55,424 matches
-
Curte de Casație și Justiție), doi procurori șefi adjuncți (asimilați adjunctului procurorului general) și 4 procurori șefi de secție. Aceștia sunt propuși de către Ministrul Justiției, fiind "apuntați" (puși in funcție) de către Președintele României și sunt avizați de Consiliul Superior al Magistraturii, pentru o perioadă de 3 ani, existând posibilitatea de a fi "reapuntați" (puși in funcție din nou) o singură dată. Acte de corupție comise de cei care sunt incluși în aceste ultime categorii revin procurorilor de la celelalte parchete de pe lângă instanțe
Direcția Națională Anticorupție () [Corola-website/Science/306977_a_308306]
-
Curte de Casație și Justiție), doi procurori șefi adjuncți (asimilați adjunctului procurorului general) și 4 procurori șefi de secție. Aceștia sunt propuși de către Ministrul Justiției, fiind "apuntați" (puși in funcție) de către Președintele României și sunt avizați de Consiliul Superior al Magistraturii, pentru o perioadă de 3 ani, existând posibilitatea de a fi "reapuntați" (puși in funcție din nou) o singură dată. După expirarea mandatului, în cazul în care nu există alte propuneri, delegarea procurorilor în aceleași funcții pe care le-au
Direcția Națională Anticorupție () [Corola-website/Science/306977_a_308306]
-
la Creditul Funciar Urban, dar a continuat în același timp studiul și a obținut licența în drept în 1898, ca șef de promoție. Chiar în același an, într-un timp în care ministrul justiției, G.Palade, era preocupat să reînnoiască magistratură, este numit ajutor de judecător la judecătoria Pogoanele, jud. Buzău. Înaintează repede pe scara ierarhică și după șederi scurte la Tribunalele Fălciu, Tecuci și Tutova este numit judecător de instrucție(1906), apoi președinte al Secției de Notariat(1910) la tribunalul
Ioan Ionescu-Dolj () [Corola-website/Science/306995_a_308324]
-
și (mult mai rar), prochestorii. Promagistrați sunt numiți (în general prin senatus consult) fie magistrații în funcție sau la ieșirea lor din funcție, prorogându-li-se puterile, fie magistrații în funcție sau la ieșirea lor din funcție, conferindu-li-se puterile unei magistraturi mai înalte, fie, în sfârșit, acordând puterea consulară, de pretor sau de chestor, unui simplu particular, care a exercitat sau nu o magistratură (de exemplu, Pompei a obținut două triumfuri, fără să fi fost magistrat). Teoretic, promagistratul era inferior magistratului
Promagistrat () [Corola-website/Science/307056_a_308385]
-
prorogându-li-se puterile, fie magistrații în funcție sau la ieșirea lor din funcție, conferindu-li-se puterile unei magistraturi mai înalte, fie, în sfârșit, acordând puterea consulară, de pretor sau de chestor, unui simplu particular, care a exercitat sau nu o magistratură (de exemplu, Pompei a obținut două triumfuri, fără să fi fost magistrat). Teoretic, promagistratul era inferior magistratului, ale cărui puteri le are, în afară de "pomerium". Spre deosebire de magistraturi, promagistraturile nu sunt anuale, ci au o durată stabilită, în general prin senatus consult
Promagistrat () [Corola-website/Science/307056_a_308385]
-
de pretor sau de chestor, unui simplu particular, care a exercitat sau nu o magistratură (de exemplu, Pompei a obținut două triumfuri, fără să fi fost magistrat). Teoretic, promagistratul era inferior magistratului, ale cărui puteri le are, în afară de "pomerium". Spre deosebire de magistraturi, promagistraturile nu sunt anuale, ci au o durată stabilită, în general prin senatus consult (aviz dat de Senat unui magistrat, care i-a prezentat o problemă). Atunci când, pe timpul lui Sylla, consulatul și pretura au devenit magistraturi „urbane”, doar promagistrații au
Promagistrat () [Corola-website/Science/307056_a_308385]
-
are, în afară de "pomerium". Spre deosebire de magistraturi, promagistraturile nu sunt anuale, ci au o durată stabilită, în general prin senatus consult (aviz dat de Senat unui magistrat, care i-a prezentat o problemă). Atunci când, pe timpul lui Sylla, consulatul și pretura au devenit magistraturi „urbane”, doar promagistrații au putut exercita comanda militară și guverna provinciile. În sfârșit, când Pompei, în 52 î.Hr., a suprimat prorogația, cerând un interval de cinci ani între exercitarea unei magistraturi și cea a unei promagistraturi, aceasta a devenit practic
Promagistrat () [Corola-website/Science/307056_a_308385]
-
Atunci când, pe timpul lui Sylla, consulatul și pretura au devenit magistraturi „urbane”, doar promagistrații au putut exercita comanda militară și guverna provinciile. În sfârșit, când Pompei, în 52 î.Hr., a suprimat prorogația, cerând un interval de cinci ani între exercitarea unei magistraturi și cea a unei promagistraturi, aceasta a devenit practic o funcțiune independentă: desemnarea unui simplu particular drept promagistrat, din excepțională devenea legală. În timpul Imperiului, promagistrații sunt guvernatori de provincii.
