65,481 matches
-
lor ieșind oameni mari cu care astăzi Frasinul se laudă. În toată această muncă asiduă nu i-a mânat din urmă nimeni și nimic în afară de conștiința lor de dascăli și ancestralul bunsimț moștenit de la străbuni. Țin minte cum venea tata acasă, seara, cu lucrări de-ale alfabetizaților și ne arăta ce scris citeț aveau; ba unele lucrări erau de expus la panoul școlii pentru caligrafia impecabilă și frumusețea propozițiilor sau a frazei. I se lumina fața de mulțumire că reușise să
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
au învățat să muncească pentru comunitate și să se ajute unii pe alții, fără alte pretenții decât bucuria de a face ceva bun pentru cei de lângă ei, din comunitatea lor. Pentru noi mai aveau timp puțin seara, când se adunau acasă. Cu toate acestea, am primit o educație excelentă; am avut în jurul nostru căldura iubirii și a înțelegerii necondiționate, sprijin moral, spiritual și material cât i-au ținut băierile. Se „văita” tata, râzând, că i s-au lungit mâinile de atâtea
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
tata, râzând, că i s-au lungit mâinile de atâtea pachete cărate la poștă și mama râdea și ea. Nu mai erau bogați, lăsaseră tot „dincolo”, dar erau bogați în iubire și muncă. Îngerul nostru păzitor, în absența lor de-acasă, era bunica Ștefania, care ținea și gospodăria, ajutată de ai mei dimineața devreme, seara și sâmbătă după-masă, precum și duminica și, bineînțeles, în vacanțe. În afară de alfabetizare, fiecare cadru didactic avea un cerc, un fel de șezătoare literară lucrativă. În casa unui
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
Oare ce o fi făcut cu ea la Cluj? Ha, ha ha ! Am să-l întreb cât de curând”. Eram studentă deja când au venit Apostoleștii la Frasin. Erau doi oameni simpatici, comunicativi și veneau des pe la noi. Eu veneam acasă în vacanțe și așa ne am împrietenit. Dar, după un timp, au plecat din Frasin, apoi și din țară, din câte am auzit la Strassbourg. Doctorul Petrică a murit acolo. Nu mai știu nimic de doamna. Erau medici foarte buni
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
-mi spuneți, ce spune doamna Geta? Și face un gest semnificativ spre fetița mea, Emi. Mama s-a prins, dar a răspuns foarte serioasă: Doamna Geta se bucură tare. Daaaaa? Da. Bineînțeles că ne-am distrat copios când am venit acasă și ne-a povestit de eroarea lelei Maria. Deh, pierduse (le vedea pe toate, căci stătea pe deal, chiar deasupra noastră) momentul când am adus fetița la mama și crezuse că e a mamei. Dreptate a avut într-un fel
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
Toți erau harnici și, indiferent dacă erau săraci sau bogați, se respectau și se prețuiau; și, ce e mai important, se ajutau la nevoie. Așa cum învățătorii intrau la unul sau altul în casă, așa fiecare avea ușa deschisă la noi acasă. De când mă știu, intrau la noi Maria lui Ilic sau lelea Maria lui Ivan, lelea Irudia, sau doamna Tinuța; Țita și Maria Dina; Ghenuța și Gheorghe Crețu, Lala și Gheorghe Pălimaru și alții, și alții... Relațiile interumane era excelente. Țin
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
se prezinte, fără ca cineva să-i oblige la acest gest. Era ceva firesc, împământenit și era frumos. Dar veneau și foștii elevi plecați prin lume care treceau pe la noi, și mai trec și acum, când revin pentru un răgaz pe acasă. Multă intelectualitate a plecat din școala din Frasin spre toate colțurile țării și acum, după 100 de ani de la înființare, școala își așteaptă nerăbdătoare copiii, să-i vină încă o dată acasă, să-i primească cu pâine și cu sare acolo
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
trec și acum, când revin pentru un răgaz pe acasă. Multă intelectualitate a plecat din școala din Frasin spre toate colțurile țării și acum, după 100 de ani de la înființare, școala își așteaptă nerăbdătoare copiii, să-i vină încă o dată acasă, să-i primească cu pâine și cu sare acolo unde au făcut primii pași în ale cunoașterii lumii. Și pentru că școala a fost dintotdeauna nucleul satului, școala și biserica, aceste temelii ale așezării trebuie să-și facă datoria în continuare
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunicul); "pronunță pe: n ca gn franțuzesc, t ca k, d ca gh, g ca j, c ca ș." (I. L. Caragiale, Un pedagog de școală nouă); "Vezi, asta-i asta: cașcavalul." (Emil Gârleanu, Când stăpânul nu-i acasă); în unele contexte, două puncte marchează o construcție eliptică: Ea: pe bancă.; * virgula marcă pentru: * imperativ: "Ei las', că l-oiu învăța eu!" (Ion Creangă, Capra cu trei iezi); * vocativ: " Da', bunicuțo, de ce ai o coșcogeamite gură?" (Frații Grimm, Scufița
