56,095 matches
-
și definitorie pentru acest tip de gândire : „Am citit În Breviar că, Înainte de război [= al doilea război mondial], evreii Îi torturau pe sfinți. Îi Înjunghiau, le aruncau corpurile la câini” <endnote id="(70, p. 152)"/>. Sfânta Maria Tot aici trebuie comentate legendele referitoare la Adormirea Maicii Domnului. Sursa acestora nu este Protoevanghelia lui Isus, cum eronat a indicat istoricul de artă Victor Ieronim Stoichiță <endnote id="(11, p. 178)"/>, ci un alt text apocrif, și anume Adormirea preasfintei Născătoare de Dumnezeu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
De bătut trebuie să te batem” <endnote id="(217, p. 176)"/>. „Bateți pe evrei și salvați Rusia”, sună sloganul antisemit care, timp de secole, a dominat mentalul colectiv În Rusia țaristă <endnote id="(845, I, p. 173)"/>. Când Mateiu Caragiale comenta În jurnalul său faptul că, În primăvara anului 1907, răsculații din nordul Moldovei Îi băteau, jefuiau și omorau pe evrei, scriitorul conchidea că acest mod de a-i trata pe evrei este „ca În Basarabia”, pe atunci gubernie rusească <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În Studies on Polish Jewry, Paul Glikson Memorial Volume, The Hebrew University of Jerusalem, 1987. 303. Verax (Radu Rosetti), La Roumanie et les Juifs, Editura Socec, București, 1903 ; cf. 304, p. 64. 304. Protocoalele Înțelepților Sionului, text integral tradus și comentat de Ioan Moța, Editura Alma, București, 1997 (prima ediție, prin 1930). 305. Veronika Görög-Karady, „The Dialectics of Stereotypes and Commonplaces in Folklore. The Jewish Figure in the Hungarian Version of Two Fairy Tales”, studiu inedit. 306. Constantin Țoiu, „Les Juifs
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cetăți Masada. Circa 750 de luptători anemici și neexperimentați - Înarmați cu 59 de pistoale, 9 puști și câteva grenade - au Învins și apoi au ținut În șah timp de o lună armata germană. „Unele state europene, cu armate bine echipate - comentează istoricul Paul Johnson -, nu au rezistat atât de mult În fața trupelor naziste” (278, p. 509). La 16 mai, revolta a fost Înăbușită În sânge. Ghetoul a fost bombardat și complet distrus, mii de evrei au fost masacrați pe loc, iar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Th.D. Speranția, Graiul nostru. Texte din toate părțile locuite de români, vol. II, Socec & Co, București, 1908, p. 189 (legenda „Uvreulu și criștinlu”). Mulțumesc lui Alex Drace-Francis, de la Universitatea din Londra, pentru semnalarea acestei legende, pe care a găsit-o comentată În arhiva lui Moses Gaster. 512. Emil Cioran, Schimbarea la față a României, Editura Vremea, București, 1936. 513. Marta Petreu, Un trecut deocheat sau „Schimbarea la față a României”, Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 1999. 514. F. Aderca, Personalitatea, Editura Socec, București
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și opera lui Panait Istrati”, Shevet Romania, Tel Aviv, nr. 2, octombrie 1977, pp. 35-46. 723. Panait Istrati, Neranțula și alte povestiri, ediție Îngrijită, prefață și tradu cere de Alexandru Talex, Editura Minerva, București, 1984. 724. Mihai Eminescu, Literatura populară, comentată de D. Murărașu, ediția a II-a, Editura Scrisul Românesc, Craiova, [1941]. 725. Mihai Eminescu, Opere, vol. VI, Literatura populară, ediție Îngrijită de Perpessicius, Editura Academiei, București, 1963. 726. Imaginea evreului călare era de regulă atipică pentru mentalul popular. „Jidan
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
s-a scris de mai multe ori. Au făcut-o: Vlad Sorianu, Al. Săndulescu, Constantin Trandafir, Al. Piru, iar în 1987 i s-a acordat „Premiul special”. Cititor consecvent al rubricilor sale (din România literară, Ramuri și Flacăra), eu am comentat numai cartea de amintiri și, după deces, i-am schițat un portret final (v. Ateneu 24, nr. 7, iulie 1988, p. 10). Paginile celor două articole leam reunit ulterior, sub titlul comun „La despărțirea de Eudoxiu”, în volumul Despre șapcă
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
îți mulțumesc foarte mult (îi voi scrie dlui Corneliu Dima-Drăgan . Dar mai spune-mi încă o dată numărul: 30 sau 38?). Privitor la rubrica din Cronica, ai dreptate. O lămurire a „aproximațiilor critice” o voi aduce abia atunci cînd se va comenta cumva titlul. în volum am un articol care cuprinde o succintă demonstrație care, sper, să fie convingătoare . Săptămîna aceasta apare o execuție a unui modern , așa cum ți-am spus, iar săptămîna viitoare o laudă a lui D. R. Popescu . Mai
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
ți-l rezervasem, cu gîndul că ai avea amabilitatea de a spune două-trei cuvinte cu acest prilej despre noua carte, făcînd o legătură cu volumul întoarcerea la literatură (Printre clasici) , pe care-l cunoști (materialul de acolo despre Bacovia îl comentam cîndva la Bacău)... Cum există și unele pagini frizînd filosofia în acest volum, mă gîndeam că ai fi de acord să împarți „prada” cu dl Vasile Sporici, căruia cu voia d tale îi atașez exemplarul cuvenit, cu acest gînd. Te
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
că de „bravul” partid comunist român naveai voie să te apropii cu vreun cuvânt de-a-ndoaselea sub nicio formă?! Iată baiul, formulat de Ion D. Zamfirescu: „În <<Vremea nouă>> nr. (...) din (...) se publica un articol intitulat <<Un om străbate drumurile>> (...). Articolul comenta o scrisoare primită de redacție În care se arătau repetatele demersuri făcute de un cetățean pentru electrificarea satului său”. Iată ce se scrisese și nu-i plăcuse defel morocănosului cenzor: „Nu ne este de ajuns, scrie Andrei Creangă din satul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
informare operativă ca: (urmează trei nume tăiate cu marker, n.n.) și alții prinși În cadrul acțiunii <<Siretul>>. Cu aceștia, cînd se Întîlnește la protoerie (Întîlniri ce nu rezultă că au un caracter organizat), discută fără rezerve probleme politice de pe poziții ostile, comentează nefavorabil dezvoltarea economică și socială a țării, calomniază organele de partid și de stat (subl.ns.)”. De aici, rezultă că chiar și Protoieria Vaslui fusese căpușată de un număr oarecare de informatori ce raportau celor care le aruncau (sau nu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
poartă discuții de pe poziție dușmănoasă, face comentarii tendențioase, etc.”. Un alt amănunt care le arsese securiștilor ochii de parcă ar fi folosit vitriol a fost următorul: „După ce a fost chemat pentru a justifica proveniența autoturismului proprietate personală, a Început să comenteze negativ afirmînd că regimul actual ar Îngrădi posibilitățile de realizare ale oamenilor muncii și și-a vîndut mașina”. l. Vreau În Tanzania! Părerea noastră este că preotul Gheorghe Sofianu știa că dulăii Securității erau pe urmele sale și de aceea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
intransigenței părerilor exprimat chiar public. Același informator mai dăduse o declarație locotenent-colonelului Ioan Toma la data de 28 februarie 1978, preluată de ultimul În casa conspirativă numită codificat „Florea”. Subiectul fiind tot postul de radio „Europa liberă” nu-l mai comentăm x. Se apropia luna decembrie a anului 1989... Firește, nimeni nu se aștepta ca o imensă mămăligă să explodeze la sfârșitul anului evocat În inter-titlu așa că tovarășii securiști Își vedeau de vechile ocupații, spionându-și compatrioții prin vasta lor rețea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
intru în colibă, îi văd pe ceilalți trei dormind pe rogojina de pe jos, cu Alfonso moțăind pe un scaun, mă întind pe bancheta din lemn, mai cuget o secundă la lumea schimbată din jurul meu apoi cad într-un somn adânc. Comentam cu Sandra și Alfonso și alți câțiva prieteni de familie prima mea ceremonie cu ayahuasca. Le spun că nici nu știu ce aș putea să povestesc, experiența a fost prea neconturată. Alfonso își menține părerea că nu a fost timpul potrivit pentru
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
tot timpul pe lângă Alfonso ca să învețe meserie. În ciuda faptului că mi-am impus să nu judec și să nu-mi folosesc intelectul prea mult ci, mai curând, să trăiesc pe bază de simțiri, nu pot să nu-mi bag coada, comentând către Alfonso: Chiar dacă destinul lui Cristian este să fie șaman, nu ar fi un șaman mai eficient dacă ar ști și ceva carte, poate chiar puțină engleză, care l-ar ajuta să discute cu oameni de pe toate nivelurile, inclusiv gringos
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
Către ora unu dimineața prima zi de conferință ia sfârșit. Urc cu Grazyna într-un mototaxi, facem schimb de impresii și ea este la fel de bulversată de multitudinea de informații ajungem la hotel unde suntem întâmpinate de două pisici suspicioase, mai comentăm evenimentele zilei la masa din grădină după care mergem la culcare în așteptarea zilei următoare. A doua zi de conferință va începe cu prezentarea lui Leslie în care eu voi figura drept cobai. Între timp i-am povestit Grazynei despre
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
