55,379 matches
-
ține în poală nu un cap propriu-zis, ci un craniu încununat cu lauri. În fundal avem o pădure, un decor mai degrabă neutru, dar care în pictura unui Arnold Böcklin, precum Pădurea sacră, care-i servește de model lui Loghi, dobândește semnificația unui loc sacru, loc de desfășurare a unor rituri păgâne. Acest icon decadent al fetei care poartă în locul sexului un craniu, simbol al morții ridicată la puterea malefică a sexualității, se regăsește și în literatura finiseculară, iar Catherine Lingua
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în special, în Prăbușirea Casei Usher. Apropierea derivată prin stări tranziente de disoluție și rapt melancolic conduce la substituția interiorității cu interiorul, a casei Usher, în sensul de cuprindere genealogică a familiei, cu recipientul secular al locuinței Usherilor. Locuința a dobândit prin transferul mediumic al unei senzitivități maladive, funeste, propria sa corporalitate, astfel încât sfârșitul ultimului vlăstar conduce la prăbușirea ei. În cazul nuvelei lui Poe, osmoza dintre casă și locuitorul ei se realizează și în cuprinsul unei dezordini mentale, rezultat al
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de camere și vile întregi ar putea fi supuse unui concept artistic uniform în care toate detaliile să fie în armonie unul cu celălalt, astfel că, uneori, chiar și hainele locatarilor să devină obiectul designului uniform al întregului"567. Interioarele dobândesc o reprezentare nouă și un psihism propriu în acord armonic cu cel al locatarului. Uneori această personalitate își dezvăluie amprenta unică și imprimă locuitorului permanent sau pasager o stare de spirit aparte. Sensibilitatea decadentă sau simbolistă a fost cuantificată estetic
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sunt totuși parametri diferiți ai calității (valorii) ei. Intre intensitatea și direcția (orientarea) atitudinii apare o corelație: cu cât ne depărtăm de zero În direcția polilor cu atât crește mai mult intensitatea atitudinii. 5) Atitudinile sunt rezultatul Învățării. Ele se dobândesc prin educație, prin experiența personală, putând fi supuse schimbării În timp. Copilul nu se naște cu atitudini gata formate față de persoane sau obiecte. Atitudinile se dobândesc În procesul de cunoaștere. Atitudinile sunt Învățate prin interacțiunea cu obiectele sociale și În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cu atât crește mai mult intensitatea atitudinii. 5) Atitudinile sunt rezultatul Învățării. Ele se dobândesc prin educație, prin experiența personală, putând fi supuse schimbării În timp. Copilul nu se naște cu atitudini gata formate față de persoane sau obiecte. Atitudinile se dobândesc În procesul de cunoaștere. Atitudinile sunt Învățate prin interacțiunea cu obiectele sociale și În contextul unor evenimente sau situații sociale. In ele se reflectă ca Într-o oglindă viața individului, precum și experiența lui anterioară. Fiind Învățate, atitudinile manifestă aceleași proprietăți
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
procesul de formare a atitudinii. Expunerea la stimulii reprezentați de reclamă joacă un rol important În favorizarea proceselor de Învățare și formare a atitudinilor, Însă imboldul principal Îl reprezintă Întotdeauna nevoile consumatorului (I. Berger și A. Mitchell, 1989, 269-279). Consumatorii dobândesc convingeri ferme față de produse. Deoarece sistemul cognitiv reține un număr relativ redus de date ce pot fi prelucrate simultan, convingerile ferme sunt utilizate cu precădere de către consumator, În cadrul raționamentelor. Si cu toate că respectivele convingeri ferme sunt considerate de către consumator ca fiind
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
o privim ca o concepție științifică elaborată de subiect din constructe și concepte (Kelly Psihologia constructelor personale), atitudinile sunt considerate dimensiuni esențiale pentru delimitarea caracterului individului și a comportamentului său manifest. Atitudinile componente ale caracterului aparțin de fenotip și sunt dobândite În procesul formării lor, motivația, valorile, expectanțele și idealurile oamenilor constituie latura vectorială de orientare și susținere a atitudinii. A doua latură, care este executivă, latura acțională, implică un mod de autoreglare al subiectului, are la bază voința și abilitățile
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
se continuă În planul pe care Îl elaborează potențialul cumpărător pentru a achiziționa un produs/serviciu, și se finalizează prin traducerea În fapt, mai mult sau mai puțin fidel, a planului elaborat. În timp, prin repetarea comportamentului de achiziție, cumpărătorii dobândesc deprinderi de cumpărare, ca urmare a experienței acumulate pe parcursul unui proces de Învățare. O extindere a deprinderilor Într-un orizont temporal mai vast poate releva obiceiurile de cumpărare, ca practici, uzanțe, individuale sau familiale În comportamentul de achiziție. In cadrul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a cheltui bani sau de a colecționa obiecte. Trebuința de a duce o viață activă, variată, se suprapune În fenomentul shoppingului peste trebuințele și nevoile de viață, fenomenul discutat Îndeplinind o mulțime de funcții ce conduc la lărgirea sferei atitudinilor dobîndite din comportamentul consumatorului. Modalitățile diversificate de a face cumpărături În supermarketuri și hypermarketuri, online, cu cârduri de credit sau cash, au contribuit la amploarea fenomenului discutat. Șpecialișii apreciază că piața hypermarketurilor și a supermarketuri lor este În expansiune, existînd o
