55,798 matches
-
de literatura noastră. La scurt interval după discuțiile care au avut loc În presă ca și la Uniunea Scriitorilor cu privire la necesitatea dezvoltării „speciilor scurte”, apariția acestor lucrări dovedește că scriitorii noștri au Înțeles să acorde o atenție deosebită concluziilor acestor dezbateri. (Ă). Oameni și mașini: Scriitorii noștri s-au străduit și până acum să Înfățișeze chipul muncitorului de azi, condițiile specifice În care muncește el și care Îi determină trăsăturile morale și psihologice avansate, În strânsă legătură cu specificul locului de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
prozei, criticii, dramaturgiei - literatura ca mijloc de cunoaștere, rolul ei educativ, caracterul ei popular, spiritul de partid care trebuie să o Însuflețească, problema unității dintre conținut și formă În literatură, combaterea literaturii decadente, etc.etc. Încă n-au găsit răspuns nici dezbateri În Viața românească. Există oarecare inerție manifestată prin căutarea numai de publiciști «consacrați» - temele mai mari nefiind propuse și tinerilor (Ă). În sectorul Teorie și critică, revista a dat o contribuție apreciabilă În cadrul centenarului nașterii lui Eminescu. Totuși, nu toate
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Întreprinderi și consiliile sindicale județene au Început să primească material literar din ce În ce mai numeros de la muncitori din fabrici și uzine. (Ă). Ca metodă de lucru a cercului literar a fost adoptată aceea a cenaclului: lectura lucrărilor originale și Îndrumări prin largi dezbateri critice. La ședințele cercului literar participau de fiecare dată tovarăși din cenaclul Ion Păun-Pincio. Primele rezultate au Început să se ivească curând. Acestea au fost cele două poeme ale lui Ștefan Zidăriță care au apărut În volumul Atelier literar - culegere
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de poeți ca: Anghel Copilu de la Sovrom tractor Brașov, publicat de Drum nou și Bera Gheorghe de la 30 Decembrie - Arad, sunt cunoscute și publicate și de presa din Capitală. (Ă). Semnificativ apare și faptul că echipele de teatru folosesc metoda dezbaterilor literare În cadrul repetițiilor. Este cazul ucenicilor de la Vulcan care, Înainte de a prezenta o piesă de teatru din viața de cămin și uzină, au citit despre viața ucenicilor sovietici, sau a echipei de la 23 August care a reluat dezbaterea Atelierul de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
folosesc metoda dezbaterilor literare În cadrul repetițiilor. Este cazul ucenicilor de la Vulcan care, Înainte de a prezenta o piesă de teatru din viața de cămin și uzină, au citit despre viața ucenicilor sovietici, sau a echipei de la 23 August care a reluat dezbaterea Atelierul de Foc și a citit Așa s-a călit oțelul, pregătind piesa Într-un act Pavel Corceaghin. (Ă). S-au stabilit norme de activitate pentru cenaclurile și cercurilor literare din țară. Urmând exemplul cercurilor literare din Uniunea Sovietică de pe lângă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
un cenaclu În miniatură care să viețuiască ca o insuliță» izolată În activitatea culturală a Întreprinderii. (Ă). Uniunii Scriitorilor și filialelor sale le revine sarcina de a cerceta permanent activitatea cercurilor literare. O sarcină importantă este aceea a participării la dezbaterile cercurilor asupra operelor literare și de a ușura Întâlnirea dintre scriitori și cititori. Elementele talentate din cercurile literare vor trebui să fie ajutate de Comisia de Îndrumare a Tinerelor Talente”. Epigonismului inculturii și imitației care proliferau În cercuri și cenacluri
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Zaciu, Dumitru Bărbulescu, Liviu Lenciu, Alecu Ivan-Ghilia, Costachi Anton, Ion Hilă Luca etc; etc; Majoritatea acestora sunt tineri ieșiți din rândurile clasei muncitoare din fabrici și uzine, din școli și institute, de pe ogoare, din clocotul vieții noastre noi. (Ă). Rapoartele, dezbaterile și seminariile, care au avut loc În cadrul consfătuirii, au ridicat și o serie de probleme, strâns legate de viața literară propriu-zisă. (Ă). S-a constatat astfel, că Îndrumarea ideologică pe care au primit-o scriitorii În cenacluri și filiale, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
continuu pentru o aleasă vorbire scenică, pentru expresivitate În vorbire, pentru muzicalitatea, claritatea și puterea cuvântului, plin de idei, de acțiune. Pe scenele sovietice actorii vorbesc limba națională a poporului rus. (Ă). Iată numai câteva din problemele artei actorului, pentru dezbaterea cărora lucrările istorice ale tovarășului Stalin aduc idei de o Însemnătate fundamentală. Artiștii și criticii au datoria să studieze În adâncime contribuția genială a tovarășului Stalin la progresul științei, al artei, al Întregii culturi. (Ă). O asemenea acțiune va constitui
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
