56,095 matches
-
Zeletin conchide tranșant și cumva abuziv : „Așadar, Întreaga cultură În care se face educația tinerimii române respiră ura elementelor agrare Împotriva evreilor” <endnote id="(741)"/>. Și intelectualii români din perioada interbelică, cei angajați În zona politică a extremei drepte, au comentat (În termeni mai degrabă apreciativi) „spiritul anticapitalist” al românilor. Pentru Vasile Băncilă, de pildă, „În psihologia românească există un antiburghezism pasiv, care deși nu e conștient de sine, e puternic” („Etnicul și logica modernă”, În Gândirea, 1935). „Spiritul nostru [= al
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și am văzut elucubrațiile sale dându-și roadele, Întrucât acest jurnal a fost răspândit gratuit la sate” <endnote id="(125, p. 271)"/>. Nu numai Nicolae Iorga și nu numai ziarul Neamul românesc au dus atunci acest tip de campanie diversionistă. Comentând pogromurile antievreiești Înfăptuite de țăranii moldoveni În primăvara anului 1907, un personaj - ziarist - din romanul lui Rebreanu Răscoala spune : „E o supapă de siguranță. Bătând pe jidani, țăranii se vor răcori și vor uita pe ceilalți boieri și arendași care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
antisemitismului și vorbind despre „anti- semitismul concurenței”, el considera că anume aceste calități (În bună măsură profesionale) au generat sentimente iudeofobe În rândul meseriașilor și al comercianților creștini <endnote id="(677, pp. 2- 3)"/>. Iată-l pe Ioan Petru Culianu comentând după mai mult de un secol, În 1990, discursul lui Petre Carp la care m-am referit mai sus : „P.P. Carp, șeful partidului [conservator] din care Eminescu făcea parte, era fără Îndoială unul dintre românii cei mai lucizi ai tuturor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
despre Basarabia și Chișinău (Kyschneff), un doctor neamț, I.H. Zucker, scria și el despre meșteșugarul evreu - „tâmplar, croitor, cizmar, sticlar, argintar, tinichigiu” - care, „pentru o plată mai mică, face de obicei lucru de pospăială [Pfuscherarbeit]”. Astfel, acest „murdar evreu polon” - comenta Zucker - face concurență altor meseriași și mai ales „meșteșugarului neamț”, care ar fi „harnic, curat, ieftin, dar bețiv” <endnote id="(431)"/>. Peste un secol, Nicolae Iorga va susține și el că meseriașii evrei „se adaptau cu cea mai mare ușurință
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de folosit, pentru descoperirea adaosului”. Comunitatea sătească ceruse Încă din 1839 Guberniului Transilvaniei expulzarea evreilor locali. Faptul că cererea sătenilor nu a fost Îndeplinită i-a făcut să recurgă la acest tip de acuzații. O publicație clujeană din epocă a comentat cu sarcasm incidentul : „Cei din Geoagiul de Sus poate nu ar trebui să caute În vitriol și altele asemenea cauza caracterului dăunător al rachiului, ci ar putea s-o afle În uzul nemăsurat al acestei băuturi”. La rândul ei, comunitatea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
alții vitriol, ca să ardă mai simțitor.” Mesajul mitropolitului a generat unele ecouri polemice În presa vremii, considerându-se că discursul său „contribuie la propaganda antisemită”. Plecând de la acest text, un ziarist de la Cuvântul liber (nr. 7, din 8 martie 1924) comentează unele date statistice, din care „s-ar putea vedea că În satele noastre mulți cârciumari - foarte mulți - sunt creștini, țărani de-ai noștri, deprinși a tăvăli balerca și a zăngăni măsura”. Problema alcoolismului țăranilor români - scrie ziaristul - nu are a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dansatoare. Fără participarea unui astfel de grup, nu era de imaginat vreo sărbătoare sau vreun