57,196 matches
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic), situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Bihor. Aria naturală se află în ramura nordică a Munților Bihorului (grupă montană a Munților Apuseni, aparținând lanțului carpatic al Occidentalilor), în sud-estul județului Bihor (în apropierea graniței cu județul Cluj), pe teritoriul administrativ al comunei Budureasa. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului
Sistemul carstic Peștera Cerbului - Avenul cu Vacă () [Corola-website/Science/325128_a_326457]
-
reprezintă sectorul nordic din Munții Giurgeu și încadrează la nord, vest și sud, depresiunea cu același nume. La nord delimitarea de la vest la est față de Munții Bîlborului (din Munții Călimani ) și Depresiunea Bîlbor este făcută de văile păraielor Secu spre ( Toplița ) și Răchitișului Mare. Răul
Munții Borsecului () [Corola-website/Science/325114_a_326443]
-
reprezintă sectorul nordic din Munții Giurgeu și încadrează la nord, vest și sud, depresiunea cu același nume. La nord delimitarea de la vest la est față de Munții Bîlborului (din Munții Călimani ) și Depresiunea Bîlbor este făcută de văile păraielor Secu spre ( Toplița ) și Răchitișului Mare. Răul Bistricioara îi delimitază mai întîi spre spre nord-est apoi spre est față de Munții Bistriței pînă la Capu Corbului. Delimitarea corespunde unui
Munții Borsecului () [Corola-website/Science/325114_a_326443]
-
reprezintă sectorul nordic din Munții Giurgeu și încadrează la nord, vest și sud, depresiunea cu același nume. La nord delimitarea de la vest la est față de Munții Bîlborului (din Munții Călimani ) și Depresiunea Bîlbor este făcută de văile păraielor Secu spre ( Toplița ) și Răchitișului Mare. Răul Bistricioara îi delimitază mai întîi spre spre nord-est apoi spre est față de Munții Bistriței pînă la Capu Corbului. Delimitarea corespunde unui triunghi la care
Munții Borsecului () [Corola-website/Science/325114_a_326443]
-
La nord delimitarea de la vest la est față de Munții Bîlborului (din Munții Călimani ) și Depresiunea Bîlbor este făcută de văile păraielor Secu spre ( Toplița ) și Răchitișului Mare. Răul Bistricioara îi delimitază mai întîi spre spre nord-est apoi spre est față de Munții Bistriței pînă la Capu Corbului. Delimitarea corespunde unui triunghi la care vîrful este reprezentat de Bîlbor , cateta vestică de continuarea spre sud a DJ174A și cateta estică de DJ174B inițial și după intersecția acestuia cu DN15 , de acesta și valea
Munții Borsecului () [Corola-website/Science/325114_a_326443]
-
cateta vestică de continuarea spre sud a DJ174A și cateta estică de DJ174B inițial și după intersecția acestuia cu DN15 , de acesta și valea Bistricioarei pînă la Tulgheș . În continuare tot Spre sud vin în contact cu grupa centrală din Munții Giurgeu - Munții Ditrăului , delimitați fiind de aceștia de Depresiunea Jolotca Pasul Țengheler și valea Părăului Putna la sud pana la Tulgheș . Spre vest vin în contact cu valea Răului Mureș În centru este Stațiunea Borsec situată în depresiunea cu același
Munții Borsecului () [Corola-website/Science/325114_a_326443]
-
de continuarea spre sud a DJ174A și cateta estică de DJ174B inițial și după intersecția acestuia cu DN15 , de acesta și valea Bistricioarei pînă la Tulgheș . În continuare tot Spre sud vin în contact cu grupa centrală din Munții Giurgeu - Munții Ditrăului , delimitați fiind de aceștia de Depresiunea Jolotca Pasul Țengheler și valea Părăului Putna la sud pana la Tulgheș . Spre vest vin în contact cu valea Răului Mureș În centru este Stațiunea Borsec situată în depresiunea cu același nume . La
Munții Borsecului () [Corola-website/Science/325114_a_326443]
