55,798 matches
-
receptiv la problemele epocii și cu vocația scrisului jurnalistic. Indiferent de ținuta și caracterul publicațiilor la care colaborează de-a lungul vieții, Eminescu imprimă acestora pecetea inconfundabilă a stilului său. Cultivând o jurnalistică de atitudine, gazetarul angajează opinia publică în dezbaterea celor mai importante evenimente ale realității social-istorice, având curajul exprimării unor opinii radicale în privința clasei politice românești. Activitatea publicistică a lui Mihai Eminescu obligă discursul jurnalistic al epocii să-și înnoiască tiparele, tot astfel cum poezia eminesciană determină intrarea lirismului
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
limpezirea limbii române, într-o perioadă în care lipsa unor norme literare se face simțită în stilul greoi al publicisticii din epocă, în amestecul de vechi și nou, înregistrat atât la nivelul lexicului, cât și la nivelul formelor gramaticale. Prin dezbaterile pe tema limbii literare, Eminescu atrage atenția opiniei publice asupra necesităților de normare și modernizare ale limbii române. Limba constituie pentru jurnalist un argument și o armă politică, principalul mijloc de cultivare și conservare a identității naționale, într-o epocă
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de breaslă care recurg la sentințele latine fără a avea proprietatea acestora sau în contexte discursive nepotrivite. Finalitatea ironică a utilizării unor expresii în limba latină se împletește cu dimensiunea educativă a unui astfel de demers: "Habemus Papam. Cu ocazia dezbaterii bugetului Consiliului de Miniștri d. N. Fleva, marele om, a propus în sfârșit înființarea unui cancelar pe malurile Dâmboviței, care să fie totodată prezident al Consiliului de Miniștri. Am cam vorbit pân'acum, mai mult în bătaie de joc, despre
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
le dezvoltă apoi în cadrul unor comentarii extinse și bine argumentate. Publicistica eminesciană se transformă astfel într-un dialog virtual cu cititorii, pe care jurnalistul încearcă să-i convingă de justețea afirmațiilor sale și pe care îi atrage ca martori în dezbaterea ideilor. Eminescu angajează adevărate dialoguri cu publicul cititor, mizând pe claviatura unui retorism familiar, bine regizat și cu mijloace stilistice variate (fraze exclamative și interogative, dublate de accente ironice), capabile să suscite și să mențină interesul receptorului: "Este oare un
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
În urma acestor glorioase izbânzi ale armatelor române, ce făcură iluștrii bărbați de Stat și protivnici a tot ce se făcu pân'acum? Toți cei cari au salutat cu bucurie și cu mândrie triumfurile armatei române; toți cei cari au citit dezbaterile din Cameră și din Senat, cu ocaziunea adresei, și-au zis negreșit că protivnicii guvernului au recunoscut în fine ș-au declarat că buna, înțeleaptă și-n adevăr patriotică a fost calea pe care a mers națiunea și guvernul ei
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
reprezintă creșterea procentului care indică frecvența clasei financiar în articolele din această perioadă, în special în cazul Românului, care înregistrează un procent de aproape 40% a lexicului aferent acestei clase. Datele sunt în concordanță cu unul dintre subiectele majore de dezbatere din presa acestei perioade: afacerea Warszawsky-Mihălescu. Subiectul viza una dintre tranzacțiile ilegale încheiate în timpul războiului de independență, care a condus la ruinarea a numeroase gospodării țărănești. Editorialele presei conservatoare evidențiază abuzurile pe care le întreprinde A.M. Warszawsky, în chestiunea rechizițiilor
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
articolelor o dimensiune pozitivistă pregnantă, implicând recursul la surse de autoritate în domeniile abordate. Polemistul recurge la un discurs virulent, urmărind demontarea concepțiilor politice ale adversarilor astfel încât, deși pledează pentru un discurs polemic onest, Eminescu recurge el însuși în focul dezbaterilor la atacuri dure, care îi vor atrage numeroase acuze în epocă. Pamfletul, ironia și satira devin armele celui care își subordonează scrisul unui unic principiu adevărul: "Noi nu ne speriem de-a supăra pe cetitor cu aceste cuvinte. Nu lingușim
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ansamblului operei eminesciene, prin dialogul deschis la nivelul problematicii și al mijloacelor de expresie specifice creației artistice și celei jurnalistice. Dincolo de finalitățile și specificul domeniului de cunoaștere și comunicare pe care îl slujește, limbajul politic relevă organicitatea scrisului eminescian prin dezbaterea unor probleme definitorii pentru gândirea și simțirea creatorului. Eludarea acestei dimensiuni a operei eminesciene nu poate decât să afecteze imaginea creatorului, pentru că, dincolo de potențialul semnificativ și specificul părților, miracolul este al întregului... Anexe Anexa 1. Adnotări clase semantice 1. injurii
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