eveniment social <endnote id="(665, p. 185)"/>. Rolul jucat În muzica populară românească de către lăutarii pro fesioniști evrei (klezmerim) - pe lângă cei români și țigani - este comentat de etnologi <endnote id="(546, p. LXII ; 818, p. 136 ; 706)"/>. Este cunoscut, de pildă, faptul că, pe la mijlocul secolului al XIX-lea, Iacob Psantir (viitorul istoric al evreilor din România) a organizat la Fălticeni (Bucovina) o trupă de lăutari evrei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe rabinul Iosef David din Iași, care - pe la Începutul secolului al XIX-lea -, aflând că arde Târgu Frumos, i-a strâns pe birjarii evrei din oraș și a transportat de sabat pâine și alte produse sinistraților. Și a făcut-o - comentează Wilhelm Schwarzfeld În 1888 - „fără a se teme că va fi Învinovățit de profanarea sâmbetei” <endnote id=" (778, p. 289)"/>. Începută În spațiul german (la Hamburg, În special) În deceniul al doilea al secolului al XIX-lea, reforma mozaismului a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
legii creștinești” <endnote id="(814, p. 31)"/>. Alteori, când nu puteau rezolva problema prin angajarea unui șabăs-goi, unii birjari mai puțin habotnici cedau pentru un preț bun și Încălcau interdicția : „Opt ruble, prețul cu care ne-am Învoit până la Hotin - comentează Nicolae Iorga cu ironie -, nu sunt bani de lepădat nici pentru un habotnic, care știe Însemnătatea unui șabăs bine păzit” <endnote id="(429, p. 12)"/>. Astfel de Încălcări ale regulilor tradiționale erau de neimaginat cu câteva secole Înainte. Nu numai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
al XVIII-lea) <endnote id="(416, II, p. 134)"/>. Nu numai evrei galițieni au fost Încurajați să imigreze În Bucovina la sfârșitul secolului al XVIII- lea, ci și ruteni, lipoveni, maghiari și germani. Coloniile, „mai ales rurale”, Înființate de aceștia - comentează Andrei Corbea - „vor constitui un factor important al modernizării provinciei, preconizate cu atâta zel de Iosif al II-lea” <endnote id="(419, p. 25)"/>. De data aceasta, nu mai era vorba atât de comercianți și meseriași alogeni, care se așezau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
082 de gospodării rurale, În care au fost colonizați circa 11.000 de evrei (aproape 14% din totalul evreilor din Basarabia), care se ocupau cu agricultura și creșterea vitelor. „Ceea ce Încercase În zadar Împăratul Austriei [cu evreii din Bucovina] - a comentat Ion Nistor - părea că izbutise să realizeze țarul Rusiei. Dar curând se arătă că evreii n-aveau predispoziții pentru cultura pământului și prăsila vitelor. După un timp oareșcare ei Începură să se retragă la târguri, vânzând pământurile lor la moldoveni
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
s’au oploșit aici destui dezertori din Rusia, nenorociți gata la orice muncă și cu orice preț, și arendașul evreu, om cu milă față de ai săi, i-a pus [...] să lucreze la sfecle” <endnote id="(429, p. 6)"/>. Istoricul român comenta un caz accidental, ignorând fenomenul socio-economic În asamblul său. În 1913, proporția evreilor agricultori din România era de numai 2,5% În raport cu evreii activi. După 1918, odată cu Încorporarea unor regiuni ca Maramureș, Bucovina și Basarabia, acest procentaj s-a ridicat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreului” <endnote id="(711)"/>, ci acela (aparent) pozitiv, privind „inteligența” sa. Pentru a explica presupusa inteligență a evreului, pe lângă „predispoziția naturală” a acestuia, Moses Schwarzfeld aducea În discuție și „cultura, ce fiecare [evreu] se silește a-și Însuși”. „De veacuri - comenta el, de data aceasta cu destulă Îndreptățire - obligativitatea instrucției primare a intrat În obiceiurile evreului.” Într- adevăr, oricât de săraci sau umili ar fi fost, instrucția religioasă a băieților evrei - de cum Începeau să vorbească - ținea de o tradiție imuabilă. „Știi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
