55,798 matches
-
se axează pe problematica valoroasă pe care acesta o aduce în scenă. În acest sens, postmodernitatea "ne atrage atenția asupra unor probleme importante privind schimbările sociale contemporane. Eu îl văd ca pe un concept care invită la participarea la o dezbatere asupra naturii și direcțiilor societăților actuale, într-un context globalizat, mai degrabă decât pe unul care descrie o stare de lucruri deja existentă. Au loc mutații sociale și culturale fără precedent; dacă "postmodernitate" este sau nu cel mai bun termen
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
termen este o chestiune controversată. Important este să înțelegem ce se întâmplă, nu să cădem de acord asupra unui concept. Deocamdată, "postmodernitate" este o denumire foarte bună"134. Astfel, importanța problematicii pe care o ridică postmodernitatea, funcția de catalizator al dezbaterii sociale prevalează în fața discuțiilor pur lingvistice. Prin discursivitatea sa, considerată de cele mai multe ori paradoxală și agresivă, postmodernitatea poate totuși să pună o gamă de întrebări pertinente referitoare la rolul mass-media, al societății, al reflecției în genere. Tocmai de aceea, ne
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în raport cu ce anume se produce această modificare. Astfel, indiferent dacă postmodernitatea a fost asumată ca atare sau se consideră că modernitatea mai are încă multe de oferit și suntem în plinul său apogeu, noile întrebări cauzate de teoriile postmodernismului relansează dezbaterea în legătură cu o serie de idei importante a căror "revizitare" și reinterpretare pot avea efecte valoroase. 2.2.3. Condiții ale postmodernității și idei ale postmodernismului. Dispute semantice Deși distincția postmodernism postmodernitate 135 pare a fi una extrem de simplă, foarte multe
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în care termeni care nu se exclud de tipul mit și tehnologie, margine și centru își arogă un loc important (un loc la fel de important este acordat Internetului în configurarea discursului postmodernității). Oricum, cuplul postmodernism postmodernitate este deja unul "clasic" în dezbaterile asupra contemporaneității. Inclusiv oponenții fenomenului postmodern folosesc această distincție în scrierile lor de pildă, Terry Eagleton, un cunoscut critic ce intenționează să argumenteze "iluziile", contradicțiile și erorile postmodernismului, clarifică chiar din începutul unei lucrări această problemă și consideră distincția utilă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Harvey pornește de la o premisă de bază: postmodernismul nu poate gândit ca un fenomen independent de fundamentul social și economic, astfel încât transformările culturale care s-au desfășurat în special din 1960 încoace și care au ocupat un loc central în dezbaterile teoretice "nu s-au întâmplat într-un vacuum social, economic și politic". În acest sens, teza autonomiei postmodernismului este negată, trăsăturile sale de ordin cultural împletindu-se cu cele de ordin social-economic, astfel încât "indiferent ce altceva facem cu acest concept
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ca stilizare și ornamentare de suprafață ale unui discurs (devenind doar un studiu al tropilor), fie la euristică, fiind considerată drept metodă de aplicat în cazul disputelor sau polemicilor, fie la o tehnică de argumentare, exercițiu util în vederea câștigării unei dezbateri. Demersul retoric pare astfel alungat din spațiul raționalității, intrând într-o sinuoasă dezvoltare istorică. Observând seria de opoziții în relație cu care retorica a primit de cele mai multe ori o definiție negativă (adâncime/suprafață, esențial/periferic, necesar/contingent, rațiune/pasiune, fapt
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a bucurat și de o tratare profund filosofică, implicațiile sale fiind considerate importante în planul asumpțiilor generale ale postmodernismului. Fervența aparițiilor sale în contextul discuțiilor din cadrul structuralismului și poststructuralismului a marcat într-o anumită măsură și prelungirea ei în sânul dezbaterii postmoderne, deși nu cu titlu dominant în raport cu alte concepte conexe. Cred că precizările ulterioare vor crea un cadru mai aplicat în ceea ce privește apropierea de discursivitatea și retorica postmodernă, pe care le avem cu necesitate în atenție. Pusă în relație nu doar
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
doar cu alte noțiuni, ci și cu postulate metafizice esențiale, scriitura a dobândit o importanță majoră și a început să ocupe un loc central în discuțiile din interiorul cîmpului literar din 1950, acum constituindu-se într-un concept critic funcțional; dezbaterile membrilor Tel-Quel, ale structuraliștilor și poststructuraliștilor au exercitat o influență majoră asupra circumscrierii sale într-un cadru mai amplu, interdisciplinar sau intertextual, ridicând încă o dată problema raporturilor ce se pot stabili între filosofie și literatură. Importanța termenului este legată și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de discurs ne duc cu gândul la schimbarea de metodă pe care o propune Steven Connor în legătură cu conceptul de postmodernism, a cărui cercetare, considera criticul, s-a făcut multă vreme plecând de la interogații neproductive. În consecință, trebuie schimbate întrebările în legătură cu dezbaterea postmodernă: "În loc să ne întrebăm "ce este postmodernismul?" ar trebui să ne întrebăm "unde, când și cum se dezvoltă discursul postmodernismului?", "care este miza acestei dezbateri?", "cui se adresează și cum?". Seria acestor întrebări deplasează atenția de la sensul sau conținutul dezbaterii
