54,793 matches
-
pe care o durează: Cum să se stingă-al nostru dor O clipă, una... Când steagul roșu-i arzător Întotdeauna! (Nu mă-ntreba) - Poetul e fericit știind că iubita lui pășește alături de dânsul, însuflețită de același ideal, de aceeași «patimă-dogoare»: dragostea de patrie și «dorința zborului ne-nfrânt spre socialism». Dacă n-ar fi așa, conchide poetul: Tu dragă nu mi-ai fi nicicând. (De fericit ce sunt...) - Conștient că viața și cauza pentru care luptă e grea și comportă sacrificii, poetul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
tăiată în strofe, trecută prin ritm și rimă și condimentată înainte de a fi servită, cu tot soiul de arome procurate din frecventarea clasicilor, pentru a face să dispară gustul fad pe care-l au îndeobște generalitățile versificate (...) în versurile de dragoste ale lui Eugen Frunză - cu toată aparenta lor căldură - nu s-ar fi simțit în largul ei nici o iubită (...). Trecând acum la ceea ce poetul Eugen Frunză ține să comunice femeii iubite, vom observa înainte de toate că, în generalitatea lor, versurile
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lor, versurile lasă pe cititor într-o totală indiferență. Simți tu în inima ta oare Dorința zborului ne-nfrânt Spre socialism, spre „mai curând” Ca spre-o grădină-mbietoare? Încercând să dea o replică energică tendinței manifestate în unele versuri de dragoste, tendință ce se caracteriza printr-o revoltă ne-principială - purtând însă «viza de trecere» - împotriva schematismului, poetul Eugen Frunză a alunecat în cel mai desăvârșit schematism, purtând nu mai puțin aceeași «viză de trecere», dar în direcție opusă. Așa se
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
urmă în unele din articolele noastre de critică sau discuție literară. (...) De asemenea, Scânteia a analizat recent manifestările nesănătoase, dăunătoare din paginile revistei Almanahul literar din Cluj. Eu aș vrea să mă ocup de câteva rânduri din articolul Poezii de dragoste publicat de Dan Costa în paginile Almanahului literar din Cluj (nr.6), articol care m-a nemulțumit și m-a indignat. Scânteia a arătat că în acest articol precumpănesc teorii și păreri dăunătoare, teze idealiste care trebuie combătute. Aș vrea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Mihail Eminescu”, creație a puterii populare, după modelul Institutului de literatură „Maxim Gorki” din Moscova (...). Poemul are întâi de toate, o acțiune limpede, ușor de urmărit, și întemeiată pe un sentiment încă prea rar exprimat de poeții noștri de azi - dragostea. E povestea simplă și plină de frăgezime, de simțire, a unei tinere studente, fostă sondoriță, viitor inginer. E îndrăgostită de un asistent, cu care lucrează împreună, la o inovație; crede că acesta o iubește pe prietena ei, și-și stăpânește
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
unele interesante realizări ale poeziei noastre din ultima vreme, pline de sinceritate, de ideile și de sentimentele poporului nostru și ale vremii noastre (...)”. *** George MUNTEANU 64: „S-a discutat anul acesta în presa literară, cu oarecare insistență, despre poezia de dragoste, mai precis vorbind - despre inexistența unei asemenea poezii. Cum s-a întâmplat și cu alte prilejuri, tot cititorii au semnalat mai stăruitor această penurie. Câțiva critici i-au dibuit apoi pricinile, încheindu-și sârguincioasele lor investigații cu concluziile și îndemnurile
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în privința aceasta parcă ar fi mai nimerit ca poeții să nu aștepte formularea anume a comenzii sociale. Situație și mai paradoxală încă, dacă se ține seama că - după o seamă de încercări neizbutite sau de valoare incertă - primele versuri de dragoste într-adevăr autentice care au văzut lumina tiparului începeau așa: Iubito nu mai suntem tineri, Iar de căutăm în calendar, La tine-i Joi. Ia mine-i Vineri, Ai părul nins, am părul rar. (Mihai Beniuc, Ciclul de dragoste, în
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de dragoste într-adevăr autentice care au văzut lumina tiparului începeau așa: Iubito nu mai suntem tineri, Iar de căutăm în calendar, La tine-i Joi. Ia mine-i Vineri, Ai părul nins, am părul rar. (Mihai Beniuc, Ciclul de dragoste, în Viața românească nr.8. 1953). Versurile de mai sus - dintr-un ciclu de-o elevație, discreție și ținută artistică într-adevăr remarcabile - te îndeamnă să te gândești, între altele, și la faptul că anumite motive firești ar fi putut
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și la faptul că anumite motive firești ar fi putut să-i determine pe atâția alți poeți, care-s departe de vârsta de argint, să-și revendice pe acest tărâm prioritatea. În tot cazul, încercările tinerilor poeți de a cânta dragostea au început să fie încununate de anumite succese. Ne gândim, afirmând aceasta, la poemul Studenta de Aurora Cornu (apărut în Viața românească, nr. 10. 1953), poem care se arată din capul locului a fi mai mult decât o simplă încercare