2. Expertizarea Conform legislației în vigoare, școala elaborează proiectul curricular al școlii, în care stabilește și filierele, profilurile și specializările pe care dorește să le ofere sau să le dezvolte. Proiectul curricular al școlii se conturează treptat în urma consultărilor și dezbaterilor cu întregul personal didactic al școlii și, fiind o problemă de specialitate, este elaborat de Consiliul pentru curriculum care cuprinde 49 șefii comisiilor metodice de specialitate/ ale învățătorilor și este un organism decizional coordonat de Consiliul de administrație și de
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
vedere specificul opționalulul „MEDIEREA CONFLICTELOR”. Fără a elimina metodele tradiționale de evaluare: probele orale și probele scrise, accentul se va pune pe metodele alternative de evaluare, astfel: • Autoevaluarea; • Exerciții de comunicare, de folosire a tehnicilor de comunicare eficientă, de negociere; • Dezbaterea; • Analiza modului de prevenire sau de rezolvare a unui conflict; • Eseuri; • Proiecte (revista „Alternativa”); • Portofoliu „Medierea conflictelor”; • Proiect educațional cu finanțare extrabugetară „Astfel despre conflicte”. 69 CONCLUZII Este firesc ca într-o societate în care există în mod evident o
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
Televiziunea Română, fiind numit redactor-șef al secției social-educative (1968-1978). După înlocuirea din funcție, realizează reportaje pe care le publică în cotidianul „Scânteia” (1978-1989). În 1990 este reangajat la Radiodifuziunea Română, pentru a transmite și a analiza, în cadrul emisiunii „Cronica parlamentară”, dezbaterile din prima instituție legislativă postdecembristă. Director general adjunct al Televiziunii (1993-1996), membru în Consiliul de administrație al Societății Române de Radiodifuziune (1995-1999), pentru Ș. exercitarea vocației jurnalistice s-a dovedit mult mai fructuoasă decât insistența în etalarea cu orice preț
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289695_a_291024]
-
postmodernitate? / 73 2.2.2.1. Proiectul nedesăvârșit al modernității / 73 2.2.2.2. Disputa Habermas Lyotard. Scurtă privire de ansamblu / 78 2.2.2.3. Modernitatea radicalizată și auto-clarificată / 83 2.2.2.4. În urma disputelor, importantă rămâne dezbaterea / 86 2.2.3. Condiții ale postmodernității și idei ale postmodernismului. Dispute semantice / 87 2.3. PostMODERNism sau POSTmodernISM? Din culisele unui agon cultural / 93 2.3.1. Posibile interpretări ale prefixului "post-" / 93 2.3.2. Perspectiva rupturii. Postmodernismul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
exclusivitatea unor trăsături ce i-ar asigura postmodernismului o identitate indubitabilă și inconfundabilă. Citind-o pe Camelia Grădinaru, chiar dacă, în ceea ce mă privește, această lectură nu a determinat o schimbare spectaculoasă, am avut bucuria să constat, o dată mai mult, că dezbaterea pe un subiect controversat, care balansează, în opinia teoreticienilor, între existență și neant, fiind tratat de comentatori în cheie apoteotică sau, dimpotrivă, nulificatoare, se dovedește cel puțin la fel de productivă ca și una despre valori statornicite. Mărturisesc, așadar, că am fost
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
unanim și facil acceptat; dimpotrivă, semnificația și chiar existența sa se află încă sub semnul controverselor. Astfel, spațiul polemos-ului este în continuare frecventat de problematici dintre cele mai diverse, de la "data de naștere" a postmodernismului, "inventarierea" inițiatorilor săi și până la dezbateri mai profunde, ce țin de identitatea fenomenului luat în atenție (de tipul: este postmodernismul un curent, un domeniu de cercetare sau doar o modă culturală nesemnificativă?; reprezintă o depășire, o radicalizare, o negare a modernismului sau numai un moment în interiorul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
-o sub forma postmodernismului în arte, a poststructuralismului în filosofie, a feminismului în discursurile sociale, a postcolonialismului și studiilor culturale în mediul academic etc., în The Postmodern Turn anunță de la început că deși cadrul discuțiilor este unul familiar acela al "dezbaterii poststructuraliste" și deși "postmodernismul și poststructuralismul împărtășesc multe interese, în final rămân diferite. Postmodernismul pare a fi mai cuprinzător, și internațional ca scop"70. Într-o modalitate similară, autorii lucrării The Routledge Critical Dictionary of Postmodern Thought afirmă că în ceea ce privește
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
mai bună înțelegere a raportării la cele două concepte și la relația dintre ele, în chiar introducerea editorilor este inserat un mic subcapitol intitulat "Postmodernism și poststructuralism", în care, chiar dacă postmodernismul este considerat că se ocupă de o serie de dezbateri și teme din cadrul poststructuralismului, poststructuralismul "poate fi privit ca o parte a unei reacții mult mai generale la ideologiile autoritariste și sistemele politice, pe care o definim ca fiind postmodernismul. Postmodernismul, am putea spune, subsumează poststructuralismul, de aici decurgând și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
postmodernismului și de ambițiile ei politice eșuate"75 (în fr. în original, s. a.). Odată realizată această relaționare a poststructuralismului cu postmodernismul, mai ales în sensul includerii primului termen în sfera celui de-al doilea, a fost introdusă și argumentată în dezbaterile culturale expresia "cotitură postmodernă" (the postmodern turn), care, de altfel, a devenit un titlu comun mai multor cărți care aveau ca temă postmodernismul. În una dintre acestea, se afirmă că the postmodern turn aduce în prim plan noi modalități de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