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
gură?" (Frații Grimm, Scufița Roșie); * interjecție: "ia, întreabă că muieți-s posmagii?" (Ion Creangă, Povestea unui om leneș); * raportul de coordonare în propoziție ("Pe polița din dreapta, pe o farfurie, stă uitată o bucată de cașcaval." Emil Gârleanu, Când stăpânul nu-i acasă; în această categorie de exemple se încadrează și enumerația: "O văz limpede, așa cum era. Naltă, uscățivă, cu părul alb și creț, cu ochii căprui, cu gura strânsă și cu buza de sus crestată în dinți de pieptene, de la nas în
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
colțișor al casei. Și din gaura lui, din gaura de după sobă, șoricelul nu-și mai găsește locul. Parcă-l trage cineva de mustață afară. Să iasă, să nu iasă? Mai bine să se astâmpere." (Emil Gârleanu, Când stăpânul nu-i acasă) (h) "D. Mariu Chicoș Rostogan, distinsul nostru pedagog absolut, și-a început cariera printr-o memorabilă conferență didactică. Vom da aci mai la vale conferența în rezumat, apoi câteva note, luate după natură, despre activitatea în praxă a eminentului pedagog
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
rămâne, a părea, a însemna, a ajunge, a ieși, a se face, a se numi etc.); NOTĂ. 1. Același verb poate avea, contextual, valori diferite prin raportare la criteriul predicativității. De exemplu, verbul a fi este: verb predicativ El este acasă. ["se află"]; verb auxiliar El este ajutat de părinți. (marcă pentru diateza pasivă); verb copulativ El este foarte atent. (componentă a predicatului nominal este foarte atent). 2. Un verb își păstrează caracterul predicativ/ nepredicativ, indiferent de modul la care este
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
la modul gerunziu) etc. Verbele nepredicative copulative aflate la moduri personale, predicative intră în componența predicatelor nominale, sensul verbelor copulative fiind completat de cel al părților de vorbire prin care este exprimat numele predicativ: * Vremea este frumoasă. (vs. El este acasă. este = predicat verbal, "se află"); * Vremea rămâne frumoasă. (vs. El rămâne acasă. rămâne = predicat verbal, "stă"); * Vremea pare frumoasă. (vs. Se pare că va ploua. se pare = predicat verbal, "probabil/ cred că"); * Vremea devine frumoasă. (a deveni este singurul dintre
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
intră în componența predicatelor nominale, sensul verbelor copulative fiind completat de cel al părților de vorbire prin care este exprimat numele predicativ: * Vremea este frumoasă. (vs. El este acasă. este = predicat verbal, "se află"); * Vremea rămâne frumoasă. (vs. El rămâne acasă. rămâne = predicat verbal, "stă"); * Vremea pare frumoasă. (vs. Se pare că va ploua. se pare = predicat verbal, "probabil/ cred că"); * Vremea devine frumoasă. (a deveni este singurul dintre verbele copulative care are doar această valoare); * El va ajunge medic. (vs.
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
verbal, "stă"); * Vremea pare frumoasă. (vs. Se pare că va ploua. se pare = predicat verbal, "probabil/ cred că"); * Vremea devine frumoasă. (a deveni este singurul dintre verbele copulative care are doar această valoare); * El va ajunge medic. (vs. El ajunge acasă. ajunge = predicat verbal, "sosește"); * La sfârșitul facultății, el va ieși medic. (vs. El va ieși din casă. va ieși = predicat verbal, "va pleca"); * El se va face medic. (vs. El se face că plânge. se face = predicat verbal, "se preface
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
origine/ proveniență: conjuncții primare (că, să, și etc.) vs. conjuncții formate pe teritoriul limbii române prin compunere (deci = de + aci, ca să, fiindcă, deoarece etc.), respectiv prin conversiune (De vrei, poți. de = conjuncție provenită din prepoziție prin conversiune; Până vei ajunge acasă, eu voi fi terminat deja lucrul. până = conjuncție provenită din prepoziție prin conversiune); * raportul sintactic marcat: conjuncții cooordonatoare copulative (și, precum și, nici) vs. adversative (însă, dar, ci, iar etc.) vs. disjunctive (sau, ori, fie...fie, ori... ori etc.) vs. conclusive
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
