KorAP: Find »[drukola/base=verb & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...216 217 218 ...639 >

15,959 matches

Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815

bate: băteți-i, Kiss FM, 17.X.2007). Se constată așadar o foarte frecventă deplasare a accentului pe sufix (deci spre finala cuvântului) în prezența unui clitic postpus. 2.1.3. Sunt prezente, în materialul cercetat, și oscilațiile în conjugarea unor verbe cu sau fără sufixele -esc și -ez (reprezentând treceri între două subclase de conjugare)4. Exemplele confirmă în esență faptul că paradigma anumitor verbe este încă nefixată, în pofida normei academice. Au fost culese - ca devieri față de norma actuală (reprezentată de

[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
unui clitic postpus. 2.1.3. Sunt prezente, în materialul cercetat, și oscilațiile în conjugarea unor verbe cu sau fără sufixele -esc și -ez (reprezentând treceri între două subclase de conjugare)4. Exemplele confirmă în esență faptul că paradigma anumitor verbe este încă nefixată, în pofida normei academice. Au fost culese - ca devieri față de norma actuală (reprezentată de DOOM2) - atât forme fără sufix (a cărui pierdere se poate circumscrie lexical, în funcție de unele caracteristici fonetice, semantice, stilistice ale verbului 5), cât și forme

[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
faptul că paradigma anumitor verbe este încă nefixată, în pofida normei academice. Au fost culese - ca devieri față de norma actuală (reprezentată de DOOM2) - atât forme fără sufix (a cărui pierdere se poate circumscrie lexical, în funcție de unele caracteristici fonetice, semantice, stilistice ale verbului 5), cât și forme cu sufix. De exemplu, sufixul -esc lipsește la verbul a bănui: se bănuie (OTV, 15.XI.2007), iar -ez la verbul a copia: a început s-o copie (Kiss FM, 7.XI.2007). Apar însă și

[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
culese - ca devieri față de norma actuală (reprezentată de DOOM2) - atât forme fără sufix (a cărui pierdere se poate circumscrie lexical, în funcție de unele caracteristici fonetice, semantice, stilistice ale verbului 5), cât și forme cu sufix. De exemplu, sufixul -esc lipsește la verbul a bănui: se bănuie (OTV, 15.XI.2007), iar -ez la verbul a copia: a început s-o copie (Kiss FM, 7.XI.2007). Apar însă și forme deviante față de normă, cu sufixul -esc- (să înlănțuiască, Antena 1, 7.V.

[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
sufix (a cărui pierdere se poate circumscrie lexical, în funcție de unele caracteristici fonetice, semantice, stilistice ale verbului 5), cât și forme cu sufix. De exemplu, sufixul -esc lipsește la verbul a bănui: se bănuie (OTV, 15.XI.2007), iar -ez la verbul a copia: a început s-o copie (Kiss FM, 7.XI.2007). Apar însă și forme deviante față de normă, cu sufixul -esc- (să înlănțuiască, Antena 1, 7.V.2008) și cu -ez- (să perturbeze, Antena 3, 6.V.2008, prelevează

[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
Kiss FM, 7.XI.2007). Apar însă și forme deviante față de normă, cu sufixul -esc- (să înlănțuiască, Antena 1, 7.V.2008) și cu -ez- (să perturbeze, Antena 3, 6.V.2008, prelevează; TVR 1, 7.III.2008). În paradigma verbului a trebui persistă forma neacceptată de norme de indicativ prezent, persoana a III-a plural, trebuiesc: bordurile trebuiesc puse (B1 TV, 11.III.2008), îți trebuiesc foarte multe elemente de detaliu (OTV, 10.V.2008), problemele familiei lui, care trebuiesc

[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
11.III.2008), îți trebuiesc foarte multe elemente de detaliu (OTV, 10.V.2008), problemele familiei lui, care trebuiesc tratate separat (Radio Guerrilla, 17.III.2008)6. Apariția unuia dintre cele două sufixe în locul celuilalt (implicând și oscilația între clasa verbelor în -i și cea a verbelor în -a) este destul de rară, mai curând accidentală: creșterea economică încetinează (Europa FM, 7.V.2008). 2.2. Variații de structură morfematică a unor moduri și a unor timpuri 2.2.1. În formele

[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
multe elemente de detaliu (OTV, 10.V.2008), problemele familiei lui, care trebuiesc tratate separat (Radio Guerrilla, 17.III.2008)6. Apariția unuia dintre cele două sufixe în locul celuilalt (implicând și oscilația între clasa verbelor în -i și cea a verbelor în -a) este destul de rară, mai curând accidentală: creșterea economică încetinează (Europa FM, 7.V.2008). 2.2. Variații de structură morfematică a unor moduri și a unor timpuri 2.2.1. În formele de mai-mult-ca-perfect, desinența de plural -ră-

[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
obținusei mai mult (Național TV, 6.V.2008); auzisei de el (TVR 1, 27.XI.2007). 2.2.3. Destul de frecvente sunt formele de imperativ negativ omonime cu cele pozitive (și nu omonime cu infinitivul, în conformitate cu norma), în special la verbul a zice: aoleu, nu mai zi de-astea! (Acasă TV, 17.XI.2007); dar nu mai zi, frate, când ai făcut (Radio InfoPro, 24.X.2007); treaba asta cu plăcerea n-o mai zi a doua oară (Radio InfoPro, 13

[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
treaba asta cu plăcerea n-o mai zi a doua oară (Radio InfoPro, 13.III.2008)9. 2.2.4. Persistă - ba chiar sunt foarte frecvente - unele variante condamnate de normă, în primul rând formele hibride de indicativ imperfect ale verbului a vrea/a voi10 (vroiam, B1 TV, 5.III.2008, 7.III.2008, 10.III.2008, 15.V.2008, Acasă TV, 31.X.2007, 27.XI.2007, 2.XII.2007, Antena 1, 31.X.2007, 11.XII, 2007, Național TV

[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
2008, B1 TV 2.V.2008, Europa FM, 9.III.2008, Național TV, 21.V.2008, OTV 19.III.2008, Pro TV, 5.XI.2007, TVR 1, 5.III.2008). 2.3. Extinderea formelor cu reflexiv lexical (inerent) Utilizarea unor verbe ca reflexive, în condițiile în care norma literară nu acceptă aceste forme, e un fenomen al limbii populare. Extinderea construcțiilor cu reflexiv inerent se explică analogic, dar și printr-o tendință de marcare lexicală, suplimentară, a unor valori semantico-pragmatice (participarea

[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
câteva decizii care a ridicat sala în picioare (TVR 1, 7.III.2008). 5.1. Mai ales în comunicarea orală, subiectul multiplu este adesea conceput ca formând o unitate semantică (un "bloc" semantic, cf. GALR II: 387), ceea ce determină utilizarea verbului la singular: Domnul Traian Băsescu și corul lui de cântăreți n-a explicat... (Antena 3, 23.X.2007); Traficul, vremea, ploaia i-a împiedicat deocamdată să... (B1 TV, 15.XI.2007); Harghita și Covasna s-a situat printre... (B1 TV

[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
2007); una dintre puținele pelicule marca Hollywood care spune pe față adevărul (Național TV, 25.X.2007); una dintre cele mai mari agenții care face... (Realitatea TV, 21.XI.2007); b) relativul reia numele predicativ (sau predicativul suplimentar) al unui verb al cărui subiect este pronume de persoana I sau a II-a; acordul în persoană se face cu subiectul regentei: sunt considerat un om care nu exist (TVR 2, 20.X.2007); ești o persoană care nu ești superstițioasă (Pro

[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
2007). Uneori construcția partitivă este explicită, deci acordul e mai curând unul prin atracție: fiecare dintre noi muncim în câte un sector de activitate (Antena 1, 13.XI.2007)23. Folosirea pronumelui interogativ (și interogativ-relativ) cine ca subiect al unui verb la plural e destul de frecventă 24, acordul fiind făcut după înțeles (referențial), și nu după formă: tu știi cine au câștigat? (B1 TV, 22.X.2007); cine plâng? (Antena 1, 18.X.2007); vor să afle cine sunt vinovați de

[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
1, 18.X.2007); vor să afle cine sunt vinovați de atacul asupra românilor (Antena 1, 3.XI.2007); cine au neglijat-o? (Antena 3, 17.X.2007). 5.4. Subiectul postpus la plural nu este întotdeauna acordat cu un verb impersonal - mai rămâne atunci dobânzile (Antena 3, 19.X.2007) - sau cu o construcție reflexiv-pasivă: li se lua din casă, să spunem, plăpumile... (Realitatea TV, 26.X.2007). 5.5. Invers, unele impersonale cu propoziție subiectivă se acordă la plural

[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
substantive în nominativ, deși relațiile sintactice de subordonare din interiorul grupului ar trebui marcate cazual sau prepozițional. Acest tip de construcție, în care elementele de legătură sunt suprimate, rămânând doar cele pline semantic (substantive și numerale, în general, mai puțin verbe), reflectă o influență a stilului administrativ, dar este probabil întărit și de modele străine (în momentul de față, de engleză). Astfel de structuri se întâlnesc frecvent în titraje (Precipitații Europa, Antena 3, 28.XI.2007) și pe crawluri (Wajina Haris

[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
13.XI.2007), cu sonorul la maxim (Pro TV, 17.III.2008). Modificările în cauză sunt mai mult fonetico-lexicale și se explică prin extinderea folosirii variantei mai scurte. 10.2. Folosirea adverbului decât cu sens restrictiv în contexte pozitive (cu verbul fără negație) este un fenomen regional cu mare răspândire în ultimii ani28; decât tinde să înlocuiască, în aceste contexte, semiadverbele restrictive numai și doar. A fost înregistrat destul de des în cursul monitorizării: am decât litera L (Național TV, 23.XI

