6,587 matches
-
sunt o trupă de folk rock și pop rock celtic din Dundalk, Republica Irlanda. Trupa este formată din frații Corr: Andrea Corr (lead vocals, țin whistle); Sharon Corr (backing vocals, vioară); Caroline Corr (backing vocals, bodhrán, tobe); și Jim Corr (guitar, backing vocals, clape). sunt bine cunoscuți pentru hit-urile lor, inclusiv cele de debut Runaway și Breathless. Toți membrii cântă la pian, însă pe albume doar Jim și Caroline sunt
The Corrs () [Corola-website/Science/310781_a_312110]
-
reușind să formeze un nou public interesat de muzica simfonică. A scris vodeviluri, muzică vocal-simfonică, de cameră, corală, lieduri și muzică de scenă. Printre lucrările sale se numără: un cvartet de coarde, o sonatină pentru pian, cinci canțonete comice pentru vioară și pian, vodevilurile proiectate pentru spectacole bucureștene "Păunașul codrilor" (1857) și "Spoielile Bucureștilor" (1863), muzica însoțitoare la "Despot-Vodă" (Vasile Alecsandri, 1860) ș.a. A fost profesor în Conservatorul din București și director al acestuia; a predat aici cursuri de pian și
Eduard Wachmann () [Corola-website/Science/308782_a_310111]
-
de pe ușorii laterali în arc peste țocul ușii. Funiile se opresc în axul ușii în jurul unei cruci. Crucea este încadrată că un scut heraldic de două elemente arcuite ce sugerează coadă unui instrument de coarde, cel mai probabil a unei viori, numită în grâi local "„hedyedye”". Acest element decorativ particular, cu conotații muzicale, se potrivește împreună cu stâlpii târnațului, prinși parcă într-o hora în jurul lăcașului. Motivul cozii de hedyadă nu este întâmplător, întâlnindu-l atât la portalul de intrare în două
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
din Sălaj. Meșterii s-au adaptat așadar comenzii și așteptărilor comunității din Cizer. Trebuie remarcată totuși calitatea excelentă a lucrului în lemn, o trăsătură pe care nu toate bisericile de lemn din zona o împart. Elementul decorativ al cozii de vioară este neobișnuit, nemaifiind întâlnit atât de marcant la alte biserici de lemn din Sălaj sau de mai departe. Să aibă acest element decorativ, la fel ca și numele Horea al meșterului, o conotație muzicală comună? Inițiativa de a decoră o
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
a purtat în itinerariile sale adeseori că o marcă de identitate. Nu este exclus ca aceasta marcă-semnătură să fi fost înțeleasă în acea vreme că o contribuție proprie a meșterului la actul de ctitorie. În acest caz elementul cozii de vioară, atât de neobișnuit, ar putea fi înțeles că un semn decorativ de distincție al meșterului Horea, o semnătură în limbajul lemnarilor rătăcitori.
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
fost crescut de sora cea mai mare, Margareta Vasilescu, care, la vârsta de 14 ani, a trebuit să întrețină pe toți ceilalți frați, deoarece tatăl lor i-a părăsit, recăsătorindu-se în Basarabia. Ca să se poată întreține, a învățat singur vioara, cântând prin diferite cârciumi și restaurante din Galați. A studiat la Școala generală din Galați (1921), Școala Normală din Târgu Mureș și Conservatorul de muzică din Târgu Mureș. În căutare de lucru, cutreieră toată țara. La început, găsește un post
Emil Vasilescu () [Corola-website/Science/308829_a_310158]
-
de lucru, cutreieră toată țara. La început, găsește un post de învățător suplinitor, în comuna Bunca Mare (Timiș), apoi la Lupeni și, ulterior, după terminarea studiilor, devine profesor la Conservatorul Popular de Muzică din Lugoj unde, simultan, preda muzica și vioara la Liceul de Fete Lugoj (1930-1932). În 1932 se stabilește în Prahova, inițial, tot ca învățător, la Măneciu Pământeni, apoi la Teișani (1933-1937). Din acest ultim an, se mută definitiv la Ploiești unde predă muzica la diferite școli, funcționând mai
Emil Vasilescu () [Corola-website/Science/308829_a_310158]
-
după cum urmează: Născut la Timișoara, Virgil Ianțu crește într-o familie modestă, având un frate, Florin Gătăianțu. Acesta își amintește cu bucurie clipele copilăriei, precizând că după ce a absolvit Liceul de Muzică din Timișoara, dorește să renunțe la cursurile de vioară, pentru Corul Madrigal, în acea perioadă dirijor fiind, regretatul Marin Constantin. Acesta își amintește cu nostalgie acele vremuri: ""Este greu de explicat nivelul la care se lucra atunci, foarte profesional, câtă rigoare și frumusețe..."" Virgil debutează în lumina reflectoarelor , în
Virgil Ianțu () [Corola-website/Science/309802_a_311131]
-
Viola este un instrument muzical cu coarde, la care execuția se face, în mod obișnuit, cu arcușul. Viola modernă folosește patru corzi, acordate în cvinte perfecte. Viola este al doilea membru al familiei viorii, având un sunet mai grav decât vioara și mai acut decât violoncelul. Instrumentistul care cântă la violă se numește violist. Limba română cunoaște alte câteva denumiri pentru violă, întrebuințate mai ales când se face referire la instrumentul adaptat după necesitățile muzicii folclorice. Cu deosebire în Transilvania, viola
