56,095 matches
-
deci pe pamant românesc și a avut, astfel, cetățenie română, care, probabil, s-a recunoscut după 1895, când s-a stabilit la Oltenița." 4. ION ILIESCU ȘI-A COSMETIZAT BIOGRAFIA OFICIALĂ: PRIMELE VICTIME, DOUĂ MĂTUȘI, ARISTITA ȘI VERGINA Nu vom comenta fișa biografica a lui Ion Iliescu din Lumea liberă dar observăm o surprinzătoare contradicție în interviul acordat de fostul președinte săptămânalului VIP. Pe de o parte, Iliescu susține despre propriul său tata (Alexandru) că "a fost primul copil dintr-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
răsărit, așa cum discutau niște domni ofițeri superiori care au venit în inspecție la Constanța și au luat prânzul la noi la popotă; în ziua aceea eram de serviciu și i-am auzit purtând discuții foarte interesante în primul rând au comentat cât era de prost informat Hitler de ce pierderi suferise armata germană; după Stalingrad a susținut în comandamentul german că pierduseră numai un milion și jumătate din efectivul mobilizat în Rusia, n-a ținut cont de pierderile mari de după Stalingrad. Iar
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
repartizat la școala din Sibiu. în ziua de 14 octombrie a plecat, tot însoțit de Emilia, spre Sibiu. Era un timp friguros și călătoria cu trenul a durat destul de mult. Cei mai mulți călători o întrebau pe Emilia unde-și duce fiul, comentând că e cam subțire îmbrăcat pentru timpul răcoros iar ea răspundea că la o școală militară, unde va primi haine călduroase. Aproape în fiecare vagon călătoreau și militari ruși, foarte gălăgioși și care se fuduleau cu ceasurile ce le capturaseră
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ale fetei noastre! Eu însă știam ce știe fiica noastră. Curând sosește și drumeața noastră, vede aprecierea mea optimistă, se întâlnește cu tot grupul de colege și le arată ce scrisesem eu în privința reușitei la examen. Acest fapt a fost comentat ulterior cam răutăcios, că n-aș fi subliniat eu cuvântul „sigur” dacă n aș fi aranjat ceva la Iași... Nu aranjasem nimic, dar nu era prima dată când aprecierea unui fapt, a unei situații îmi dădea dreptate! Ca părinte și
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Fiica se adresează fiului ei zicându-i: „Auzi, Cosmine, și la noi va fi o schimbare”, spune bunicul. Sosise momentul crucial al libertății pentru care mulți au plătit cu viața... Martor la fuga lui Ceaușescu, plec cu vecinul spre casă comentând evenimentul extraordinar, apoi fiecare la cuibul său... Intru în casă, pornesc aparatul de radio, ascult noi știri și comentarii, eram cuprins de o bucurie... cât toate bucuriile avute până atunci și n-aveam cui să împărtășesc această bucurie a bucuriilor
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
iulie că acesta e un vis aparte și am notat undeva doar atât: „21 spre 22 iulie 1996 ora 7, am visat că Iliescu trebuie să dea în primire!”. Am spus vecinilor despre acest vis. Am repetat și altora, am comentat cu mulți din jurul meu și constatam că și alții percepeau nevoia unei schimbări. În convorbirile telefonice cu fiica mea, i-am spus și ei despre acel vis repetat al meu, cu o anumită semnificație. La 24 august, spre amiază primesc
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
de lângă umăr. Îl cunoscusem anterior, din vedere, din vizitele mele la Brăila, având un chioșc de vânzarea ziarelor și țigărilor. Acum am conviețuit pe timpul sejurului amintit. Amândoi ne-am împrietenit imediat. Participasem la război și plătisem cu sânge pe front! Comentăm în doi momentul alegerilor și-i spun despre visul meu. La rându-i, discuta cu alte cunoștințe întâmplătoare, amintind că eu aș fi visat... schimbarea. Acest fapt ne-a situat în centrul atenției celor aflați la tratament care ne întâlneau
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
despre visul meu. La rându-i, discuta cu alte cunoștințe întâmplătoare, amintind că eu aș fi visat... schimbarea. Acest fapt ne-a situat în centrul atenției celor aflați la tratament care ne întâlneau regulat la masă. Când treceam amândoi, ceilalți comentau despre viitorul alegerilor, făcând aluzie la visul meu. Păreri pro și contra. În ziua alegerilor toată lumea la vot și o așteptare chinuitoare... Am rămas la televizor în sala clubului respectiv până către ora trei dimineața, când s-a confirmat căderea
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