-
mea bucurie, Îngroparea-Ți de trei zile cum voi răbda ? Mi se rupe inima ca unei maici”. 68. „Cine-mi va da lacrimi Și izvor nesecat, Ca să plâng pe lisus, dulcele meu Fiu ?” A strigat Fecioara, Maica Domnului. 69. O, munți și vâlcele Și mulțimi de oameni, Tânguiți-vă și plângeți cu mine toți Și jeliți cu Maica Domnului ceresc ! 70. „Când am să Te mai vad, Veșnică Lumină, Bucuria și dulceața sufletului ?”, A strigat Fecioara, tânguindu-se. 71. Deși ca
Denia Prohodului Domnului () [Corola-website/Science/325076_a_326405]
-
și doamna Francis Hay Moulton. Din discuție se dezvăluie faptul că doamna era soția lordului St. Simon, Hatty. Hatty îi explică lordului că domnul Francis Hay Moulton era soțul ei. Cei doi se cunoscuseră în 1884 în tabăra McQuire din Munții Stâncoși, unde atât tatăl fetei, cât și Frank (Francis) exploatau câte o mină de aur. Ei s-au logodit, dar, în timp ce tatăl lui Hatty a găsit aur și s-a îmbogățit, mina lui Frank a secat. În cele din urmă
Aventura burlacului nobil () [Corola-website/Science/325124_a_326453]
-
de tip peisagistic), situată în județul Bistrița-Năsăud, pe teritoriul administrativ al comunei Bistrița Bârgăului. Aria naturală se află în extremitatea central-estică a județului Bistrița-Năsăud (aproape de limita teritorială cu județele Mureș și Suceava), în partea vestică a satului Colibița, în nord-vestul Munților Călimani la o altitudine ce nu depășește 800 de metri Rezervatia naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr. 5 din 6 martie 2000" publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea planului
Cheile Bistriței Ardelene () [Corola-website/Science/325166_a_326495]
-
avellana"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina") sau afin ("Vaccinum myrtillus L."). La nivelul ierburilor sunt întâlnite rarități floristice de pajiște și stâncărie, cu specii de: vinarița ("Asperula odorata"), popilnic ("Asarum europaeum"'), saxifraga ("Saxifraga carpatica"), clopoțel de munte ("Campanula carpatica"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), crețișoara ("Alchemilla vulgaris"), năpraznică ("Geranium robertianum"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), pâștița ("Anemone nemerosa"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), mierea-ursului ("Pulmonaria rubra") coadă șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), coada-calului ("Equisetum arvense
Cheile Bistriței Ardelene () [Corola-website/Science/325166_a_326495]
-
Caniș lupus"), urs brun ("Ursus arctos"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx lynx"), veverița ("Sciurus carolinensis"), jder ("Martes martes"), viezure ("Meles meles") sau dihor ("Mustela putorius"). Păsările sunt prezente cu specii de: corb ("Corvus corax"), cocos de munte ("Tetrao urogallus"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), mierla ("Turdus merula"), codobatura ("Motacilla albă"), ciocănitoare-de-munte ("Pycoides tridactylus"), ierunca ("Tetrastes bonasia"), pițigoi-de-brădet ("Parus ater"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), fazan ("Phasianus colchicus"), sturz ("Turdus pilaris"), cuc ("Cuculus canorulus"), cinteza ("Fringilla coelebs"), sticlete ("Carduelis carduelis
Cheile Bistriței Ardelene () [Corola-website/Science/325166_a_326495]
-
la DN17B care leagă (după 60 km) Vatra Dornei de Broșteni și are o lungime de 57 km. Importantă caii respective de comunicație și a derivațiilor sale, consista în faptul că parcurge zone pline de inedit turistic aflate în perimetrul Munților Bistriței, depresiunilor Șaru Dornei și Bilbor , Munților Călimani și în cel al grupei de nord a Munților Giurgeului - Munții Borsecului . împreună cu derivatele sale A (în principal) și B conectează secundar DN17B cu DN15 Drumul leagă Vatra Dornei de Broșteni pe
