57,196 matches
-
Muntele Templului un imperativ religios. Practic, majoritatea autorităților rabinice necontestate interzic intrarea in area Muntelui Templului din următoarele motive: sunt, pe de o parte, necesare proceduri speciale de purificare, iar pe de altă parte, trebuie strict evitate anumite porțiuni de pe Munte. Chiar cine s-a purificat cum trebuie, nu va ști cu siguranță care a fost locul exact al Templului istoric și locul unde s-a aflat Sfânta Sfintelor - HaEzra și există riscul de a intra din greșeală în locul interzis accesului
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
cenușii provenite de la o vacă cu totul roșie, care este, însă, imposibil de găsit. Cine încalcă cu știință această interdicție este în primejdie de moarte (Karét). De aceea majoritatea credincioșilor practicanți ai iudaismului ortodox se feresc de a urca pe Muntele Templului. Alți rabini, mai ales din rândurile curentului național-religios sau sionist religios, și o minoritate din rândurile rabinilor ultraortodocși, considera ca se poate vizita Muntele, cu condiția îmbăierii în baia rituală, Mikve, după regulile religiei, si a ocolirii anumitor locuri
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
Karét). De aceea majoritatea credincioșilor practicanți ai iudaismului ortodox se feresc de a urca pe Muntele Templului. Alți rabini, mai ales din rândurile curentului național-religios sau sionist religios, și o minoritate din rândurile rabinilor ultraortodocși, considera ca se poate vizita Muntele, cu condiția îmbăierii în baia rituală, Mikve, după regulile religiei, si a ocolirii anumitor locuri unde se crede că se afla pe vremuri Sfânta Sfintelor - Ezrá. Pe sentințele acestor rabini se bazează acea minoritate din rândurile evreilor practicanți care obișnuiesc
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
în baia rituală, Mikve, după regulile religiei, si a ocolirii anumitor locuri unde se crede că se afla pe vremuri Sfânta Sfintelor - Ezrá. Pe sentințele acestor rabini se bazează acea minoritate din rândurile evreilor practicanți care obișnuiesc să urce pe Muntele Templului și în zilele noastre. Iisus din Nazaret a trăit și activat în perioada celui de-al Doilea Templu, și anume a restaurării și amplificării grandioase a clădirii acestuia de către Irod cel Mare - Templul lui Irod. Templul este de aceea
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
în ea un bastion al corupției și lăcomiei. El s-a exprimat în acest spirit în predicile sale, și a prorocit chiar distrugerea Templului (Matei, 24,2). Din pricina acestei imagini negative a Templului, așa cum se oglindește în învățătura lui Iisus, Muntele Templului nu este considerat un loc sfânt pentru creștinism și nu s-au zidit pe el biserici care să cinstească momente din viața și activitatea sa, spre deosebire de multe alte locuri identificate ca semnificative din acest punct de vedere. Totuși, în
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
un loc sfânt pentru creștinism și nu s-au zidit pe el biserici care să cinstească momente din viața și activitatea sa, spre deosebire de multe alte locuri identificate ca semnificative din acest punct de vedere. Totuși, în epoca cruciaților moscheile de pe munte au fost transformate în sanctuare creștine, dar aceasta s-a datorat mai mult rațiunilor politice decât caracterului sacru al locului. Locul a fost venerat însă și în prizma adopțiunii creștine a Vechiului Testament (ex. Templul lui Solomon). Chiar daca există credințe
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
caracterului sacru al locului. Locul a fost venerat însă și în prizma adopțiunii creștine a Vechiului Testament (ex. Templul lui Solomon). Chiar daca există credințe creștine care leagă a doua venire a lui Iisus de reclădirea Templului, pentru majoritatea lumii creștine Muntele Templului nu are aureola de loc sacrosanct și el este considerat secundar ca importanță față de locurile din vecinătate legate de episoade din viața și patimile lui Iisus. Este posibil și ca aceasta, ca și în cazul interzicerii religioase a accesului
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
nu are aureola de loc sacrosanct și el este considerat secundar ca importanță față de locurile din vecinătate legate de episoade din viața și patimile lui Iisus. Este posibil și ca aceasta, ca și în cazul interzicerii religioase a accesului pe Munte din prizma iudaismului, se datorește și unor motivații de realism politic, în fața lungii dominări a locului de către cultul musulman. Incepand din secolul al XIX-lea, a crescut interesul comunităților creștine în lume pentru cercetarea arheologică a ariei, pentru a găsi
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
evenimentele descrise în Noul Testament despre Iisus din Nazaret și epoca sa. Unele culte creștine neoprotestante evangheliste din America și alte părți ale lumii acordă însemnătate destinului mesianic al Templului și sprijină micile grupări mesianiste extremiste evreiești ca de exemplu „Fidelii Muntelui Templului” în aspirațiile lor la restabilirea cultului iudaic pe Muntele Templului. Marile biserici creștine tradiționale, catolice, ortodoxe, protestante, nu ridică nici un fel de pretenții în legătură cu Muntele Templului. Numele uzual al Muntelui Templului în limba arabă, limba sacră a islamului, este