Promagistrat () [Corola-website/Science/307056_a_308385]
-
țară, Nicolae Gane a fost angajat secretar-translator al directorului general al închisorilor din Moldova (1857). În același an este numit ca judecător la Tribunalul Suceava, de unde este destituit din cauza manifestărilor prounioniste. După Unirea țărilor române din anul 1859, revine în magistratură unde îndeplinește mai multe funcții: președinte al Tribunalului Suceava, membru al Curții de Întărituri Iași (1861), prefect al județului Suceava (1863) și ulterior al Dorohoiului, trece în anul 1864 ca judecător la Curtea de Apel din Focșani, de unde se transferă
Nicolae Gane () [Corola-website/Science/307216_a_308545]
-
la Colegiul Național de Apărare. Pe plan științific (academic), prof. Toader deține funcțiile de membru al Asociației Internaționale de Drept Penal și al Comitetului de Direcție al Asociației Române de Științe Penale; membru în Consiliul științific al Institutului Național al Magistraturii (din 2004); membru al Agenției Universitare a Francofoniei (A.U.F.); Expert evaluator în cadrul C.N.C.S.I.S. - Consiliul Național al Cercetării Științifice; Expert evaluator în cadrul Oficiului Național al Burselor de Studii în Străinătate. De asemenea, este membru al C.N.A.T.D.C.U. - Comisia de
Tudorel Toader () [Corola-website/Science/306623_a_307952]
-
măsură din respect pentru instituția prezidențială. În august 1997, este transferat ca procuror la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție (1997-2000). Printr-un decret prezidențial, la data de 1 aprilie 2000, lui Nicolae Cochinescu i-a fost acceptată ieșirea din magistratură, ceea ce i-a putut permite să profeseze ca avocat cu cabinet individual, în cadrul Baroului București. El a fost membru în Consiliul Superior al Magistraturii de la înființarea acestei autorități publice până la numirea în funcția de procuror general financiar. În iunie 2001
Nicolae Cochinescu () [Corola-website/Science/306621_a_307950]
-
prezidențial, la data de 1 aprilie 2000, lui Nicolae Cochinescu i-a fost acceptată ieșirea din magistratură, ceea ce i-a putut permite să profeseze ca avocat cu cabinet individual, în cadrul Baroului București. El a fost membru în Consiliul Superior al Magistraturii de la înființarea acestei autorități publice până la numirea în funcția de procuror general financiar. În iunie 2001, Nicolae Cochinescu a fost numit judecător de către Senatul României pentru demnitatea de judecător la Curtea Constituțională a României, pentru un mandat de 9 ani
Nicolae Cochinescu () [Corola-website/Science/306621_a_307950]
-
agricultură și industrie alimentară”. Din 23 ianuarie 2015 este vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova. A studiat la Colegiul Național de Comerț din Chișinău. Este absolvent al Institutului Nistrean de Economie și Drept și al Academiei de Poliție din Republica Moldova. A făcut magistratura la Academia de Administrare Publică pe lângă Președintele Republicii Moldova. De profesie este economist, manager și magistru în drept. Înainte de intrare în politică a activat ca inginer marketing, director-adjunct la Combinatul de produse alimentare din Bălți.