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
s-a făcut multă vreme plecând de la interogații neproductive. În consecință, trebuie schimbate întrebările în legătură cu dezbaterea postmodernă: "În loc să ne întrebăm "ce este postmodernismul?" ar trebui să ne întrebăm "unde, când și cum se dezvoltă discursul postmodernismului?", "care este miza acestei dezbateri?", "cui se adresează și cum?". Seria acestor întrebări deplasează atenția de la sensul sau conținutul dezbaterii la forma și rolul acesteia, astfel încât, împrumutând formularea lui Stanley Fish, ne întrebăm nu "ce înseamnă postmodernismul?", ci "ce face acesta?""263 (s. a.). Deplasarea interesului
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
dezbaterea postmodernă: "În loc să ne întrebăm "ce este postmodernismul?" ar trebui să ne întrebăm "unde, când și cum se dezvoltă discursul postmodernismului?", "care este miza acestei dezbateri?", "cui se adresează și cum?". Seria acestor întrebări deplasează atenția de la sensul sau conținutul dezbaterii la forma și rolul acesteia, astfel încât, împrumutând formularea lui Stanley Fish, ne întrebăm nu "ce înseamnă postmodernismul?", ci "ce face acesta?""263 (s. a.). Deplasarea interesului de la definiții (de altfel, despre postmodernism se afirmă în mod constant că scapă el însuși
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
al scriiturii drept o mitologie a limbajului literar, iar scriitura drept un semnificant al mitului literar. Să ne raportăm la mișcarea structuralistă, gradul zero al scriiturii echivalând astfel cu minimul de subiectivitate și maximul de obiectivitate? Ajungem astfel la nenumărate dezbateri, gradul zero fiind identificat cu totala lipsă de importanță a subiectivității în decriptarea operei, din moment ce aceasta din urmă este doar o pluralitate de funcțiuni lingvistice care alcătuiesc o structură: "într-un cuvânt, gradul zero al scriiturii înseamnă reducerea la neant
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
schimbare. Transformarea filosofiei în literatură 308 și a literaturii în filosofie se înscrie în proiectul mai vast al criticii rațiunii totalizatoare prin răsturnarea primatului logicii în fața retoricii. În acest context se amintesc îndeosebi trei nume importante pentru acest tip de dezbatere: Derrida, Rorty, Habermas. Sunt de anunțat în această direcție și reflecțiile lui Jean Baudrillard pe această temă, filosoful francez fiind cel care a discutat despre indeterminarea tuturor genurilor și despre imposibilitatea de a mai distinge între categorii și domenii: "contaminarea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
pus în aplicare în textele contemporane. O altă problematică valoroasă care apare în cadrul acestei discuții este aceea care reconectează postmodernismul de ideea "sfârșitului", astfel încât întrebarea care se ivește firesc este: "reprezintă postmodernismul sfârșitul filosofiei?". Fără a intra în detaliile unei dezbateri care reprezintă un subiect în sine, câteva aliniamente ale acesteia ne pot ajuta să descriem mai bine cadrul în care se pune în discuție discursivitatea postmodernă. În general, dacă modernismul și-a construit proiectul în jurul ideii de organizare rațională a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
conținut ale conceptului din anii '50 și până în prezent ne ajută să concluzionăm asupra avantajului pe care îl are transformarea modului de a pune întrebări, dinspre interogații de genul ce este postmodernismul? către interogații de tipul care este miza acestei dezbateri, ce face acesta?, cui se adresează și cum?329. Întreaga secțiune care se încheie acum a încercat să dea contur unui fenomen plural, aflat în mișcare și pentru care contradicția pare a fi o trăsătură internă. Multiplicitatea abordărilor pe care
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a problemelor și a ideilor sale este aceea care m-a îndemnat să-l aleg pe Baudrillard drept o figură emblematică a postmodernismului, un caz de-al său. Majoritatea subiectelor asupra cărora a scris s-au constituit în teme-forță ale dezbaterii postmoderne (pentru a nu da decât un exemplu, Nicholas Gane afirma că simularea reprezintă o categorie cheie a receptării postmodernismului, și deși alți gânditori s-au ocupat de acest subiect, precum Virilio, Debord, Eco, forța cu care ideea a fost
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
politice și sociale. Acum a apărut și o serie de noi teorii, care priveau societatea în ansamblul său într-un mod diferit decât înainte: drept "societate de consum" la Baudrillard, "societate a spectacolului" la Debord, "societate tehnologică" la Ellul etc. Dezbaterile poststructuralismului, ale situaționalismului, ale Tel-Quel-ului sau ale postmodernismului francez în formare i-au marcat în continuare opțiunile, precum și stilul de filosofare. Problema scriiturii ca economie și producere axată mai degrabă pe rolul semnificantului, avatarurile barthesiene de surprindere a scriiturii între