iudaic este o emfază a suferinței, care nouă ni se pare de multe ori grotescă și chiar ciudată și respingătoare [...]” <endnote id="(785, p. 389)"/>. Pentru G. Călinescu, fobiile evreului ar fi justificate istoric : „În bimilenara lor dramă - scrie criticul, comentând romanul lui Emil Dorian Profeți și paiațe -, evreii au cunoscut pogromuri adevărate și e greu de a-i vindeca de fobie” <endnote id="(130, p. 851)"/>. Paradoxal, frica evreului generează uneori curajul său disperat. Cel puțin așa stau lucrurile În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a imaginat personajele Într-un roman (intitulat 1916 și publicat În 1936) referitor la participarea românilor la primul război mondial : „Căpitanul [Costache] Ursu este un erou care luptă fără convingere”, iar „fiul său e un trădător”. „În loc să osândească agresiunea - a comentat criticul -, [Aderca] ironizează rezistența, glorificând Într-un cuvânt defecțiunea și dezertarea.” Pentru G. Călinescu, motivul acestei atitudini a scriitorului n-ar fi „lașitatea” evreilor, ci „pacifismul” lor, ceea ce schimbă nuanța, dar păstrează esența : „Ca mai toți scriitorii evrei, F. Aderca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Cu ovrei ca dumneata...” Am mai auzit vorba asta - Îi replică protagonistul romanului, un alter ego al autorului -, „Dacă toți evreii ar fi ca tine...”. E o amabilitate așa de veche. Și așa de umilitoare... <endnote id="(219, p. 218)"/>. Comentând apreciativ lipsa de scrieri antisemite În opera lui Caragiale, publicistul B. Brănișteanu refuză să invoce În acest sens prietenia dramaturgului român pentru scriitorul evreu Ronetti Roman. „Știu - scrie Brănișteanu În jurnalul său, În 1943 - că aproape nu este antisemit care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
știu” <endnote id="(848, p. 12)"/>. „În oraș evreii erau insuportabili - declară un informator popular dintr-un mic târg din sud- estul Poloniei -, dar aici [= În târg] erau evrei buni” <endnote id="(70, p. 65)"/>. „Această stranie operație de «familiarizare» - comentează Alina Cata - a servit la reconcilierea opiniilor nefavorabile despre evreu cu practica de zi cu zi, În cadrul căreia continua ostilitate ar fi fost imposibil de menținut” <endnote id="(70, p. 65)"/>. În confruntarea dintre evreul „imaginar” și cel „real”, raportul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
descrierii țărilor și popoarelor Îndepărtate, dacă nu chiar imaginare. „Înainte de a fi fost descoperit, sălbaticul a fost mai Întâi inventat”, a afirmat folcloristul italian Giuseppe Cocchiara <endnote id="(307, p. 7)"/>. „Această observație inteligentă nu este lipsită de adevăr”, a comentat ulterior istoricul religiilor Mircea Eliade <endnote id="(308, p. 39)"/>. Cunoașterea străinului sălbatic sau doar exotic a dat un impuls recunoașterii străinului „de acasă”. Fără să dea naștere unui gen literar propriu-zis, acest tip de discurs - o colecție de stereotipuri
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