Vladimir Vitiuc () [Corola-website/Science/306779_a_308108]
-
Republicii, de a-l pune sub acuzația de înaltă trădare sau de atentat la Constituție pe acestă (atricolul 90), de a asista la depunerea jurământului de către Președintele Republicii (articolul 91), de a alege o treime din membrii Consiuluilui Superior al Magistraturii (articolul 104) și o treime dintre judecătorii Curții Constituționale (articolul 135). Președintele este ales pe 7 ani de către un colegiu electoral compus din membrii Camerei Deputaților și ai Senatului (Parlamentul în ședință comună), la care se adaugă 58 de reprezentanți
Constituția Republicii Italiene () [Corola-website/Science/307451_a_308780]
-
statului și reprezintă unitatea nazională”. El numește Primul-Ministru, are dreptul de a trimite mesaje celor două Camere, poate dizolva una sau ambele Camere (dar nu în ultimele 6 luni ale mandatului prezidențial), este comandantul forțelor armate, prezidează Consiliul superior al magistraturii, poate grația sau micșora pedepse etc. Guvernul „este expresia majorității parlamentare, adică a coaliției partidelor care au obținut numărul cel mai mare de locuri în Parlament”. Deși în Constituție procesul formării guvernului apare că unul relativ simplu: „Președintele Republicii numește
Constituția Republicii Italiene () [Corola-website/Science/307451_a_308780]
-
primul președinte al Curții, Enrico de Nicola. Conform articolului 135 din Constituție, Curtea Constituțională este formată din 15 judecători, numiți astfel : o treime de către Șeful de Stat, o treime de către Parlamentul în ședință comună și o alta treime de către supremă magistratură, nominalizați pe 9 ani. Aceștia aleg dintre ei un Președinte, care rămâne în funcție pentru 3 ani, cu posibilitatea de realegere. Președinția Curții Constituționale este considerată a patra funcție în stat, iar membri Curții beneficiază de imunitate politică și penală
Constituția Republicii Italiene () [Corola-website/Science/307451_a_308780]
-
de familii, a fondat această localitate și o școală în care preda „măiestria zugrăvelii”. Studiile primare le-a făcut în Caransebeș iar cele gimnaziale, la Lugoj. Mai apoi, studiază dreptul și științele politice la Pesta. După absolvire, devine translator la magistratura orașului, revizor și corector al cărților românești în tipografia Universității, la Buda. Îl suplinește un timp pe Petru Maior, cenzor la Buda, și îl ajută să editeze Istoria pentru începutul românilor în Dachia. Prin strădaniile sale avea să se deschidă
Constantin Diaconovici Loga () [Corola-website/Science/303028_a_304357]
-
născut la data de 13 februarie 1946, în orașul Sighetul Marmației, pe atunci reședința județului Maramureș (interbelic), ca al treilea copil al lui István Jakubinyi, doctor în drept, care a profesat ca notar de stat, după ce a fost îndepărtat din magistratură, și al soției acestuia, Etelka Mária Jakubinyi, născută Kirchmayer, casnică. Aici a urmat, în perioada 1952-1953, școala primară și cea secundară, școala medie de cultură generală cu diplomă de maturitate în Liceul maghiar nr. 2 din Sighet și, din anul
György Jakubinyi () [Corola-website/Science/303114_a_304443]
-
1940, Negreni, județul Olt - d. 7 noiembrie 2016, București) a fost un jurist român, senator în legislatura 1996-2000, din partea PNȚCD, partid din care a demisionat în februarie 2000. Pe plan profesional-științific, cea mai mare parte a activității a dedicat-o magistraturii. Timp de 30 de ani (1966-1996) a îndeplinit funcția de judecător, parcurgând toate nivelele ierarhiei judecătorești - de la judecător stagiar, vicepreședinte al Judecătoriei sector 8, președinte de secție și apoi președinte al Tribunalului Municipiului București - până la înalta funcție de judecător al Curții
Corneliu Turianu () [Corola-website/Science/302274_a_303603]
-