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
la nesfârșit și fiecare dintre noi își poate găsi în ele profitul său, dar ne aflăm în ordinea valorii și a echivalenței, în deprecierea totală a tuturor singularităților"425. Se pare că tema culturii este una care a necesitat o dezbatere nu doar în contextul teoriei marxiste, în care locul său era unul puțin valorizat, dar și în mai noile alcătuiri de date oferite de societatea contemporană, în care dacă valorile culturale au devenit obiect al schimbului, ele nu sunt totuși
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
vitezei, care asigură un tip de alteritate radicală omului european, prins într-o mentalitate și o metafizică ce par a-l ordona într-un mod extrem de diferit față de prototipul omului american. Lucrarea în sine este una care a suscitat vii dezbateri, fiind o incitantă descriere a majorității stereotipurilor prin intermediul căruia un european gândește despre acest spațiu diferit. Din perspectiva urmărită de demersul de față, acest text este important atât pentru valoarea sa de exemplu practic al teoriei simulacrului, cât și pentru
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
interpretare a întregii istorii a filosofiei, ca istorie a relației dintre modelul de cooperare, dialogic și modelul conflictual-polemic (așa-zisa "filosofie ca război", adică întreaga perioadă reprezentată de Cicero, Quintilian, Erasmus, dar și de Toulmin, Perelman sau Habermas, pentru care dezbaterea este de o importanță capitală atât pentru dezvoltarea filosofiei, cât și a vieții social-politice). Această clasificare poate fi regăsită și în cuplurile teoretice care au circulat în diverse etape, privilegierea unuia indicând și o orientare a mișcării filosofice respective, cum
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a confirma ceva (discurs testimonial). De asemenea, de pe aliniamente logico-retorice, Chaϊm Perelman și Lucie Olbrechts-Tyteca vor arăta că "aceleași tehnici de argumentare se regăsesc la toate nivelurile, la cel al discuției din jurul mesei familiale, ca și la acela al unei dezbateri dintr-un mediu foarte specializat"539, astfel încât oratorul, cunoscând aceste tehnici argumentative, va trebui să le adapteze în funcție de auditoriu. De altfel, contribuția adusă în marginea retoricii contemporane de către Chaϊm Perelman și Lucie Olbrechts-Tyteca în La Nouvelle Rhétorique. Traité de l
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
făcut remarcat mai ales printr-o retorică a dezagregării și rupturii decât printr-o "etică" a muncii de construcție. Cu toate acestea, un corpus semnificativ de lucrări și teorii s-a conturat de-a lungul timpului, demonstrând că dincolo de agon-ul dezbaterii inițiale, curentul are o substanță demnă de a fi luată în atenție și cercetată. Din păcate pentru stadiul actual al cunoașterii sale adecvate, se poate observa că poate excesiva utilizare a termenului a blocat de multe ori o mai profundă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a stat la îndemână în vederea încadrării și descrierii sale a fost aceea a căutării diferențelor specifice față de alte curente cu care se învecinează sau se intersectează. Demarcațiile care au contribuit la creionarea fenomenului postmodern constituie deja locuri comune ale unor dezbateri aprinse. Poate cea mai cunoscută dintre ele privește relația dintre modernism și postmodernism, respectiv modernitate și postmodernitate, dar și postmodernitate postmodernism, iar, de aici, analiza raporturilor dintre conceptele de postmodernism și cel de paradigmă, epistemă, avangardă vine în completare. Efortul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
prioritatea acordată izvoarelor externe Ordinului Fraților Minori, de o discuție aprinsă ce a avut loc în perioada anilor șaizeci și șaptezeci ai secolului al XX-lea, perioadă în care a fost publicată prima ediție a Izvoarelor Franciscane (1977). Din moment ce lunga dezbatere asupra „fenomenului franciscan” (questione francescana) - despre care s-a tratat în secțiunea anterioară - demonstrase deja că toate biografiile Sfântului Francisc erau parțiale, unii istorici au considerat că, pentru înțelegerea vieții Sfântului din Assisi și a primilor ani ai fraternității sale
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
arătat că în Regula voastră sunt conținute unele lucruri neclare sau obscure și altele greu de înțeles. Cu atât mai mult cu cât fericitul mărturisitor al lui Cristos, Francisc, de sfântă amintire, nedorind ca Regula sa să fie subiectul unei dezbateri prin intermediul interpretării vreunui frate, fiind aproape de sfârșitul vieții sale, a poruncit - și această poruncă se numește Testament - să nu fie făcute glose (comentarii explicative) la cuvintele aceleiași Reguli, și să nu se spună, folosindu-se de cuvintele sale, că așa
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]