lungul drumului, zărește venind un car tras de boi." (Ion Creangă, Ursul păcălit de vulpe) (b) "...în mijlocul odăii se oprește, adulmecă lacom mirosul de cașcaval, apoi, zărind motanul, se repede și latră cu înverșunare" (Emil Gârleanu, Când stăpânul nu-i acasă) Formulați două enunțuri în care prepoziția înaintea să preceadă un numeral colectiv cu funcția sintactică de complement circumstanțial de loc, respectiv de timp. Alcătuiți opt enunțuri în care prepoziții care cer cazul dativ să preceadă pronume care îndeplinesc funcții sintactice
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
frați; de aceea te rog să-mi dai bani de cheltuială, straie de primeneală, arme și cal de călărie, ca să și pornesc, fără zăbavă." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (d) "Toate ca toate însă, dar treaba s-a-ngroșat când au ajuns acasă. Copiii aceia, așa cum i-a lăsat Dumnezeu, văzându-se fără de tată, numai cu biata lor de mamă, își făceau de cap: unul se târa pe jos, altul se dădea peste cap, iar altul se cobora-n puț ca să caute cuiburi
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
adjectiv: Vremea frumoasă i-a atras la plimbare. * verb la modul infinitiv: Felul lui de a fi era apreciat de toți. * verb la modul gerunziu: S-a speriat foarte tare de câinii lătrând. * verb la modul supin: Problema de rezolvat acasă nu era foarte dificilă. * adverb: Venirea ta aici îl bucură. * interjecție: I-a dat o prăjitură yummy. Propoziție subordonată introdusă prin: * conjuncție: Avea convingerea/ că va fi bine. * pronume relativ: I-a plăcut felul/ în care a tranșat lucrurile. * adjectiv
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
b) "Am ieșit puțin la soare, / Zise melcul surâzând... / În căsuța-mi de sidef / Nu mă ninge, nu mă plouă, / Nu m-atinge-un strop de rouă / Și de câte ori am chef, / Dacă vremea e frumoasă, / Îmi iau casa la plimbare, / Totdeauna sunt acasă..." (George Topârceanu, Melcul) (c) "Nu cunoaștem decât ceea ce îmblânzim, zise vulpea. Oamenii nu mai au timp să cunoască nimic. Cumpără lucruri de-a gata, de la neguțători. Cum însă nu există neguțători de prieteni, oamenii nu mai au prieteni. Dacă vrei
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
termenii regenți și elementele introductive ale propozițiilor subordonate subiective din textele de mai jos: (a) "Așa ar trebui să urmez, om bun, zise fiul craiului, dar ți-oi spune drept: tata mi-a dat în grijă, când am pornit de-acasă, ca să mă feresc de omul roș, iară mai ales de cel spân, cât oi putea; să n-am de a face cu dânșii nici în clin, nici în mînecă; și dacă n-ai fi spân, bucuros te-aș tocmi." (Ion
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cu dânșii nici în clin, nici în mînecă; și dacă n-ai fi spân, bucuros te-aș tocmi." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (b) "N-a mai mers mult până ce și văzu nourii din țara sa, simți suflarea vânturilor de acasă și zări din depărtare pe ici colea câte un munte de pe marginile țării... Petru stete în loc ca să vadă mai bine, că-i părea că nu e adevărat ce-i părea." (Ioan Slavici, Zâna Zorilor) (c) "Zică cine-a zice și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a dreptul pe perdea și de acolo să treacă pe marginea lăvicerului din perete până la poliță. Și-odată la cașcaval, lasă, n-are el nevoie să-l învețe alții ce să facă cu dânsul..." (Emil Gârleanu, Când stăpânul nu-i acasă) (e) "Timpul pe care l-ai petrecut cu trandafirul tău este ceea ce face ca trandafirul tău să fie atât de important." (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) (f) "Puțin ne importă dacă aceste trei dame se hotărăsc a părăsi locul lor
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
o sapă-n mână, cui îi pune o căldare. [...] Însă craiul cată joacă, uite-l, uite-l, uite-l, își dezbracă cămășuica de lumină și o leapădă în apă." (Spiridon Vangheli, Al cui e soarele?) (d) "Oamenii de la tine de acasă, spuse micul prinț, cresc cinci mii de trandafiri în aceeași grădină... și nu găsesc ceea ce caută." (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) Realizați expansiunea complementelor directe exprimate prin verbe la modul infinitiv, reperabile în textele de mai jos: (a) "Prâslea, auzind
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mulți fiori i-a mai vârât în oase motanul cela. Dar poate nu era în odaie! Ha! Nu era? Orișicum, să mai aștepte puțin, să vază, nu se mișcă nimeni, nu-l pândește cineva?" (Emil Gârleanu, Când stăpânul nu-i acasă) (h) " Hai și-mi cară din povară / Și sunt gata să-ți plătesc. / Cum n-aș merge! Dar pe lege / Jur că nu pot să muncesc!..." (Elena Farago, Bondarul leneș) (i) "Mulți zic că neamul nostru nu este încă-n
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]