șovăielile, căutările lui Caragiale, Însuși faptul că articolul nu avea pretenția să epuizeze problema ci să aducă o „contribuție” doar, arăta că autorul socotește că limitele lui Caragiale sunt cu mult mai numeroase și mai adânci, că ele necesită o dezbatere mai largă: (Ă). Proletcultiștii trâmbițau că proletariatul n-are ce Învăța de la marii scriitori din trecut, că proletariatul trebuie să-și făurească o cultură, o literatură cu totul nouă. Articolul citat mai sus duce În mod firesc la aceeași concluzie
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cărți de mare preț pentru dezvoltarea științei În țara noastră: culegerea comunicărilor prezentate la Sesiunea Științifică a Academiei de Științe a U.R.S.S. În cinstea celei de a 70-a aniversări a lui I.V.Stalin; culegerea Problemele științelor sociale În dezbaterea Academiei R.P.R. (21-25 martie 1951); primul volum din colecția Documente privind istoria României - volumul B. Țara Românească (1601-1610); ediția a III-a din Probleme de istorie (Contribuții la lupta pentru o istorie științifică În R.P.R) de acad. Mihail Roller
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Înarmați cu cunoștințele Însușite În școală, intră În frontul literar. Uniunea Scriitorilor din R.P.R. a obținut un succes real În creșterea și orientarea lor. Dar acest succes trebuie consolidat”. Pentru o cotitură În munca de creație a scriitorilor noștri 43: „Dezbaterile din cursul acestui an de la Uniunea Scriitorilor - și mai ales (Ă) În jurul problemelor poeziei - au scos În evidență importanța luptei de opinii, a ajutorului dat de colectiv scriitorilor (Ă). În masa scriitorilor s-a născut dorința vie ca și pe
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
tendința de persiflare și bagatelizare a problemelor, care se observă la unii scriitori. Aceasta oferă un teren prielnic acțiunii otrăvite a dușmanului de clasă. (Ă). Metoda cea mai bună pentru lichidarea lipsurilor este folosirea armei criticii tovărășești, ascuțite și deschise. Dezbaterile, fie În presă, fie la ședințele din secții de creație ale Uniunii Scriitorilor, constituie prilejul cel mai nimerit pentru a Încetățeni acest spirit În munca scriitorilor. Raportul și discuțiile au arătat că trebuie combătută părerea unor scriitori care cred că
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
experienței trecute, au adus o serie de propuneri practice În vederea Îmbunătățirii metodelor de lucru ale comisiilor. Tov. Traian Șelmaru, secretar al Uniunii Scriitorilor, a tras concluziile ședinței scoțând În relief rezultatul cel mai de seamă pe care l-au adus dezbaterile. El a arătat apoi În mod practic În ce constă rolul secțiilor de creație În activitatea generală literară: «Secția nu trebuie să rămână În coada publicațiilor», adică «secția nu trebuie să ia asupra sa o muncă de redacție, ci trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
doi ani; doar că revista Contemporanul se apropie, deși nu În aceeași măsură, de tradiționala reflectare, promptă și eficientă, a fenomenului literar. Și nu se va schimba, pentru că noile reviste care completează peisajul presei literare nu se implică creator În dezbateri, mărginindu-se să completeze, la modul cantitativ, tendințele fenomenului; astfel Tânărul scriitor este, o bună bucată de vreme, mimetic și neconvingător, vehiculând nume deja cunoscute din paginile altor gazete. Flacăra, când reapare, lunar, În mai 1952, va fi o „revista
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de generos - aproape opt decenii de istorie locală. S-ar putea invoca, de pildă, problema depășirii pragului cronologic reprezentat de anul 1918, ce constituie în cronologia clasică momentul de cezură dintre perioadele modernă și contemporană din istoria românilor. La nivelul dezbaterilor teoretice, însă, există și opinii care încalcă acest canon, prelungind modernitatea românească dincolo de anul Marii Uniri. În principal, justificările pornesc de la constatarea faptului că, din punct de vedere structural, statul român nu suferă nicio modificare esențială după anul 1918 - România
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Lucrările consultate degajă o vădită dificultate în ceea ce privește teoretizarea problematicii în discuție, dar și o anumită ambiguitate a țintelor finale, o neclaritate a obiectului cercetării. De fapt, istoriografia românească a preluat aceste dileme din spațiul intelectual al Europei occidentale, acolo unde dezbaterile privind limpezirea cadrului teoretic - inițiate, în cadrul curentului La nouvelle histoire, încă din deceniul al treilea al secolului al XX-lea - nu au dus, încă, la un punct de vedere unanim acceptat. Finalmente, dincolo de eforturile de compatibilizare a conceptului cu noțiunile
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
unui curent științific ce atribuie Bacăului un incontestabil „certificat de urbanism” încă din secolele XIV-XV, ne vedem obligați să aducem anumite clarificări teoretice asupra conceptului de mediu urban. Având în vedere faptul că istoriografia românească înregistrează un bilanț pauper al dezbaterilor teoretice privind definirea conceptului, aceste clarificări sunt cu atât mai necesare. În absența unei definiții care să fie acceptată de majoritatea cercetătorilor din țara noastră, vom continua să scriem istorii urbane pornind, așa cum se întâmplă nu de puține ori, de la