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
numită braci sau brace (comparație cu Bratsche, denumirea violei în germana; ambele își au originea în numele unui instrument foarte la modă în secolele XVII-XVIII, "viola da braccio"). Denumirea de contralăucă dovedește complementaritatea cu o „lăucă” (lăută), cum i se zice viorii solistice în sudul Ardealului și Moldovei, dar și în Banat și Hunedoara. Un fapt interesant este că toate denumirile amintite se transferă viorii, atunci când ea deține rolul de acompaniament (și nu viola). Instrumentul este construit foarte similar cu o vioară
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
viorii solistice în sudul Ardealului și Moldovei, dar și în Banat și Hunedoara. Un fapt interesant este că toate denumirile amintite se transferă viorii, atunci când ea deține rolul de acompaniament (și nu viola). Instrumentul este construit foarte similar cu o vioară; cea mai importantă diferență este alegerea unor proporții diferite la construcție (corpul este mai mare și alte dimensiuni se modifică în consecință, pentru a putea asigura un acordaj stabil, mai grav decât cel al viorii). Viola este alcătuită din corp
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
construit foarte similar cu o vioară; cea mai importantă diferență este alegerea unor proporții diferite la construcție (corpul este mai mare și alte dimensiuni se modifică în consecință, pentru a putea asigura un acordaj stabil, mai grav decât cel al viorii). Viola este alcătuită din corp (cutia de rezonanță), gât (tastieră) și cap (ce conține sistemul de prindere și - uneori - acordare a corzilor). Pe corp este fixat călușul, pe care se sprijină corzile și care determină înălțarea acestora față de corp. Deasupra
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
braccio" se va folosi viola modernă (deși sunt niște diferențe semnificative între instrumente). Un exemplu în atare direcție este Concertul Brandenburgic nr. 6, BWV 1051 de Johann Sebastian Bach. Viola modernă este acordată cu o cvintă perfectă mai jos decât vioara, astfel: Do-Sol-re-la, unde „Do” reprezintă sunetul mai grav cu o octavă față de do central. Viola este folosită uneori în "scordatura" (acordaje alternative); totuși, prezența lor e mai rară decât în cazul viorii (în parte, faptul se explică și prin popularitatea
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
acordată cu o cvintă perfectă mai jos decât vioara, astfel: Do-Sol-re-la, unde „Do” reprezintă sunetul mai grav cu o octavă față de do central. Viola este folosită uneori în "scordatura" (acordaje alternative); totuși, prezența lor e mai rară decât în cazul viorii (în parte, faptul se explică și prin popularitatea mai scăzută a violei). Folclorul muzical maghiar și cel din Transilvania atestă folosirea violei (singură, în combinație cu o vioară de acompaniament - în Banat și zona Aradului - sau chiar înlocuită de una
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
scordatura" (acordaje alternative); totuși, prezența lor e mai rară decât în cazul viorii (în parte, faptul se explică și prin popularitatea mai scăzută a violei). Folclorul muzical maghiar și cel din Transilvania atestă folosirea violei (singură, în combinație cu o vioară de acompaniament - în Banat și zona Aradului - sau chiar înlocuită de una sau două viori de acompaniament) ca instrument de acompaniament (și denumită braci, brace, contralăucă, așa cum s-a văzut mai sus), corelat cu „gorduna” (violoncelul), împreună cu care acompaniamentul se
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
faptul se explică și prin popularitatea mai scăzută a violei). Folclorul muzical maghiar și cel din Transilvania atestă folosirea violei (singură, în combinație cu o vioară de acompaniament - în Banat și zona Aradului - sau chiar înlocuită de una sau două viori de acompaniament) ca instrument de acompaniament (și denumită braci, brace, contralăucă, așa cum s-a văzut mai sus), corelat cu „gorduna” (violoncelul), împreună cu care acompaniamentul se constituie în formule fixe. Cel mai adesea, violoncelul va marca timpii (de regulă, notați convențional
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
cheie folosită astăzi ca răspândire. Un alt beneficiu al cheii este notarea convenabilă a registrului violei, astfel încât do central cade pe linia centrală a portativului. Edițiile mai noi ale unor aranjamente pentru cvartet de coarde conțin și o știmă pentru „vioara a treia”, unde partitura violei este scrisă în cheia sol, transpusă la octavă. Scopul este de a înlocui viola cu o vioară, acolo unde instrumentul original nu este disponibil. Totuși, pentru pasajele care depășesc ambitusul și capacitățile dinamice ale viorii
