55,711 matches
-
și drept Comisia Wiesel), statul român a recunoscut în cele din urmă printr-o poziție oficială dimensiunile complete ale Holocaustului din România. Autoritățile române au început eforturile de educare a publicului cu privire la Holocaust, interzicându-se de asemenea propaganda pro-nazistă și cultul criminalilor de război. În martie 2005, președintele Traian Băsescu și noul guvern al României, condus de Călin Popescu Tăriceanu și-au asumat un angajament ferm de a pune în aplicare recomandările Comisiei Wiesel cu privire la educarea românilor despre Holocaust și combaterea
Sinagoga din Șimleu Silvaniei () [Corola-website/Science/317413_a_318742]
-
este un lăcaș de cult evreiesc din municipiul Arad, localizat pe Str. Tribunul Dobra nr. 10. A fost construită în perioada 1827-1834, în stil grec, toscan. Sinagoga neologă (de rit mozaic) din Arad a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Arad din anul
Sinagoga Neologă din Arad () [Corola-website/Science/317418_a_318747]
-
este un lăcaș de cult evreiesc din municipiul Suceava. Edificiul religios a fost construit în anul 1870 și se află în Strada Dimitrie Onciul (fostă I.C. Frimu) nr. 7, în centrul orașului. Prezența evreilor la Suceava este atestată documentar încă din anul 1473 într-o
Sinagoga Gah din Suceava () [Corola-website/Science/317401_a_318730]
-
România în anul 2008, se preciza că era în funcțiune. