5,522 matches
-
Oligocenului, caracteristice zonelor cu un climat subtropical ale acestei perioade. Arealul menționat a fost situat în era respectivă pe fundul Mării Paratethys Zona de protecție integrală este reprezentată de punctul fosilifer din spatele Grupului Școlar G. Cartianu și de 75% din versanții sudici și vestici ai rezervației. S-au identificat două puncte fosilifere semnificative: unul situat pe latura sud-estică și aflat la 200 m în spatele Grupului școlar „G. Cartianu” - compartiment afectat de o falie care face să dispară nivelul marnelor brune, iar
Locul fosilifer Pietricica () [Corola-website/Science/327705_a_329034]
-
vestici ai rezervației. S-au identificat două puncte fosilifere semnificative: unul situat pe latura sud-estică și aflat la 200 m în spatele Grupului școlar „G. Cartianu” - compartiment afectat de o falie care face să dispară nivelul marnelor brune, iar celălalt pe versantul nord- vestic în grohotișurile de la baza torenților - lucru care demonstrează faptul că atât în marne bituminoase cât și în disodile, fosilele nu sunt distribuite în aglomerări sau cuiburi. Fosilele identificate aici pot fi vizionate la Muzeul de Științe Naturale din
Locul fosilifer Pietricica () [Corola-website/Science/327705_a_329034]
-
Cehia în Munții Karkonosze, în extremitatea teritorială vestică a voievodatului Silezia Inferioară. Karkonosze, numele culmii principale din Sudeții de nord-vest, a fost dat și parcului național de aici, care cuprinde întregul masiv. În esență, aceasta reprezintă un platou granitic cu versanții abrupți, acoperit de păduri masive, deasupra cărora se înalță vârfuri semețe. Ghețarii cuaternari, ocupând locul bazinelor torențiale anterioare, au scobit circuri adânci, pe fundul cărora s-au ascuns lacuri limpezi, în care își răsfrâng conturul cenușiu stâncile din jur. Către
Parcul Național Karkonoski () [Corola-website/Science/328001_a_329330]
-
grele de luptă aruncă pietre de 100 de kilograme la o distanță de 185 de metri! În partea de nord, geniștii se ocupă de călcâiul lui Ahile al cetății. La sud, est și vest zidurile de apărare sunt protejate de versanții abrupți ai văii. În schimb, partea de nord este neobișnuit de întărită prin trei ziduri uriașe. Berbecii și spărgătoarele de zid își încep cu vuiet și bubuituri opera de distrugere a fundațiilor. Abia când proiectilele grele de piatră cad neîntrerupt
Asediul Ierusalimului (70) () [Corola-website/Science/327098_a_328427]
-
creaturi fantomatice pe jumătate flămânzite și împotriva transfugilor. Cine este prins afară - transfug, vagabond, căutător de hrană - va fi crucificat. Cinci sute de oameni bat mercenarii în cuie zi de zi pe bârne, în imediata apropiere a cetății. Treptat, în jurul versanților colinei crește o întreagă pădure de cruci, până când lipsa lemnului face să se oprească înfricoșătoarea activitate. Copac după copac a căzut pradă crucilor, rampelor de asediu, scărilor de atac și focurilor de tabără. Romanii au intrat într-un peisaj înfloritor
Asediul Ierusalimului (70) () [Corola-website/Science/327098_a_328427]
-
Izvorul și stâncăriile de la Camăna, Pereții calcaroși de la Izvoarele Coșuștei și Peșteră Epuran. Parcul se suprapune sitului de importanță comunitară - "Platoul Mehedinți" și dispune de zece tipuri de habitate naturale (Păduri medio-europene de fag din "Cephalanthero-Fagion", Păduri de "Tilio-Acerion" pe versanți, grohotișuri și ravene, Păduri ilirice de "Fagus sylvatica" (Aremonio-Fagion), Păduri ilirice de stejar cu carpen ("Erythronio-Carpiniori"), Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros ("Festuco Brometalia"), Comunități de liziera cu ierburi înalte
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]
-
la 1,5 km în aval de confluența cu pârâul Voroneț. Acesta cuprinde depozite sedimentare (argile sapropelice și gresii albe cuarțifere) formate în Oligocen în urma cu circa 30 de milioane de ani, aflate la nivelul unui afloriment situat pe un versant acoperit cu blocuri de stancă și grohotiș. Aici s-au descoperit resturi fosile de pești preistorici (specii ce aparțin genurilor Lepidopus, Alosa, Scorpaena, Sardinella, Clupea etc.) situate în marne, gresii și conglomerate. Printre acestea s-a găsit și un pește
Piatra Pinului și Piatra Șoimului () [Corola-website/Science/327231_a_328560]
-
o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic situată în județul Suceava, pe teritoriul administrativ al comunei Moldova-Sulița. Aria naturală cu o suprafață de 116,40 hectare se află în versantul estic al Obcinelor Mestecăniș (o grupă muntoasă ce aparține Carpaților Maramureșului și Bucovinei la o altitudine de 1100 m, la confluența pâraielor Dârmocsa și Tătarca, în partea estică a Tinovului Găina - Lucina. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin
Răchitișul Mare () [Corola-website/Science/327288_a_328617]
-