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
au avut adoptarea măsurilor politice/administrative amintite și evenimentele (mediatice, comunitare, școlare) asupra consumului de droguri, putem doar să presupunem, bazându-ne pe experiența empirică, că În prezent, majoritatea tinerilor care frecventează școlile, liceele din mediul urban, au posibilitatea de dobândi cunoștințe despre pericolul prezentat de consumul de droguri și de a dezvolta diferite deprinderi care Îi pot ajuta să reziste la presiunea de a consuma substanțe stupefiante. Datele utilizate În descrierea evoluției consumului drogurilor În România, Între 1995-2003 sunt preluate
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
specifice oralitatii stilului. Adepții romantismului au făcut apel la procedee artistice variate; antiteza ocupă un loc important atât În structura poeziei, cât și În cea a operelor epice, În construirea personajelor, a situațiilor, a ideilor sau atitudinilor exprimate. Ironia romantică dobândește, adesea, accente satirice sau pamfletare și reprezintă un mijloc artistic folosit atât În specia literară, cu nume sugestiv, satira, cât și În poeme filozofice, așa cum se manifestă În „Scrisoarea I” de Mihai Eminescu. In studiul „Principii de estetica”, G. Călinescu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Capital, Civil Society, and Collective Action: What Makes Some Publics More «Civic» than Others?”, WVS conference, Budapesta, 8 septembrie. Dezvoltare socială prin proiecte comunitare. Rolul fondurilor sociale. Adrian Dan Literatura dedicată dezvoltării sociale, dezvoltării comunitare și dezvoltării prin proiecte a dobândit o consistență notabilă în ultimele două-trei decenii. Așa cum arată Elena Zamfir (2000), dezvoltarea comunitară este o componentă și un instrument de bază al dezvoltării sociale, urmărind promovarea și asigurarea (creșterii) bunăstării comunității și a indivizilor ca o modalitate complementară celor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
capitaluri psihosociologice și culturale valoroase din punct de vedere civic. Asemenea resurse sunt competențele de conducere, civice, experiența de conducere și, probabil, identitățile și seturile de rol tipice pentru activiști internalizate, stima de sine și sentimentul eficacității personale. Acestea sunt dobândite, aparent, prin activitatea reușită în cadrul organizațiilor formale, succese care se materializează, printre altele, în obținerea unor poziții de conducere. Complexitatea carierelor organizaționale și numărul de poziții de conducere deținute corelează pozitiv cu apartenența la categoria liderilor și cu activismul comunitar
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cei 16 ani de tranziție, s-a regândit sistematic întreaga structură de formare a profesiei de asistent social la nivel universitar, dar și la nivel postuniversitar - masterat și doctorat -, după standardele de calitate moderne. Astfel, profesia de asistent social a dobândit o valoare socială și o poziție clară în ierarhia profesiilor socioumane, recâștigându-și treptat prestigiul binemeritat în comunitate, pierdut în anii regimului comunist. Acest lucru nu a fost nici simplu, nici lipsit de dificultăți instituționale, legislative, financiare, provocând uneori chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
au suficiente resurse pentru a susține costurile unui serviciu de asistență socială. O astfel de opțiune ar fi avut suport în resursele semnificative ale fostelor Direcții Generale pentru Protecția Copilului (DGPC), gradul înalt de profesionalizare a resurselor umane și expertiza dobândită în ultimii ani. Concesionarea serviciilor ar presupune însă nu doar transferul obligației de a furniza servicii, ci și al resurselor necesare în condițiile în care finanțarea serviciilor la nivel județean se realizează în pondere semnificativă cu fonduri din bugetele consiliilor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
renovării și dotării unităților de învățământ, asigurarea personalului didactic profesionist și acordarea unor facilități care să încurajeze profesorii să opteze pentru școlile din mediul rural, precum și adaptarea curriculumului la necesarul de deprinderi și abilități specifice zonei rurale, astfel încât elevii să dobândească din școală cunoștințe practice și utile pentru specificul zonei rurale, fiind motivați să frecventeze școala. În condițiile în care lipsa de resurse de cele mai multe ori afectează în mod negativ derularea unor măsuri adoptate, o soluție pentru îmbunătățirea condițiilor de învățare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sunt resursele naturale de care aceasta dispune, dar modul cum este proiectată politica veniturilor populației, nivelul de dezvoltare economică atins, contextul economic și politic național și cel internațional de la un moment dat au un cuvânt de spus în ce privește distribuirea „câștigurilor” dobândite odată cu deschiderea economiilor naționale spre piețele internaționale. Opțiunea pentru internaționalizarea comerțului și a investițiilor a stat la baza convingerii că printr-un mai larg acces la tehnologii și fonduri pentru investiții și prin diversificarea locurilor de muncă, se va reduce