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
sa. Unele culte creștine neoprotestante evangheliste din America și alte părți ale lumii acordă însemnătate destinului mesianic al Templului și sprijină micile grupări mesianiste extremiste evreiești ca de exemplu „Fidelii Muntelui Templului” în aspirațiile lor la restabilirea cultului iudaic pe Muntele Templului. Marile biserici creștine tradiționale, catolice, ortodoxe, protestante, nu ridică nici un fel de pretenții în legătură cu Muntele Templului. Numele uzual al Muntelui Templului în limba arabă, limba sacră a islamului, este Al Haram ash-Sharif الحرم الشريف. El este al treilea loc
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
mesianic al Templului și sprijină micile grupări mesianiste extremiste evreiești ca de exemplu „Fidelii Muntelui Templului” în aspirațiile lor la restabilirea cultului iudaic pe Muntele Templului. Marile biserici creștine tradiționale, catolice, ortodoxe, protestante, nu ridică nici un fel de pretenții în legătură cu Muntele Templului. Numele uzual al Muntelui Templului în limba arabă, limba sacră a islamului, este Al Haram ash-Sharif الحرم الشريف. El este al treilea loc sfânt ca importanță pentru islam, după Mecca și Medina. Pelerinajul spre Haram ash Sharif nu este
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
micile grupări mesianiste extremiste evreiești ca de exemplu „Fidelii Muntelui Templului” în aspirațiile lor la restabilirea cultului iudaic pe Muntele Templului. Marile biserici creștine tradiționale, catolice, ortodoxe, protestante, nu ridică nici un fel de pretenții în legătură cu Muntele Templului. Numele uzual al Muntelui Templului în limba arabă, limba sacră a islamului, este Al Haram ash-Sharif الحرم الشريف. El este al treilea loc sfânt ca importanță pentru islam, după Mecca și Medina. Pelerinajul spre Haram ash Sharif nu este o poruncă obligatorie pentru musulmani
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
musulmani. Cuvântul „Haram” cu accentul pe penultimă silabă înseamnă „sanctuar”, „loc inviolabil”.Mecca și Medina sunt numite uneori „haraman” sau „haramayn”, adică sanctuare sau cele două sanctuare. A existat o polemică in islam în legaturî cu statutul de haram al Muntelui Templului și al Grotei Patriarhilor din Hebron (AL Halil). Învățatul Ibn Taymiya susținea ca unicele locuri sfinte care se pot numi haram sunt Mecca, Medina și poate valea Wadj din Ta'if, dar in nici un fel Iersualimul sau Hebronul. În
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
Taymiya susținea ca unicele locuri sfinte care se pot numi haram sunt Mecca, Medina și poate valea Wadj din Ta'if, dar in nici un fel Iersualimul sau Hebronul. În cele din urmă o formulă de compromis a denumit Ierusalimul, respectiv Muntele Templului, este numit în mod oarecum paradoxal „al treilea dintre cele două locuri sfinte” (Thalith al-haramayn). După tradiția islamică, o rugăciune pe esplanada moscheilor egalează în valoare o rugăciune în Moscheea Al Aqsa însăși, și face cât cincisute rugăciuni făcute
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
Thalith al-haramayn). După tradiția islamică, o rugăciune pe esplanada moscheilor egalează în valoare o rugăciune în Moscheea Al Aqsa însăși, și face cât cincisute rugăciuni făcute în împrejurări obișnuite. Sfințenia locului pretinde interdicția tăierii de pomi. Din acest motiv pe Muntele Templului se află câțiva din copacii cei mai vechi din Palestina-Israel, mai ales măslini, chiparoși și sâmbovine. Sfințenia locului este legată în mare măsură de versetul (aya) coranic 1 din surata 17 Al Isra: În rândurile învățaților musulmani s-a
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
Palestina-Israel, mai ales măslini, chiparoși și sâmbovine. Sfințenia locului este legată în mare măsură de versetul (aya) coranic 1 din surata 17 Al Isra: În rândurile învățaților musulmani s-a cristalizat devreme opinia că moscheea îndepărtată era pe locul pe Muntele Templului unde Omar Ibn Al Khattab a construit o moschee de lemn, cunoscută sub numele de "Masdjid Ilia" În tradiția atribuită lui Ibn Hisham, citată în „As-Sira an-Nabwiyia” (Istoria vieții profetului) stă scris: Atunci a fost purtat Profetul, Pacea și
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
în acea perioada timpurie a islamului. De aceea,cuvântul moschee menționat de Coran în contextul călătoriei nocturne, se referea desigur la un loc de cult sau de închinăciune. Denumirea „Moscheea cea indepartată” poate avea explicații diverse, și identificarea ei cu Muntele Templului nu poate fi dedusă in mod explicit din textul coranic. Muntele Templului a fost identificat de musulmani cu Al Aqsa datorită semnului de egalitate pus în scrierile tradiției între Moscheea îndepartată și "Beit al Muqades" din „Ilia”,adică Templul