DJ174 () [Corola-website/Science/325172_a_326501]
-
Vatra Dornei de Broșteni și are o lungime de 57 km. Importantă caii respective de comunicație și a derivațiilor sale, consista în faptul că parcurge zone pline de inedit turistic aflate în perimetrul Munților Bistriței, depresiunilor Șaru Dornei și Bilbor , Munților Călimani și în cel al grupei de nord a Munților Giurgeului - Munții Borsecului . împreună cu derivatele sale A (în principal) și B conectează secundar DN17B cu DN15 Drumul leagă Vatra Dornei de Broșteni pe traseul care împarte Munții Bistriței în 2
DJ174 () [Corola-website/Science/325172_a_326501]
-
km. Importantă caii respective de comunicație și a derivațiilor sale, consista în faptul că parcurge zone pline de inedit turistic aflate în perimetrul Munților Bistriței, depresiunilor Șaru Dornei și Bilbor , Munților Călimani și în cel al grupei de nord a Munților Giurgeului - Munții Borsecului . împreună cu derivatele sale A (în principal) și B conectează secundar DN17B cu DN15 Drumul leagă Vatra Dornei de Broșteni pe traseul care împarte Munții Bistriței în 2 masive, Pietrosul Bistriței și Budacul. Merge inițial pe valea Negrei
DJ174 () [Corola-website/Science/325172_a_326501]
-
caii respective de comunicație și a derivațiilor sale, consista în faptul că parcurge zone pline de inedit turistic aflate în perimetrul Munților Bistriței, depresiunilor Șaru Dornei și Bilbor , Munților Călimani și în cel al grupei de nord a Munților Giurgeului - Munții Borsecului . împreună cu derivatele sale A (în principal) și B conectează secundar DN17B cu DN15 Drumul leagă Vatra Dornei de Broșteni pe traseul care împarte Munții Bistriței în 2 masive, Pietrosul Bistriței și Budacul. Merge inițial pe valea Negrei Șarului și
DJ174 () [Corola-website/Science/325172_a_326501]
-
Dornei și Bilbor , Munților Călimani și în cel al grupei de nord a Munților Giurgeului - Munții Borsecului . împreună cu derivatele sale A (în principal) și B conectează secundar DN17B cu DN15 Drumul leagă Vatra Dornei de Broșteni pe traseul care împarte Munții Bistriței în 2 masive, Pietrosul Bistriței și Budacul. Merge inițial pe valea Negrei Șarului și suie ulterior pe afluentul acesteia Călimănel, trece apoi prin Pasul Păltiniș la 1355 m și ulterior coboară pe valea Râului Neagră spre Broșteni . Se desfășoară
DJ174 () [Corola-website/Science/325172_a_326501]
-
1360 m , cobora ulterior pe Valea Bistricioarei până la Bilbor și de aici suie în Pasul Răchitiș la 950 m, pentru a coborî spre DN15 pe axialul pârâului Sec până la vest de Pasul Creangă . Urmărește limitele de demarcație mai întâi între Munții Călimani și Munții Bistriței apoi pe aceea dintre Munții Bilborului și Munții Borsecului . Prin joncțiunile sale oferă acces la sud spre Depresiunea Giurgeu și Borsec , central spre Depresiunea Bilbor și la nord spre Depresiunea Șaru Dornei precum și spre Pasul Păltiniș
DJ174 () [Corola-website/Science/325172_a_326501]
-
ulterior pe Valea Bistricioarei până la Bilbor și de aici suie în Pasul Răchitiș la 950 m, pentru a coborî spre DN15 pe axialul pârâului Sec până la vest de Pasul Creangă . Urmărește limitele de demarcație mai întâi între Munții Călimani și Munții Bistriței apoi pe aceea dintre Munții Bilborului și Munții Borsecului . Prin joncțiunile sale oferă acces la sud spre Depresiunea Giurgeu și Borsec , central spre Depresiunea Bilbor și la nord spre Depresiunea Șaru Dornei precum și spre Pasul Păltiniș . Nu are legătură
DJ174 () [Corola-website/Science/325172_a_326501]
-