utilizat în presa culturală, apoi este întrebuințat de către scriitorii tineri în 1983-1984, pentru ca în 1984-1985 să apară o serie de traduceri importante ale unor articole semnate de autori americani sau englezi, iar în 1986, apariția Caietelor critice să transforme această dezbatere culturală într-una "fierbinte" și pasionată 89. În capitolul "The Debate around postmodernism in Central and Eastern Europe"90, M. Cârneci evidențiază două atitudini majore în ceea ce privește acceptarea noului curent: o atitudine "soft", care teoretizează postmodernismul ca pe o încercare de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
există un postmodernism românesc (mulți consideră însăși sintagma ca fiind rizibilă, din moment ce una dintre trăsăturile postmodernismului este transnaționalismul), disputa având în continuare apărători și detractori înverșunați, în special în spațiul literar 94, ceea ce este mult mai sigur ține de existența dezbaterii în jurul conceptului de postmodernism și a temelor sale predilecte. Terminologia și tematica postmoderne au cunoscut în ultimul timp o largă expansiune, fiindu-le dedicate cursuri universitare, lucrări românești de interpretare și critică, polemici în revistele de cultură, precum și o mai
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
potrivit cărora se pot "identifica contururile unei ordini post-moderne și există tendințe instituționale majore care sugerează faptul că o astfel de ordine ar putea fi realizată"96. Tocmai deoarece controversele legate de postmodernism continuă să existe și să suscite vii dezbateri, indicarea unor trăsături simptomatologice fenomenului reprezintă un mijloc important de a ne apropia de conținutul său ideatic. Demarcațiile care ne vor ajuta să creionăm fenomenul postmodern constituie deja locuri comune ale dezbaterii; astfel, poate cea mai cunoscută problematică discutată este
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
postmodernism continuă să existe și să suscite vii dezbateri, indicarea unor trăsături simptomatologice fenomenului reprezintă un mijloc important de a ne apropia de conținutul său ideatic. Demarcațiile care ne vor ajuta să creionăm fenomenul postmodern constituie deja locuri comune ale dezbaterii; astfel, poate cea mai cunoscută problematică discutată este cea a relației dintre modernism și postmodernism, respectiv modernitate versus postmodernitate. Accentul pus pe prefixul "post-" transmite o cu totul altă orientare a interpretului decât cea care transferă importanța termenului părții "modernism
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
vechea ceartă dintre antici și moderni, și că aceasta este, poate, chiar un patern al evoluției culturale. De aici, întrebările legate de raporturile dintre conceptele de postmodernism și cel de paradigmă, postmodernism și foucaldianul "episteme" survin aproape firesc în câmpul dezbaterii. De asemenea, multe abordări ale postmodernismului au în vedere și relația pe care acesta o stabilește cu avangarda sau cu poststructuralismul. Prin efortul de a identifica diferențele specifice în raport cu aceste curente, postmodernismul acest "essentially contested concept" își poate formula o
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
al postmodernității este Jürgen Habermas, despre care criticii au afirmat că a încercat să construiască o nouă dialectică a Iluminismului, ce intenționează să revigoreze valorile moderne, în special pe aceea a raționalității. Încă din anii 1980, Habermas a intrat în dezbaterea postmodernă, articolul "Modernity An Incomplete Project"109 și Discursul filosofic al modernității 110 putând fi lecturate ca reflecții constante asupra modernității și răspunsuri mai mult sau mai puțin directe aduse criticilor postmoderniste. În viziunea lui Habermas, teoriile postmoderne reprezintă un
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
scepticismul iluminist radicalizat drept ""foarte" modern, dar nu "post"modern. Și el atacă pretinsa obiectivitate a științelor sociale, dar insistă că abandonarea hermeneutică mai poate încă oferi descrieri realiste ale socialului"133. 2.2.2.4. În urma disputelor, importantă rămâne dezbaterea O poziție ușor mai conciliantă este oferită de către David Lyon, care valorizează mai ales dezbaterea provocată de către postmodernitate; lăsând la o parte discutarea termenului în sine, care este extrem de controversat, Lyon se axează pe problematica valoroasă pe care acesta o
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a științelor sociale, dar insistă că abandonarea hermeneutică mai poate încă oferi descrieri realiste ale socialului"133. 2.2.2.4. În urma disputelor, importantă rămâne dezbaterea O poziție ușor mai conciliantă este oferită de către David Lyon, care valorizează mai ales dezbaterea provocată de către postmodernitate; lăsând la o parte discutarea termenului în sine, care este extrem de controversat, Lyon se axează pe problematica valoroasă pe care acesta o aduce în scenă. În acest sens, postmodernitatea "ne atrage atenția asupra unor probleme importante privind
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]