m), Dealul Brădișu (525 m). Morfologic, spre est glacisul piemontan este separat de către abruptul morfotectonic (cu diferențieri altitudinale de 250-300 m în partea centrală și 100-150 m în zonele nordică și sudică), de culme. În dealurile Cărunta, Capătă și Cireșul, versantul estic da astfel impresia unor munți mijlocii și joși, iar spre nord și sud aspectul de ansamblu este al unor culmi domoale cu interfluvii largi, uneori aproape orizontale (dealurile de pe stânga Trebișului), excepție spre limită de nord-vest (spre obârșiile Slatinei
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
cu ierni lungi și reci și veri calde adesea secetoase . Caracterul excesiv al climei se accentuează spre est și sud. Prezența culmii între Depresiunea Tazlăului și Culoarul Șiretului favorizează foehnizarea ușoară a maselor de aer vestice și nord-vestice la coborârea versantului împădurit din est și formarea brizelor de deal-vale. Microdepresiunile formate la contactul cu glacisul piemontan oferă nuanțe de adăpost . Este de remarcat aridizare pronunțată a regimului pluviometric în ultimele 3 decenii, în sensul predominării anilor secetoși și creșterii gradului de
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
turistic și de agrement funcționabil pe tot parcursul anului. În studiul zonei, precum și în elaborarea Planului Urbanistic General au fost implicate companii de renume din străinătate, printre care firma austriacă Plan-Alp și cea canadiană Ecosign. La sfârșitul anului 2001, pe versantul nordic al Muntelui Bukovel au fost demarate lucrările de punere în funcțiune a primului telescaun cu o lungime de 691 m. În septembrie-octombrie 2002, proiectul a fost realizat sub forma a 1000 de metri de instalații de transport pe cablu
Bukovel () [Corola-website/Science/330546_a_331875]
-
de pe culmea Stânișoarei. Este menționat în literatură de către Mihail Sadoveanu ca element cheie în drama romanului Baltagul și, se suprapune peste calea pe care a străbătut-o Vitoria Lipan pentru a-și căuta bărbatul. Și în epoca actuală pe ambii versanți ai muntelui, există atât amintirea cât și urmașii drumarilor care au venit din Peninsula Italică. De la cumpăna apelor ("Crucea Talienilor") spre est până la poale, porțiunea montană (minoritară) este reprezentată de un terasament pietruit. Restul drumului (majoritatar) spre intersecția cu DJ209A
Drumul Talienilor () [Corola-website/Science/330654_a_331983]
-
de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin", "Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition", "Fânețe montane", "Mlaștini turboase de tranziție și turbrii oscilante (nefixate de substrat)", "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea)", "Turbării active", "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase" și "Zăvoaie cu Salix albă și Populus albă" și protejază specii importante din fauna, ihtiofauna și floră Maramureșului. Situl include rezervațiile naturale: Arcer - Țibleș Bran, Peșteră din Dealul Solovan și Peșteră și izbucul
Valea Izei și Dealul Solovan () [Corola-website/Science/330750_a_332079]
-
Măgura Șimleu" (597 m) - este situată la est de dealurile Crasnei și la nord și est de Depresiunea Șimleu, în bucla formată de cursul superior la Crasnei. Culmea este netedă, mărginită de văi adânci. Este formată din șisturi cristaline. Pe versanții nordici este acoperită de păduri de carpen și gorun, iar pe cei sudici de vii și livezi. "Dealul Codru" (580 m în vârful Lespezi) este situat la vest de Someș, în estul și sud-estul Depresiunii Baia-Mare. "Culmea Prisnel" (651 m
Jugul intracarpatic () [Corola-website/Science/330759_a_332088]
-
și a trimis înainte un emisar pentru a-l convinge pe Pelagius să se predea. El a refuzat, așa că Al Qama a ordonat trupelor sale cele mai, un atac, în vale unde se afla Pelagius. Forța asturienilor a atacat de pe versanții munților, și apoi, în momentul culminant, Pelagius a condus personal o parte din soldații săi afară din în vale. Ei s-au ascuns într-o peșteră, nevăzută de către musulmani. Scrierile creștine menționează că sacrificiul musulmanilor a fost oribil și de
Bătălia de la Covadonga () [Corola-website/Science/330811_a_332140]
-
situată în nordul județului Covasna între localitățile Turia la est și Bixad la vest, de-a lungul DJ113, pe cursul superior al pârâului Turia - la confluența pâraielor Sărat (Puturosu) și Bálványos. Arealul de desfășurare este larg, fiind situat atât pe versanții munților Bodocului (la nord și nord-est de Vârfului Zimbrului), cât și pe cei ai "Masivului Puturosu - Ciomatu " (la sud-vest de "Muntele Puturosul" și de "Muntele Cetății"). În desfășurarea ei, stațiunea se integrează sitului "Natura 2000" Ciomad-Balvanyos. Pe plan local altitudinea
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
media zilelor cu precipitații sub formă de zăpadă atinge 40 - 50, media celor cu ploaie este de aproximativ 110 - 125 de zile. Solul este însă acoperit - în medie, de zăpadă, 95 - 120 zile pe an. În zonă altitudinea și înclinarea versanților au variații semnificative. Aparținând unui areal vulcanic, locația are drept caracteristică fenomene postvulcanice, precum mofete, grote sau peșteri ori izvoare de apă minerală. În ceea ce privește conurile vulcanice, "Ciomatu" (1.301 m) este situat în raport cu "Puturosu" (1143 m), la vest, iar "Muntele