și de aici suie în Pasul Răchitiș la 950 m, pentru a coborî spre DN15 pe axialul pârâului Sec până la vest de Pasul Creangă . Urmărește limitele de demarcație mai întâi între Munții Călimani și Munții Bistriței apoi pe aceea dintre Munții Bilborului și Munții Borsecului . Prin joncțiunile sale oferă acces la sud spre Depresiunea Giurgeu și Borsec , central spre Depresiunea Bilbor și la nord spre Depresiunea Șaru Dornei precum și spre Pasul Păltiniș . Nu are legătură directă cu DJ 174, derivația făcându
DJ174 () [Corola-website/Science/325172_a_326501]
-
suie în Pasul Răchitiș la 950 m, pentru a coborî spre DN15 pe axialul pârâului Sec până la vest de Pasul Creangă . Urmărește limitele de demarcație mai întâi între Munții Călimani și Munții Bistriței apoi pe aceea dintre Munții Bilborului și Munții Borsecului . Prin joncțiunile sale oferă acces la sud spre Depresiunea Giurgeu și Borsec , central spre Depresiunea Bilbor și la nord spre Depresiunea Șaru Dornei precum și spre Pasul Păltiniș . Nu are legătură directă cu DJ 174, derivația făcându-se direct din
DJ174 () [Corola-website/Science/325172_a_326501]
-
nivelul optim necesar doar pentru transportul local forestier. Actual parcurgerea unora dintre porțiuni necesită autovehicule de teren , mersul făcându-se în regim off-road. Parcurge de la nord spre sud axialul Bistricioarei prin zonă numită "Cotul Bistricioarei". Urmărește limitele de demarcație dintre Munții Borsecului și Munții Bistriței . Prin joncțiunile sale oferă acces la sud spre Tulgheș și la nord spre Depresiunea Bilbor. Are traseul Glodu (DC79) - Bilbor (DJ174A) prin Pasul Iuteș și are o lungime 11,5 km Terasamentul drumului este de pământ
DJ174 () [Corola-website/Science/325172_a_326501]
-
doar pentru transportul local forestier. Actual parcurgerea unora dintre porțiuni necesită autovehicule de teren , mersul făcându-se în regim off-road. Parcurge de la nord spre sud axialul Bistricioarei prin zonă numită "Cotul Bistricioarei". Urmărește limitele de demarcație dintre Munții Borsecului și Munții Bistriței . Prin joncțiunile sale oferă acces la sud spre Tulgheș și la nord spre Depresiunea Bilbor. Are traseul Glodu (DC79) - Bilbor (DJ174A) prin Pasul Iuteș și are o lungime 11,5 km Terasamentul drumului este de pământ. La nord face
DJ174 () [Corola-website/Science/325172_a_326501]
-
state suverane de ceva vreme, și-au proclamat în mod oficial independența față de Imperiul Otoman. După aproape 500 de ani de dominație otomană, (1396-1878), statalitatea bulgară a fost restabilită odată cu apariția Principatului Bulgariei. Noul principat cuprindea tot teritoriul dintre Dunăre, Munții Balcani și Marea Neagră (cu excepția Dobrogii de nord, care a intrat în componența României), inclusiv regiunea orașului Sofia, care a devenit noua capitală a țării. Congresul de la Berlin a consfințit pierderile teritoriale ale otomanilor, permițând Austro-Ungariei să ocupe Bosnia și Herțegovina
Declinul Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/325186_a_326515]
-
sedimentară (calcare, argile, gresii, nisipuri și pietrișuri) așezată orizontal sau monoclinal, cu caracteristici de platformă. Înclinarea dinspre nord și nord-vest spre sud și sud-vest al formațiunilor sedimentare situate peste fundamentul cristalin, în special cele neozoice, demonstrează faptul că provin din Munții Carpați. Depozitele sedimentare cele mai noi sunt cuaternare și se eșalonează pe fâșii cu direcții vest-nord-vest, est-sud-est, care se succed de la nord la sud, ca și formele de relief. Depozitele nisipoase de dune și nisipuri lutoase de interdune ocupă suprafețe
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]