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
Coran în contextul călătoriei nocturne, se referea desigur la un loc de cult sau de închinăciune. Denumirea „Moscheea cea indepartată” poate avea explicații diverse, și identificarea ei cu Muntele Templului nu poate fi dedusă in mod explicit din textul coranic. Muntele Templului a fost identificat de musulmani cu Al Aqsa datorită semnului de egalitate pus în scrierile tradiției între Moscheea îndepartată și "Beit al Muqades" din „Ilia”,adică Templul din Ierusalim. Ierusalimul a fost pentru prima dată relevant pentru islam atunci când
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
atunci când în anul 622 Mahomed a fugit de la Mecca la Yatrib (ulterior Al Medina) si a poruncit adepților săi să se roage în direcția (qibla) în care se roagă evreii, adică spre Piatra de căpătâi (în ebraică Even Hashtiya) de pe Muntele Templului din Ierusalim. Dar, cam după un an și jumătate, Mahomed și-a schimbat instrucțiunile și a indicat ca direcție de rugăciune Kaaba din Mecca. De aceea in Islam i se spune Ierusalimului, si mai ales Muntelui Templului „Direcția dintâi
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
Even Hashtiya) de pe Muntele Templului din Ierusalim. Dar, cam după un an și jumătate, Mahomed și-a schimbat instrucțiunile și a indicat ca direcție de rugăciune Kaaba din Mecca. De aceea in Islam i se spune Ierusalimului, si mai ales Muntelui Templului „Direcția dintâi”, „Qibla cea dintâi”-„Ula al-Qiblatain” (أولى القبلتين) De la recucerirea muntelui de către musulmani și până la mijlocul secolului al XIX-lea a fost interzis accesul nemusulmanilor pe esplanada Muntelui. În urma reformelor Tanzimat(1839) ale administrației și legislației otomane, în
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
jumătate, Mahomed și-a schimbat instrucțiunile și a indicat ca direcție de rugăciune Kaaba din Mecca. De aceea in Islam i se spune Ierusalimului, si mai ales Muntelui Templului „Direcția dintâi”, „Qibla cea dintâi”-„Ula al-Qiblatain” (أولى القبلتين) De la recucerirea muntelui de către musulmani și până la mijlocul secolului al XIX-lea a fost interzis accesul nemusulmanilor pe esplanada Muntelui. În urma reformelor Tanzimat(1839) ale administrației și legislației otomane, în anul 1853 a fost în cele din urmă admisă vizitarea locului și de către
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
aceea in Islam i se spune Ierusalimului, si mai ales Muntelui Templului „Direcția dintâi”, „Qibla cea dintâi”-„Ula al-Qiblatain” (أولى القبلتين) De la recucerirea muntelui de către musulmani și până la mijlocul secolului al XIX-lea a fost interzis accesul nemusulmanilor pe esplanada Muntelui. În urma reformelor Tanzimat(1839) ale administrației și legislației otomane, în anul 1853 a fost în cele din urmă admisă vizitarea locului și de către adeptii altor culte, cu condiția de a primi un permis special al guvernatorului orașului. În anul 1967
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
în cele din urmă admisă vizitarea locului și de către adeptii altor culte, cu condiția de a primi un permis special al guvernatorului orașului. În anul 1967 în urma reunirii orașului, sub dominație israeliană, a fost permis accesul adepților tuturor religiilor pe munte, acesta făcându-se printr-o singură intrare: Poarta Maghrebienilor. În schimb, rugăciuni și slujbe religioase ale cultelor neislamice, inclusiv iudaismul, la fața locului, au rămas interzise. După cucerirea Muntelui Templului, Șef-Rabinatul Israelului a anunțat că în epoca contemporană evreilor nu
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
sub dominație israeliană, a fost permis accesul adepților tuturor religiilor pe munte, acesta făcându-se printr-o singură intrare: Poarta Maghrebienilor. În schimb, rugăciuni și slujbe religioase ale cultelor neislamice, inclusiv iudaismul, la fața locului, au rămas interzise. După cucerirea Muntelui Templului, Șef-Rabinatul Israelului a anunțat că în epoca contemporană evreilor nu le este permisă urcarea pe Munte, din cauza necunoașterii precise a localizării Templului în perimetrul Muntelui și a riscului de profanare religioasă, potrivit cu legea religioasă iudaică Halahá. După izbucnirea tulburărilor
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
singură intrare: Poarta Maghrebienilor. În schimb, rugăciuni și slujbe religioase ale cultelor neislamice, inclusiv iudaismul, la fața locului, au rămas interzise. După cucerirea Muntelui Templului, Șef-Rabinatul Israelului a anunțat că în epoca contemporană evreilor nu le este permisă urcarea pe Munte, din cauza necunoașterii precise a localizării Templului în perimetrul Muntelui și a riscului de profanare religioasă, potrivit cu legea religioasă iudaică Halahá. După izbucnirea tulburărilor de pe Muntele Templului la finele anului 2000, ceea cea declanșat așa numita Intifada Al-Aqsa, s-a interzis
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]