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Dacă ar fi să se caracterizeze laconic poemul Aurorăi Cornu, poate că nici un epitet nu i s-ar potrivi mai bine ca acela de interesant (...). De reținut că poeta și-a propus să scrie un poem, nu o poezie de dragoste; o tentativă cutezătoare așadar - și care trebuie prețuită ca atare - de a da expresie nu doar unui moment ori aspect al sentimentului, ci unor procese sufletești de durată. (...) Cântărit sub diferitele lui aspecte, poemul Studenta e valoros în primul rând
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
al sentimentului, ci unor procese sufletești de durată. (...) Cântărit sub diferitele lui aspecte, poemul Studenta e valoros în primul rând prin sinceritatea, prin adevărul sentimentelor ce comunică. Prin aceasta se și deosebește de exercițiile rimate care se pretind poezii de dragoste (...). Și iată în schimb, cât de firesc, de spontan e acest moment inițial din poemul Aurorăi Cornu, unde, într-un ceas de răgaz, eroina își ascultă cântecul inimii: Un tei se leagănă deasupra mea Cum doar în Prahova se legăna
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
un omenesc - cuceritoare, momentele de acest fel reliefează convingător elanul și puritatea morală ce caracterizează tineretul nostru de azi. Cu unele excepții lăudabile, nu același entuziasm inspiră însă părțile din poem consacrate meditației lirice a eroinei, gândurilor ei privitoare la dragoste și la conduita morală. De astă dată versul devine adesea abstract, lipsit de plasticitate, uneori prozaic și - pe deasupra - străbătut de o agasantă tendință moralizatoare. Nu i se poate contesta poetei intenția de a milita pentru o atitudine morală înaltă, înaintată
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ale poetului scrise în ultimii ani (...) Mesteacănul unește 4 cicluri. În cel mai amplu - Cântece și Balade - singurul fără o idee centrală care să grupeze poemele - se întâlnesc deopotrivă versuri despre viața și sentimentele țăranilor colectiviști, ca și poezii de dragoste, o evocare lirică a lui Eminescu și cântece de Mai. Sub titlul Eliberarea Clujului, sunt înmănunchiate poezii care cântă descătușarea orașului natal al poetului. În ciclul Drumul minerilor, o încercare meritorie de poem epic, Aurel Rău tinde și reușește să
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
scrie biografia lirică a Țării Moților, văzută prin semnificația ei istorică. (...) De altfel poetul, moț de origine, nu păstrează în cântecul său nici o urmă de resemnare. Cântecul lui este clocotitor, în cadențe populare, amenințătoare: Fluieru-l dusei la gură Să cânt dragoste și ură. Frunză verde de gorun alelei topor străbun! Frunză verde clătinată, n-o veni ea vremea-odată?(.... Mai toate poemele întâiului ciclu Trecute vieți din Țara Moților sunt organizate în jurul acestei concluzii ce se impune: pedepsirea exemplară a celor ce-
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Nu vă spun că morții în războaie Trec în stele ca-ntr-un basm ceresc Și privesc cu ochii la văpaie. Sunt poetul vostru pe pământ, Din război mai port în ochi o ceață, Tinerețea voastră vreau s-o cânt Dragostea și setea de viață. Cum spuneam, cu totul alta era tonalitatea poeziei festivalului - publicată pare-mi-se ulterior și-ntr-un volum - scrisă de A. Toma, M. Beniuc, Violeta Zamfirescu, Tiberiu Utan, Ion Brad, Nicolae Labiș, Paul Anghel (în Contemporanul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
veți fi primiți. Noi înșine vă dăm bucate, Căci n-avem slugi și slujitori. Dar iată și așa se poate. Mai bine chiar de mii de ori. (...) Apoi vom sta ca buni prieteni Spunând și lucruri mari și fleacuri De dragoste, de munți, de cetini, De câte-am pătimit prin veacuri. Vreo două mii de ani întregi Ca robi am robotit, ca robii Sub fel și chip de strâmbe legi Pe plaiurile noastre proprii. Dar rău să n-aibă capăt nu e
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
la fel de apăsat, durerile trecute: Dar dacă n-am trântit paharul E ca să-l mai golim odată Zicând „să piară tot amarul Și răul tot din lumea toată”. Apoi vom sta ca buni prieteni Spunând și lucruri mari și fleacuri De dragoste, de munți, de cetini; De câte-am pătimit prin veacuri. Lirica lui M. Beniuc reprezintă, în totalitatea ei, una din cele mai înalte expresii artistice ale luptei ideologice pentru mai binele poporului din poezia noastră actuală, sortită unei virtuți prelungite