[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
decât în partea de sud-vest va mai ploua (N24, 5.V.2008), în ultimă fază s-a prelevat decât ficatul (OTV, 8.III.2008). 10.3. Plasarea semiadverbului mai înaintea unor clitice (a pronumelui personal sau a reflexivului) ori înaintea verbului auxiliar, în locul apariției sale în imediata vecinătate a formei verbale pline, e un fenomen regional (muntenesc) a cărui tendință de pătrundere în limba standard a fost de mai multă vreme semnalată 29 și care se manifestă destul de puternic în prezent

[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
conjunctivul prezent, unde sufixul este acceptat de normă (să trebuiască), cât și de nevoia de a marca acordul cu subiectul predicatului complex, obținut în urma reorganizării sintactice. De altfel, Iordan (1948: 150) considera normale (și chiar necesare) variantele cu -esc atunci când verbul a trebui nu este strict modal și are subiect la plural. Vezi, pentru dinamica oscilației între cele două paradigme, Pană Dindelegan (1987: 89−92). 7 "Formele fără -ră- la indicativ mai-mult-ca-perfect plural sunt învechite/populare" (DOOM2: XCVII). În DOOM1 se

[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
e frecvent în limba literară. 24 În GALR I: 274, se arată că interogativul cine "apare doar în contexte de singular masculin". Totuși, și în ciuda regulii reafirmate, Graur (1968: 346) constata deja o înmulțire a construcțiilor cu cine subiect și verbul la plural. 25 Vezi, în acest volum, Stan, p. 26 Vulpe 1975 (în 2004: 334−336) afirmă că invariabilitatea relativului care nu ar trebui considerată o greșeală sau o "degradare", ci o trăsătură a normei orale, opuse normei scrise, dar

[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
este formulată explicit atât în ceea ce privește complementul direct, cât și complementul indirect: "Dubla exprimare a complementului direct este obligatorie ori de câte ori se realizează prin (...) forma prepozițională cu pe: - substantiv comun personal/personificat sau substantiv propriu nume de persoană, indiferent de poziția față de verbul regent" (GALR II : 401−402); " Dacă nominalul prin care se exprimă complementul indirect postpus față de verbul regent are trăsătura semantică [+ Uman], complementul indirect este, conform normelor limbii literare, dublat prin clitic pronominal antepus față de verb" (GALR II: 433). 28 Fenomenul

[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
este obligatorie ori de câte ori se realizează prin (...) forma prepozițională cu pe: - substantiv comun personal/personificat sau substantiv propriu nume de persoană, indiferent de poziția față de verbul regent" (GALR II : 401−402); " Dacă nominalul prin care se exprimă complementul indirect postpus față de verbul regent are trăsătura semantică [+ Uman], complementul indirect este, conform normelor limbii literare, dublat prin clitic pronominal antepus față de verb" (GALR II: 433). 28 Fenomenul, neînregistrat în Guțu Romalo 1972, e semnalat în ediția a doua a cărții (2000: 106−107

[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
persoană, indiferent de poziția față de verbul regent" (GALR II : 401−402); " Dacă nominalul prin care se exprimă complementul indirect postpus față de verbul regent are trăsătura semantică [+ Uman], complementul indirect este, conform normelor limbii literare, dublat prin clitic pronominal antepus față de verb" (GALR II: 433). 28 Fenomenul, neînregistrat în Guțu Romalo 1972, e semnalat în ediția a doua a cărții (2000: 106−107). 29 Vezi Iordan (1948: 450−451), Guțu Romalo 1972 (în 2000: 106), Avram 1977 (în 1987: 143−148). 30

[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195

vârtejul soarelui. Cu cea din urmă sforțare, se avântă și prinse o rază. Aproape orbit, cu penele pârlite, se rostogoli îndărăt spre pământ cu soarele în cioc. (Legenda sticletelui) 1.Rezumă conținutul fragmentului. (1p.) 2.Comentează rolul expresiv al folosirii verbelor în fragment. (1p.) 3.Prezintă două caracteristici ale narațiunii. (1p.) 4.Încadrează, prin două trăsături, textul într-un gen literar. (1,5p.) Barem de notare: se acordă 1 punct din oficiu. 15SCENE DIN VIAȚA DE IERI ȘI DE AZI Testul

LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA (2012) [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
cruce și lui i-am spus patima mea... (Mihail Sadoveanu, Frații Jderi) 1.Menționează modalitatea de formare a substantivului Frații Jderi. 2.Notează, din text, doi termeni arhaici. 3.Explică structura lexicală frate de cruce. 4.Comentează valoarea expresivă a verbelor la timpul prezent. 5.Motivează utilizarea semnelor de punctuație în propoziția: - Îl cheamă Ionuț? 6.Transcrie două mărci lexico-gramaticale care indică prezența naratorului. 7.Prezintă două trăsături ale romanului, pe baza fragmentului. 8.Ilustrează două modalități de caracterizare diferite. 9

LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA (2012) [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]