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
centrală a portativului. Edițiile mai noi ale unor aranjamente pentru cvartet de coarde conțin și o știmă pentru „vioara a treia”, unde partitura violei este scrisă în cheia sol, transpusă la octavă. Scopul este de a înlocui viola cu o vioară, acolo unde instrumentul original nu este disponibil. Totuși, pentru pasajele care depășesc ambitusul și capacitățile dinamice ale viorii (în registrul grav), trebuie aduse anumite adaptări partiturii. Execuția la violă permite, în linii mari, desfășurarea aceleiași palete tehnice ca în cazul
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
vioara a treia”, unde partitura violei este scrisă în cheia sol, transpusă la octavă. Scopul este de a înlocui viola cu o vioară, acolo unde instrumentul original nu este disponibil. Totuși, pentru pasajele care depășesc ambitusul și capacitățile dinamice ale viorii (în registrul grav), trebuie aduse anumite adaptări partiturii. Execuția la violă permite, în linii mari, desfășurarea aceleiași palete tehnice ca în cazul viorii. Poziția este aceeași cu cea folosită pentru execuția la vioară. Mâna stângă (cu care se cântă pe
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
acolo unde instrumentul original nu este disponibil. Totuși, pentru pasajele care depășesc ambitusul și capacitățile dinamice ale viorii (în registrul grav), trebuie aduse anumite adaptări partiturii. Execuția la violă permite, în linii mari, desfășurarea aceleiași palete tehnice ca în cazul viorii. Poziția este aceeași cu cea folosită pentru execuția la vioară. Mâna stângă (cu care se cântă pe tastieră) are posibilitatea să cânte cu patru degete (nu se folosește degetul mare, în care se sprijină gâtul instrumentului), cu care se pot
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
care depășesc ambitusul și capacitățile dinamice ale viorii (în registrul grav), trebuie aduse anumite adaptări partiturii. Execuția la violă permite, în linii mari, desfășurarea aceleiași palete tehnice ca în cazul viorii. Poziția este aceeași cu cea folosită pentru execuția la vioară. Mâna stângă (cu care se cântă pe tastieră) are posibilitatea să cânte cu patru degete (nu se folosește degetul mare, în care se sprijină gâtul instrumentului), cu care se pot susține pasaje pe o singură voce (cazul cel mai des
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
de două corzi deodată, drept care acorduri se vor cânta arpegiat sau cu apogiaturi). Mâna dreaptă cântă de regulă cu arcușul,sau foarte rar cu degetele(pizzicato). În acest caz, tehnicile de atac sunt foarte variate (aceleași sunt folosite și la vioară): "legato", "spiccato", "tremolo", "collé" (fr.), "sautillé" (fr.; echivalentul în limba italiană este "saltando"), "jeté" (fr.) ș.a. O altă tehnică, "col legno", presupune lovirea corzilor cu lemnul arcușului. Cu arcușul oblic sau apăsat cu o presiune nepotrivită (efect de multe ori
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
plesnească de tastieră. Ea poartă numele celui care a propus-o prima oară în muzica scrisă pentru instrumente cu coarde - Béla Bartók și al său „"pizzicato" Bartók”. Prin construcție și acordaj, timbrul instrumentului va fi mai „plin” decât cel al viorii, mai bogat în zona primelor armonice. Deși sunetul instrumentului are suficiente calități pentru a fi îndrăgit, numărul violiștilor și al elevilor care studiază viola este relativ redus; o primă explicație ar fi popularitatea mică în cazul multor părinți care aleg
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
popularitatea mică în cazul multor părinți care aleg un instrument pentru copilul lor. Apoi, viola este mai mare și mai dificil de controlat de către un copil; pentru ambele probleme, cel mai probabil se va opta pentru „rivalul” apropiat al violei - vioara. Totuși, dincolo de cei care studiază de la bun început viola, există un număr de instrumentiști care s-au axat mai întâi pe vioară, după care aleg viola și i se dedică sau cântă în paralel la ambele instrumente. Ușurința de a
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
controlat de către un copil; pentru ambele probleme, cel mai probabil se va opta pentru „rivalul” apropiat al violei - vioara. Totuși, dincolo de cei care studiază de la bun început viola, există un număr de instrumentiști care s-au axat mai întâi pe vioară, după care aleg viola și i se dedică sau cântă în paralel la ambele instrumente. Ușurința de a comuta între cele două este acordajul asemănător: cele mai grave trei corzi ale viorii sunt identic acordate cu cele mai acute (subțiri
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]