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ori de estet. (...) Patosul participării la lupta pentru o cultură nouă constitue o altă însușire fundamentală a scrisului lui Traian Șelmaru. El însuflețește fiecare rând al articolelor și studiilor sale, oglindindu-se nu numai în pasiunea argumentării, în căldura și dragostea cu care criticul relevă și susține fenomenele pozitive ale vieții noastre culturale, ori în vehemența cu care combate tendințele și manifestările străine. Calitățile fundamentale ale scrisului lui Traian Șelmaru se valorifică prin intermediul instrumentului său de investigație critică, a metodei de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de clocot a satelor noastre de azi, chipurile impresionante ale țăranilor muncitori, educați și conduși de Partid, în lupta împotriva dușmanului de clasă și a apărătorilor lui oportuniști; felul cum țăranii muncitori biruie zvârcolirile, uneltirile, sabotajul și crimele chiaburilor; nețărmurita dragoste a partidului pentru oamenii simpli, exploatați de chiaburi și lupta pentru ridicarea exploataților la conștiința demnității lor umane, pentru smulgerea lor de sub influența chiaburilor și îndreptarea lor pe drumul gospodăriilor colective; dezvoltarea ramurilor anexe în cadrul acestor gospodării - iată aspecte ale
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pe dulăii cu chip de om din trecut, mult mai primejdioși decât fiarele, a cunoscut dorința de mai bine a oamenilor muncii și n-a uitat de mizeria acelor ani. Vizitând Uniunea Sovietică, a avut ocazia să cunoască ce însemnează dragostea de viață, bucuria de a trăi a copiilor sovietici și toate cele văzute acolo i-au răscolit amintirile. Romanul se înscrie printre creațiile valoroase ale literaturii noastre noi, ale poeziei noastre de proporții”. • Eugen Campus. - Act de acuzare. În: Viața
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
i-au răscolit amintirile. Romanul se înscrie printre creațiile valoroase ale literaturii noastre noi, ale poeziei noastre de proporții”. • Eugen Campus. - Act de acuzare. În: Viața românească, nr.2, febr., 1953: „Scrisă cu pasiune, cu ură necruțătoare față de exploatatori și dragoste pentru masele împilate, noua lucrare a lui Zaharia Stancu, Dulăii, constitue un act de acuzare împotriva regimului burghezo-moșieresc. Scriitorul a ales o perioadă istorică de maximă încordare: vara și iama anului 1906, în jurul răscoalelor din 1907. Prima parte a povestirii
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
spre țel m-a petrecut.. (...) De va fi să fim vr-odată Despărțiți în calea grea, Steagul luptei, ne-nfricată Să-l urmezi, iubita mea. 60. S. Damian - Glasul poetului. În: Contemporanul, nr. 28 (353), 10 iul. 61. Dan Costa - Poezii de dragoste. În: Almanahul literar, nr. 6 (43), iun. 62. Petre Dragoș - Cui îi folosește. În: Contemporanul nr. 39 (364), 25 sept. 63. Petru Dumitriu - Despre două poeme. În: Scânteia, nr. 2856, 27 dec. 64. George Munteanu - Sinceritate și poză în lirică
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Aspecte ale dramaturgiei (1949-1952) Lingvistica. Proiectul noii ortografii Varia Note și comentarii 1953 Uragan la Uniunea Scriitorilor Tipicul în literatura realist-socialistă Aria cenușiului în proză Petru Dumitriu nu mai este singur Proza: Concluzii Aspecte ale poeziei Comandă socială - poezie de dragoste Poezia debutanților. Alte profiluri lirice Poetice faceri Critica și istoria literară Reportajul literar: 1949-1953 Sămânță și rod Note și comentarii Indice de nume FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\ana selejan-literatura in totalitarism.doc PAGE 56
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
un stat cu un guvernămînt democratic va oferi o varietate de libertăți mai mare decît oricare alta. 4. Democrația îi ajută pe oameni să își protejeze interesele fundamentale. Fiecare, sau aproape fiecare, își dorește anumite lucruri: supraviețuire, hrană, adăpost, sănătate, dragoste, respect, siguranță, familie, prieteni, serviciu satisfăcător, timp liber și altele. Probabil că ansamblul dorințelor dumneavoastră va fi diferit de cel al altei persoane. La fel ca majoritatea oamenilor, în mod sigur veți vrea să exercitați un oarecare control asupra factorilor
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
membrilor Convenției Constituționale americane din 1787, cărora nu le lipsea experiența în această privință. Domnule, există două pasiuni care au o puternică influență asupra chestiunilor umane", a afirmat cel mai în vîrstă reprezentant, Benjamin Franklin. "Acestea sînt ambiția și lăcomia, dragostea de putere și dragostea de bani." Unul dintre cei mai tineri reprezentanți, Alexander Hamilton, era de aceeași părere: "Oamenii iubesc puterea". Iar unul dintre cei mai experimentați și influenți delegați, George Mason, gîndea la fel: "Din cauza naturii umane, putem fi
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]