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de real - ține de „condițiile vitrege” în care a evoluat poporul român, fapt pentru care, după cum precizează istoricul Mircea D. Matei, „fenomenul urban românesc trebuie plasat într-un cadru propriu, acela al dezvoltării feudalismului românesc extracarpatic”. În consecință, spațiul alocat dezbaterii privind atributele urbanismului medieval din Moldova a fost restrâns la identificarea așa-numitelor funcții orășenești și la aspectele ce decurg din teoria originii locale/străine și a vechimii acestor așezări. Încercând să rezumăm, opinia majorității istoricilor din România circumscrie conceptul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
va găsi aceste comunități lipsite de autonomie, vlăguite economic sub povara unei fiscalități excesive, ocupând o suprafață teritorială redusă și, cu puține excepții, alcătuite dintr-un număr foarte mic de locuitori. Iată de ce, având în vedere perspectiva de ansamblu a dezbaterii de până acum, în opinia noastră, marea majoritate a așezărilor moldovenești cu funcție administrativă au fost până în pragul Epocii Moderne simple târguri - aceasta reprezentând o primă fază în dezvoltarea urbanistică a localităților din Moldova (secolele XIV/XV-XVIIi). Peste acest nivel
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de colonizare în Argentina a baronului Hirsch. Este cunoscut faptul că, până la sfârșitul Primului Război Mondial, statul român a avut o politică extrem de reținută de acordare a cetățeniei române pentru locuitorii străini. Prevederile legale stabileau împământenirea pentru fiecare caz în parte, după dezbateri ce aveau loc în cadrul ședințelor parlamentare, procedurile fiind extrem de complicate. Grupul etnic cel mai afectat de această politică a fost, fără îndoială, cel evreiesc. Spre exemplu, până în anul 1900, în orașul Bacău au primit cetățenia română numai cinci evrei: comercianții
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Școlile de Fete 1-3, Școlile de Băieți 1-2, Școala Profesională de Fete, clădirea Ateneului comunal, Spitalul comunal „Pavel și Ana Cristea”, Lazaretul de holerici, Azilul „N. Drăgoianu” și Școala Primară israelito-română „F. Klein”. Debutul anului 1916 a fost marcat de dezbaterile publice - locale și naționale -, ce au urmat virulentului discurs parlamentar ținut pe 26 ianuarie de senatorul consevator de Bacău P. G. Cantilli. Încercând să înțeleagă „încotro se îndreaptă țara”, senatorul a adresat ministrului liberal al Afacerilor Externe o interpelare, prin
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
paralele Eforiei locale, un fel de „guvern din umbră”, menit să apere țarina târgoveților. Maniera de organizare, dar și nivelul de reprezentativitate, erau cât se poate de democratice. Astfel, pe lângă cei patru ocrotitori aleși, mai exista și un for de dezbatere, un fel de miniconsiliu, format din 18 membri - câte 6 aleși din fiecare obște (boierii, negustorii și „cealantă obștie”). Apariția „instituției” ocrotitorilor constituie o dovadă a faptului că viața orașului începe să fie guvernată de noi principii, altele decât cele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și Eduard Racoviță. Comisia se întrunea săptămânal, în fiecare zi de luni, sau, în caz de urgență, la fiecare convocare a președintelui. Prima ședință de lucru a comisiei s-a desfășurat pe 27 martie 1916, atunci când a fost pusă în dezbatere problema aprovizionării cu carne și făină pentru luna aprilie. În ceea ce privește debitul de carne, locuitorilor orașului Bacău le-a fost rezervată următoarea „rație”: zilnic puteau fi tăiate 10 vite mari și 100 vite mici. Hotărârea a fost completată de următoarele decizii
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
comitete de doamne, femeile au promovat, printre altele, o vie mișcare de emancipare, „de ieșire de sub dictatura tatălui, dar și de sub despotismul soțului”. Totuși, un fapt pozitiv, subiectele abordate în cadrul acestor forme asociative au transgresat cu mult cercul strâmt al dezbaterilor feminist egalitariste. Așa s-a întâmplat, bunăoară, în cadrul lucrărilor celei de a XVIII-a Adunări Generale a Societății Naționale a Femeilor Ortodoxe din România, găzduite de orașul Bacău în zilele de 25-26 mai 1929. Aflată sub președinția principesei Alexandrina Gr.
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
dezinteresarea femeilor române în rolul lor de mame și gospodine, care lasă să se distrugă comorile de suflet, de sănătate și de avere a neamului, fără chibzuință”. A doua zi, după inaugurarea „Căminului de Fete al Filialei Bacău”, au început dezbaterile din cadrul Congresului General al Societății. Au fost prezentate rapoartele cenzorilor, raportul președintei societății, după care „a urmat descărcarea gestiunii, alegerea noilor cenzori și alte diferite chestiuni”. În această perioadă, tot mai multe femei au pătruns în sfera de activitate remunerată
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]