iubește casa, «patria», de unde anevoie poate cineva s-o scoață sau s-o alunge, dar nu devine niciodată sclava unui stăpân” <endnote id="(9, p. 153)"/>. Hasdeu are unele circumstanțe atenuante, având În vedere faptul că el a publicat și comentat textul În anul 1879, la doar câteva luni după obținerea Independenței de Stat a României. Evreului (În text, evreanin) Îi este asociat În mod simbolic viezurele. Nici În acest caz nu putem ști care au fost - cu aproape jumătate de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de acesta este „ideologizată” la maxim, fiind departe de repre zentarea vizuală „neutră” a „Pildei orbilor”, realizată, de exemplu, de Pieter Bruegel cel Bătrân, cu un secol și jumătate Înainte (1568). Icoana creștină nu redă fidel pilda cristică, ci o comentează și o completează. Parabolei i se anexează două sensuri noi, care - chiar dacă nu sunt În litera Evangheliei - sunt cumva În spiritul ei : 1. Fiind considerată un păcat demonic, cecitatea evreilor este Înfăptuită de diavoli (vezi capitolul „Demonizarea evreului”), 2. Urmarea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
spurcați”, „și-n cruce nebotezați” : „Letinu bogat,/ Savai cânele spurcat ;/ Ca turci e necreștinat/ Și de lege lepădat” sau „Letinu bogat,/ Ovreiu nebotezat/ Și de lege lepădat” <endnote id="(795, pp. 263-267)"/>. „Lăsând la o parte confuzia de noțiuni etnice - comentează etnologul Petru Caraman - pe care o ilustrează identificarea letinului când cu un turc sau chiar cu un tătar, când cu un evreu (de unde se vede ce vagă și eronată idee avea țăranul nostru despre așa-numiții letini), ceea ce reiese clar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evanghelic nu o spune, nicăieri”. Doar „anumiți evrei”, conchide Eliade, „sunt fiii Diavolului, și ei nu-și vor găsi mântuirea, În veci” („Creștinătatea față de iudaism”, Vremea, nr. 349, 1934 ; <endnote id="cf. 675, pp. 110-116"/>). Controversa dintre Eliade și Racoveanu, comentează istoricul Jean Ancel, „ilustrează gradul de demonizare a evreului În societatea românească, În ajunul instalării guvernului Goga-Cuza” <endnote id="(693, I, p. 130)"/>. Într-adevăr, În România de la mijlocul anilor ’30, această dispută teologică suferă de o profundă inadecvare, Într-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
asemuit cu biblicul Cain. „De la distrugerea Ierusalimului”, spunea poetul și preotul anglican John Donne Într-o predică din 1627, evreii au fost „o Întreagă nație de Caini, pribegi și vagabonzi”. Este „o descriere care combină condamnarea teologică cu cea penală”, comentează James Shapiro. „Precum Cain, evreii erau ucigașii arhetipali ai inocentului, condamnați să rătăcească pe pământ” <endnote id="(688, p. 39)"/>. „Evreii sunt rezervați ca un monument viu al răzbunării divine - se spune Într-o publicație engleză din 1753 -, dacă luăm
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vers compus În 1924 de Marina Țvetaeva : Vse poetî jidî („Toți poeții sunt jidani”). Un vers preluat ulterior, În 1961, ca motto la un poem, de Paul Celan : Alle Dichter sind Juden <endnote id="(613, p. 253)"/>. „«Evreul» și «poetul» - comentează Andrei Corbea - Își devin, reciproc, echivalență metaforică” <endnote id=" (419, p. 151)"/>. Pentru Adam Michnik, În societățile post-comuniste din Europa Centrală și de Est, intelectualul (În speță, „intelectualul cinstit”) este pus adesea să joace „rolul țapului ispășitor, al «evreului de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Într-un poem Benjamin Fundoianu <endnote id="(492, p. 268)"/>. Moriț Feldman, personaj din proza lui Panait Istrati, mănâncă „știucă umplută și piroști” Într-o cârciumă din Cairo ținută de Goldenberg, un evreu originar din Focșani. „Știucă umplută și piroști - comentează prozatorul -, [sunt] feluri de mâncare biblice pe care orice evreu cumsecade le oferă sâmbăta” celor din familia sa, „ca să-i răscumpere pentru celelalte șase zile de mâncare proastă” <endnote id="(723, p. 575)"/>. Într-adevăr, În Talmud se pune Întrebarea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]