parte la nicio ceremonie a doua zi deoarece se simte slăbită. Discutăm despre demonstrația de mai devreme și îmi spune că frumusețea aparatului stă în faptul că poate lucra pe persoane chiar și la distanță, odată ce are coordonatele înmagazinate. Mai comentăm despre ceremoniile de a doua zi apoi Leslie îmi povestește experiența ei cu ayahuasca din anul precedent care nu i-a lăsat o impresie prea plăcută. Din ce înțeleg eu, a pornit cu frică față de întreaga experiență, după care crede
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
curiozitate, confuzie și disperare fără speranță. În creier a depistat dimensiunea astrală amplificată și spre sfârșit a produs un mesaj: „Toată percepția, credința și învinuirea vin din interior, ceea ce vezi vine din interiorul tău”. Concluziile sunt destul de firave, nu pot comenta la schimbările hormonale, nu îmi amintesc să fi trăit sentimentul de frică dar ideea de bază a experiențelor cu ayahuasca este într-adevăr că ceea ce ai în interior va dicta tipul de experiență. Leslie îmi povestește cum a petrecut multă
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
Udita apare cu idei, care de care mai interesante, chiar dacă destul de îndepărtate de „normalul” universal acceptat. Îmi arată o poză cu fiica lui când avea șapte ani și îmi povestește despre durerea de a nu o putea vedea mai des. Comentează, printre altele, apropos de nașterea fiicei lui, cum bebelușul, odată născut, trebuie menținut atașat de mamă pentru măcar trei minute, deoarece atunci are loc schimbul de informație între organismul mamei și al noului născut. În maternitățile din vest cordonul ombilical
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
dacă suntem cu toții cu mintea clară, aprobăm și declară ceremonia închisă. Nu-mi vine a crede asta a fost tot?? Mai aprindem niște lumânări, Eric iese și el afară și începe să vomite, revine și ne pregătim de plecare. Cindy comentează cum a văzut o lumină albă ieșind din mine și din Udita când Eric ne-a dat „binecuvântarea” cu Agua Florida iar Eric aprobă gânditor. Mă uit la Udita, se uită la mine este la fel de bulversat ca și mine, cred
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
al cuvîntului. Primul film despre care am scris a fost Corsarul, realizat în 1940, cu Errol Flynn, pe care l am văzut la televizor prin 1985 sau 1986, cînd aveam 7 sau 8 ani. Nu încercam să povestesc sau să comentez filmul ; ce încercam eu să fac, pe 30-35 de pagini de caiet de dictando (scrise cu creion chinezesc și între timp pierdute), era să-l recreez (ba chiar să-l îmbogățesc, dezvoltînd și completînd unele episoade și figuri de personaje
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
au făcut treaba i-au dat publicului-țintă senzațiile tari pentru care acesta intrase la ele. De ce ar trebui, deci, să distingem între ele ? Ei bine, un răspuns foarte bun la întrebarea asta ne e dat tot de un film comercial (comentat în aceste pagini), desenul animat Ratatouille. Personajul principal e un șobolan care visează să ajungă mare bucătar. Frații lui șobolani tot încearcă să-i explice că mîncarea e un simplu combustibil pe care ți l poți lua foarte bine și
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
reală a personajelor negative dintr-un astfel de spectacol e plăcerea pe care ne-o aduc nouă actele lor. Numai că, în Funny Games, acești agenți ai autorului fuseseră trimiși ca să ne pedepsească și să ne rușineze. în timp ce torturau familia, comentau sarcastic valențele de entertainment ale propriilor acțiuni sau se întorceau spre cameră ca să ne întrebe, cu dispreț, pe cine pariem. Păreau să ne poarte pică fiindcă veniserăm ca să ne excităm cu violențele lor, pentru a ne descărca apoi cu morțile
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
doar un vlăjgan mulțumit de sine un plăvan. Are o groază de experiențe vizitează Rusia anilor 30 ca marinar, luptă în al Doilea Război Mondial ș.a. ; unele îi prilejuiesc cîte un gînd profund de o imensă banalitate, pe altele le comentează, asemenea lui Forrest Gump (scenaristul e același Eric Roth), cu aforismul preferat al maică-sii ( Niciodată nu se știe ce urmează), dar nici una nu se depune cu adevărat, nimic nu se corupe sau se îmbogățește cu adevărat în el de
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
tatăl băiețelului l-a luat de mână pe bunicul și l-a condus la masa familiei. De atunci bătrânul a mâncat de fiecare dată la masa familiei și niciunul din ei se pare că nu au mai avut nimic de comentat când o furculiță cădea, când laptele era împrăștiat, sau fața de masă murdărită... Din toate acestea am de învățat că orice s-ar întâmpla astăzi, oricât de rău, viața merge înainte și mâine va fi mai bine. Am învățat că
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]