emoționat pașii pe străzi, admirând monumentala Catedrală și alte monumente pe care mâna măiastră a omului le-a făurit în timp. Admir cu încântare vastitatea spațiilor pictate și sunt furat de forfota neliniștită a miilor de turiști care circulă și comentează în toate graiurile pământului. Am stăruit ceva mai mult în fața Turnului Înclinat, ascultam spusele ghizilor în privința măsurilor luate pentru ca această operă umană să mai dăinuie peste veacuri și veacuri! Unii turiști se plimbau urcând până la anumite etaje ale turnului. Aș
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
în toată lumea medievală. Urmărim anumite obiective turistice, ne încadrăm în fluxul mișcării generale, oarecum grăbită. Nimeni nu vine aici ca să stea în loc, ci să vadă, să cumpere și să se miște grăbit către înainte... Admirăm și aici așezări și monumente, comentăm tot ceea ce vedem, comparăm cu ce am văzut în alte locuri și le raportăm la realitatea noastră românească. Am stăruit mai mult într un anumit loc, e vorba de o celebră piață ce e luminată de soare de la răsăritul și
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
dură, camuflate complet de peisajul natural, în timp ce la noi fortificațiile erau de un alt tip, mult mai vulnerabil, dacă am fi avut ocazia să le folosim. În iunie 1944 urmăream debarcarea în timp ce mă aflam rănit în spitalul din Făgăraș și comentam „pro și contra” evenimentul epocal. Acum vedeam și pipăiam locurile acelei confruntări gigantice și mă gândeam cu ce preț enorm se făurește istoria! Ne mișcăm încet prin vecinătăți, cunoaștem noi priveliști de basm, căpătăm unele informații de la oameni în vârstă
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
1989, mi-am satisfăcut stagiul militar: microgarnizoana Pantelimon, de lângă București. După cum era și de așteptat, discuțiile noastre au ajuns imediat la evenimentul major la care am participat împreună: Revoluția. Am început să ne amintim momente din acele zile și am comentat și marile mituri apărute în jurul acestora. "Vedeți, pe noi nu ne-a întrebat nimeni nimic, domnule Bocancea", a spus generalul cu o undă de reproș în glas. Nu, dar putem să dăm un răspuns la întrebările care nu ni s-
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
un locotenent-major infanterist. Neacșu era al Divizionului. S. B.: Ceea ce încerc eu să văd este cam cât ajungea și sub ce formă trecea de filtrul de care vorbeați dumneavoastră, de plasa țesută de CI-ști. Ascultați Europa liberă pe atunci? Nu comentați cu prietenii și colegii ce se spunea acolo? M. M.: Nu. Eu v-am spus un lucru la început: nu că eram îndoctrinați, noi aveam încredere în șeful nostru imediat superior, dar dacă Comandantul Diviziei îți spunea un lucru, pentru
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
acolo și... S. B.: Asculta care cum ajungea. Atunci când nu erau cadrele în PC treceam stațiile de telegrafie pe radiofonie și prindeam Europa liberă, dar la orele acelea, noaptea, prindeam mai mult muzică. M. M.: Mai erau unii și mai comentau. S. B.: Nu circula bârfa? M. M.: Se mai bârfea, se mai discuta, dar, vedeți dumneavoastră, eu îmi amintesc că atunci apăruse un banc despre Ceaușescu, unul din bancurile bune despre el. Cică a fost o consfătuire la Moscova cu
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
evenimente importante. Apoi, să vedem dacă am identificat semne care să anunțe cumva venirea schimbării. În primul rând, să vorbim despre achitarea datoriei externe a României. Care a fost starea de spirit în rândul militarilor? Noi, militarii în termen, am comentat. Țin minte că era într-o zi de ZVITA 12 și eram la magazia cu echipamente. M. M.: Domnule, se întreținea tehnica militară cu mare grijă, se curățau, se ungea... S. B.: Le luam pe toate la rând. Eu aveam
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
scoteam "completul numărul unu", "completul numărul doi", curăță tot, fă ordine, curățenie. Chiar în magazie eram când a venit locotenentul major Marinel și ne-a dat știrea. Era foarte bucuros și s-a creat atunci o atmosferă de detensionare. Cu toții comentam, ne făceam planuri, ne imaginam un viitor mai bun. Și noi până la urmă știam greutățile de acasă, dar acolo, în unitate, eram cumva deconectați, nu erau telefoane mobile să afli în fiecare zi ce se întâmplă. Scrisorile și cam atât
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
ăsta-i adevărul, că pe vremea aia dacă te băgai într-o chestiune care nu era a ta, nu știai ce pățești. Și atunci nu ne băgam. S. B.: De fuga Nadiei Comăneci s-a știut în decembrie. S-a comentat? În unitate la mine s-a comentat. M. M.: Atât doar. Atât s-a auzit, că a plecat. În rest, nimic. De aia vă spun că noi eram un pic protejați prin însuși comportamentul nostru, adică ne autoprotejam. Adică, nu
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
dacă te băgai într-o chestiune care nu era a ta, nu știai ce pățești. Și atunci nu ne băgam. S. B.: De fuga Nadiei Comăneci s-a știut în decembrie. S-a comentat? În unitate la mine s-a comentat. M. M.: Atât doar. Atât s-a auzit, că a plecat. În rest, nimic. De aia vă spun că noi eram un pic protejați prin însuși comportamentul nostru, adică ne autoprotejam. Adică, nu mă interesa, nu mă băgam în joc
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
niciun ofițer nu a trecut pe la fiecare dormitor, pe la fiecare baterie, să stea de vorbă cu militarii. M. M.: Aaa, credeți că a fost adus cu direcție, ceva? S. B.: Nu știu, dar noi, militarii în termen, am început să comentăm, pentru că ni se părea ieșit din comun. La noi erau foarte riguroși, nu prea întindeai pelteaua cu ofițerii. Stăteam la o țigară în pauză cu ei, se mai spunea un banc, dar majoritatea dintre ei erau mai rigizi. Or, omul
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
că facem treabă două ore. Scărlătescu venea cu un alt tip de abordare: Faceți și voi și vedeți și voi cum stați". Era rara avis pe acolo, era altfel decât toți ceilalți care, chiar dacă știau că mai trândăvim câteodată, nu comentau lucrul ăsta. Deci, a fost primul ofițer care a venit cu un soi de relaxare și foarte apropiat de militari. El este cel care, în momentul în care s-a dat știrea cu sinuciderea lui Milea, a trecut prin toate
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
abordare, dar până acuma n-am legat-o de ceva. S. B.: Nici noi nu am legat neapărat comportamentul lui Scărlătescu de ceva, dar curajul lui de atunci ne-a făcut să-i reevaluăm prestația. Chiar discutam atunci cu camarazii, comentam care mai de care. De ce a venit cu această știre tocmai el, instructorul cu propaganda, și nu Șeful de Stat major, Comandantul sau Comandantul de Baterie? M. M.: Normal, era puțin ieșit din comun. S. B.: În relația cu superiorii
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
ajuns și ministru... S. B.: Cine? Lupoi? M. M.: Da. El nu trebuia să fie într-un loc? Ce căuta acolo? S. B.: Păi, aceasta a fost și întrebarea pe care ne-am pus-o și noi atunci. Ofițerii chiar comentau, se întrebau cine este, din ordinul cui e acolo. M. M.: Ce căuta acolo Cico Dumitrescu? Ce, el nu avea treabă în altă parte? Să fim oameni realiști, ceva instrumentat a fost. S. B.: Da. Cu oameni din armată. Dădea
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
o să vedem, iar Scărlătescu a repetat: "L-au sinucis. Voi sunteți mai departe la dispoziția comandanților voștri, așteptați în ordine și disciplină noi ordine!" După care a plecat la celelalte dormitoare să dea vestea. Noi am început să fremătăm, să comentăm, să ne întrebăm. A venit apoi Panait și ne-a spus că noi trebuie să ne concentrăm pe executarea ordinelor comandanților noștri direcți, că ceea ce vedem sunt probleme ce țin de alt nivel, că Armata nu rămâne fără comandă. Se
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
un ofițer care era mai panicar, și a început să-l întrebe în șoaptă, dar auzeam și noi: Băi, Roland, ce facem, băi?" Panait l-a luat și au plecat la el în birou. Noi am rămas mai departe să comentăm, să ne imaginăm, să facem diferite scenarii. Cu timpul, au început să se perinde prin dormitor și alți ofițeri din Baterie, care acreditau în șoaptă ideea că Milea nu avea cum să se sinucidă, că era un militar bun ș.
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
orei 18, s-a primit misiunea de luptă pentru apărarea fostului sediu al Comitetului Central al PCR și Palatului Republicii (Palatul Regal, n.n.). S-a dispus nimicirea elementelor din aceste sedii și punerea acestora la dispoziția organelor superioare""23. Cum comentați această consemnare? M. M.: Așa cum a fost primită. Cred că majoritatea nu știam ce se întâmplă și ce rol ni s-a stabilit. S. B.: Nu vi s-a părut atunci că sunteți trimis la un risc maxim, într-o
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]