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
după care a scăzut vertiginios până în anul 2000. Această „pierdere din vedere” a survenit mai ales ca urmare a inflației accelerate de la debutul tranziției, când principala procupare a populației, exprimată prin presiunea sindicală, rezultat în bună măsură și al obișnuinței dobândite în regimul anterior, a fost obținerea unui nivel al salariului care să permită asigurarea traiului cotidian. Așa se explică, de altfel, și scăderea procentului celor salarizați la nivel minimal în prima jumătate a decadei. Respectarea ierahiei salariale în funcție de competențe și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cea mai surprinzătoare concluzie a cercetărilor de mobilitate socială: aceea că societățile vestice, în ciuda diferențelor dintre ele, prezintă rate foarte similare ale mobilității sociale. (Boudon, 2001, p. 196) Deoarece efectul stratificării asupra poziției sociale pe care indivizii reușesc să o dobândească este, în termenii autorului, exponențial, în timp ce efectul școlarizării e modest, Boudon consideră că promovarea unei politici de egalitate socială se poate realiza cu succes doar în condițiile în care se acționează asupra stratificării sociale. Mai concret, o reducere chiar modestă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
referă la perioada 1995-1998 și ia în considerare ciclurile primar și secundar de învățământ. Deși evaluarea elevilor care conduce la situația de repetenție este înalt fluctuantă, în funcție de așteptările și percepțiile profesorilor, acest indicator poate fi considerat o aproximare a cunoștințelor dobândite de elevi. Creșterea ponderii numărului de elevi romi în școală se asociază cu o creștere a ratei repetenției. Astfel, în școlile predominant roma rata repetenției atinge valoarea de 11,27%, fiind de aproape trei ori mai ridicată decât în cazul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nr. 74.676 adresată de Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major Cabinetului Civil-Militar pentru Administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei din cadrul Președinției Consiliului de Miniștri, prin care se comunică dispozițiile referitoare la revizuirea actelor militare ale evreilor cari au dobândit încadrarea în categoria a 2-a. 326. 25 septembrie 1942. Nota nr. 9481 M.5. adresată Marelui Stat Major de către Cabinetul Militar al Conducătorului Statului, prin care se trimit tabelele cu rezultatele controlului efectuat la detașamentele de evrei ce își
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
expunerea de motive. Decretul-Lege și mai ales regulamentul fixează, diverse categorii de evrei, în ce privește condițiunile de îndeplinit pentru a fi confirmați cetățeni. Astfel art. 88 din Regulamentul din 9 Martie 1938530 prevede: "Evreii care au făcut declarațiuni că voiesc să dobândească dreptul cetățenesc și că ar fi trecut în registrele jurnale ținute de Tribunale sau Judecătorii, au dobândit naționalitatea română, dacă au întrunit condițiunile mai jos arătate: Categoria I-a. să fie locuitori ai vechiului Regat; să fie născut în țară
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
pentru a fi confirmați cetățeni. Astfel art. 88 din Regulamentul din 9 Martie 1938530 prevede: "Evreii care au făcut declarațiuni că voiesc să dobândească dreptul cetățenesc și că ar fi trecut în registrele jurnale ținute de Tribunale sau Judecătorii, au dobândit naționalitatea română, dacă au întrunit condițiunile mai jos arătate: Categoria I-a. să fie locuitori ai vechiului Regat; să fie născut în țară; să nu fi fost supus al unui stat străin. Categoria II-a. să fie locuitori ai vechiului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
art. 3-6 împarte evreii în trei categorii: categoria I-a alcătuită din evreii veniți în România după 30 Decemvrie 1918; categoria II-a, compusă din cei ce au căpătat naturalizarea prin lege individuală până la 30 Decemvrie 1918, cei ce au dobândit naturalizarea în mod efectiv în baza art. 7 § 2 lit. e din Constituția modificată la 1879539, servind țara sub drapel, în timpul războiului pentru Independență, cei ce locuind în Dobrogea au dobândit naturalizarea în baza art. 133 adițional al Constituției din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
lege individuală până la 30 Decemvrie 1918, cei ce au dobândit naturalizarea în mod efectiv în baza art. 7 § 2 lit. e din Constituția modificată la 1879539, servind țara sub drapel, în timpul războiului pentru Independență, cei ce locuind în Dobrogea au dobândit naturalizarea în baza art. 133 adițional al Constituției din 1879540 și al legilor succesive referitoare la ei -, cei ce au luptat în linia de foc în războaiele României pentru România, cei răniți, decorați, citați cu ordin pentru acte de bravură
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]