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
sunt 57 de izvoare. Toate conțin și fier, iar unele și microelemente ca bromul, iodul și fluorul. În unele izvoare sunt prezente urme de metan și propan, iar altele conțin acid sulfuric. Unele sunt ușor radioactive Unele dintre izvoarele de pe versanții "Muntelui Puturosu" (care compun băile Turia) - anume Băile Timsós (Apor), conțin atât alaun (sulfatul dublu de aluminiu și potasiu KAl (SO4) 2*12H2O) cît și acid sulfuric liber.. În zona Apelor de ochi izvoarele - cu o mineralizare scăzută, au apa
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
centrul stațiunii - de folosință publică, precum și la unele pensiuni (cu regim privat). Este situat lângă hotelul Best Western, constituit dintr-o serie de elemente suspendate pe copaci sau piloane (scări, poduri, tuneluri construite din lemn și corzi). Se află pe versantul dinspre "Pasul Turia" al "Muntelui Puturosu", la o altitudine de 1052 m (coordonate: 46.119807, 25.948498). Denumirea este legată de mirosul puțin agreabil al emanațiilor de hidrogen sulfurat. Este numită și "Peștera Sulfatară", fiind o scurtă galerie descendentă de
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
că depunerile specifice de sulf sau alaun nu sunt direct vizibile pe pereți, astfel neexistând semne clare care să indice nivelul potențial periculos al stabilizării nivelului de gaz. Este o depresiune formată prin prăbușirea unei galerii de mină aflată pe versantul estic al "Muntelui Puturosu", unde se acumulează gazele vulcanice, care au greutatea specifică mai mare decât ce a aerului. Culoarea diferită a frunzelor uscate sau lipsa vegetației verzi pe fundul depresiunii, sunt singurele indicatoare care scot în evidență prezența gazului
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
situată la o altitudine de 925 m la nord de vârful Puturosu, pătura de turbă având o grosime maximă de 4,1 m. Este un altar catolic deschis situat într-o grotă de piatră aflată în apropierea "Pasului Turia", pe versantul din spatele hotelului "Best Western" și, închinat Sfintei Fecioare. Are codul LMI și, este acum în ruine, accesul făcându-se din centrul stațiunii pe un drum și apoi printr-o pădure de conifere amestecate cu foioase (coordonate: 46.113694, 25.965243
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
cât și la nivel de ecosisteme terestre. În arealul sitului au fost identificate 11 tipuri de habitate naturale de interes comunitar, astfel: Pajiști montane de "Nardus" bogate în specii pe substraturi silicioase (pajiști seminaturale aflate pe platourile montane și pe versanții văilor, la altitudini cuprinse între 800 și 1.840 m); Păduri ("Tilio-Acerion") pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene (în văile înguste și în cheile de la partea inferioară a masivului, în subetajul pădurilor de fag și a pădurilor în amestec, la
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
tipuri de habitate naturale de interes comunitar, astfel: Pajiști montane de "Nardus" bogate în specii pe substraturi silicioase (pajiști seminaturale aflate pe platourile montane și pe versanții văilor, la altitudini cuprinse între 800 și 1.840 m); Păduri ("Tilio-Acerion") pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene (în văile înguste și în cheile de la partea inferioară a masivului, în subetajul pădurilor de fag și a pădurilor în amestec, la altitudini cuprinse între 700 și 1.000 m); Păduri acidofile de molid (pe vesanți
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
și creste, la altitudini cuprinse între 800 și 1.400 m); Păduri aluviale de arin negru și frasin ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), habitate aflate la altitudini cuprinse între 700 și 1.400 m, în luncile montane înguste și pe versanții cu izvoare; Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion") pe versanți cu înclinații medii și mici și pe platouri, la altitudini de până la 800 m.; Vegetație arboricolă cu răchită albă ("Salix eleagnos") de-a lungul pâraielor, la altitudini de până la 800 m.
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
400 m); Păduri aluviale de arin negru și frasin ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), habitate aflate la altitudini cuprinse între 700 și 1.400 m, în luncile montane înguste și pe versanții cu izvoare; Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion") pe versanți cu înclinații medii și mici și pe platouri, la altitudini de până la 800 m.; Vegetație arboricolă cu răchită albă ("Salix eleagnos") de-a lungul pâraielor, la altitudini de până la 800 m.; Tufărișuri alpine cu specii sub-arctice de salcie de-a
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]