr. 96 5. C.S.V. Bixad Str. Principala 38.379 243 2.195 nr. 230 6. C.S.V. Bogdand Str. Principala 38.380 284 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169432_a_170761]
-
desfășurată crt. sanitare (localitatea) M.F.P. a clădirii veterinare (m,) actuale ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 4 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. C.S.V. Acâș Str. Principală 38.374 216 nr. 134 2. C.S.V. Ardud str. Ștefan cel 38.376 143 Mare nr. 45 3. C.S.V. Bătarci Ulița satului 38.377 232 nr. 510 4. C.S.V. Beltiug Str. Principală 38.378 160 nr. 96 5. C.S.V. Bixad Str. Principală 38.379 243 nr. 230 6. C.S.V. Bogdand Str. Principală 38.380 284 nr. 177 7. C.S.V. Botiz Str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162618_a_163947]
-
desfășurată crt. sanitare (localitatea) M.F.P. a clădirii veterinare (m,) actuale ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 4 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. C.S.V. Acâș Str. Principală 38.374 216 nr. 134 2. C.S.V. Ardud str. Ștefan cel 38.376 143 Mare nr. 45 3. C.S.V. Bătarci Ulița satului 38.377 232 nr. 510 4. C.S.V. Beltiug Str. Principală 38.378 160 nr. 96 5. C.S.V. Bixad Str. Principală 38.379 243 nr. 230 6. C.S.V. Bogdand Str. Principală 38.380 284 nr. 177 7. C.S.V. Botiz Str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170381_a_171710]
-
mp) ocupată de clădire (mp) -------------------------------------------------------------------------------------------- 0 1 2 3 4 5 -------------------------------------------------------------------------------------------- 1. C.S.V. Acas Str. Principala 38.374 216 2.215 nr. 134 2. C.S.V. Ardud Str. Ștefan cel 38.376 143 1.485 Mare nr. 45 3. C.S.V. Bătarci Ulița satului 38.377 232 1.484 nr. 510 4. C.S.V. Beltiug Str. Principala 38.378 160 740 nr. 96 5. C.S.V. Bixad Str. Principala 38.379 243 2.195 nr. 230 6. C.S.V. Bogdand Str. Principala 38.380 284 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170382_a_171711]