structura constituției ateniene (487-486). Dezvoltarea firească a lucrurilor ducea spre întărirea Consiliului consultativ (Bule) format din 500 de delegați și slăbirea puterii magistraților. Cei 10 arhonți sunt aleși tot prin vot, din cadrul Consiliului consultativ, ceea ce denotă că importanța politică a magistraturii supreme în statul atenian este atenuată. Același lucru este valabil și pentru postul de polemarh, devenit eligibil ca și arhonatul. În schimb, corpul celor 10 strategi aleși de triburi capătă o importanță din ce în ce mai mare. Pericolul unor neînțelegeri ăntre strategi era
Războaiele Medice () [Corola-website/Science/302124_a_303453]
-
ochii umeziți. Alteori, privea cu orele pe geam”, spune. Virgiliu Vasile, fratele diseurului, i-a povestit muzicologului Nicu Teodorescu momentele dramatice pe care le-a trăit Cristian. Vremuri grele aveau să vină în familia Vasile Virgiliu a fost scos din magistratură în urma unei reorganizări și a fost nevoit să se ocupe cu diferite activități, departe de pregătirea lui profesională, pentru a-i putea procura medicamente fratelui său. Ulterior și-a vândut chiar și mobila din sufragerie și dintr-un dormitor pentru
Cristian Vasile (muzician) () [Corola-website/Science/302558_a_303887]
-
independența Quebecului și deține majoritatea locurilor din Comune alocate provinciei Quebec. Nici unul dintre partidele politice mai mici nu sunt actualmente reprezentate în Parlament, chiar dacă lista partidelor care au reușit să intre în Parlament, istoric vorbind, este destul de extinsă. În Canada, magistratura joacă un rol important în interpretarea legilor și are puterea să invalideze orice lege care încalcă Constituția. Curtea Supremă de Justiție a Canadei reprezintă cel mai înalt nivel de curți judiciare și este arbitrul final al disputelor legale. Cei nouă
Politica Canadei () [Corola-website/Science/303258_a_304587]
-
calendarul religios, jocurile, supraveghea activitatea preoților, structura panteonului, ridicarea lăcașelor de cult, raporturile dintre Romă și cultele străine). Prin "senatus-consulta", senatul dispunea de putere legislativă. Pe plan extern, senatul primea ambasadele străine, iar pe plan informal, influențau votul comițiilor. În cadrul magistraturilor republicii române, existau două principii: anualitatea și colegialitatea. Anualitatea presupunea participarea unui număr cât mai mare de cetățeni în administrarea Romei, dar și o limitare temporală a puterii magistrale. Colegialitatea depindea de antipatia românilor față de deținerea permanentă a puterii de către
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
de cetățeni în administrarea Romei, dar și o limitare temporală a puterii magistrale. Colegialitatea depindea de antipatia românilor față de deținerea permanentă a puterii de către un magistrat superior, care tindea să ajungă tiran, având rolul controlului reciproc din partea participanților la o magistratură egală că prestigiu și putere. Magistrații români se împărțeau în: Din perspectiva prestigiului, existau două categorii de magistrați-curuli: cei care ședeau pe scaunul curul-consulii, pretorii, edilii curul, dictatorii, magister equitum; și necuruli-chestorii, edilii plebei, tribunii plebei. Din punct de vedere
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
indeplineua un pas către cariera politică și puteau accede la Senat. Aveau că atribuții administrarea tezaurului public și supravegheau arhivele statului. Inițial erau doi, apoi erau patru, ulterior șase în Italia din secolul al III-lea î.Hr. Tribunatul plebei, ca magistratură anuală și colegiala, era o metodă de control din partea plebeior asupra consulatului. Era aleși anual dintre plebei și erau colegiali, de către comițiile tribute, având atribuții și drepturi. Persoană lor era sacrosancta și inviolabila la Romă, dispuneau de dreptul de intercessio-să
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]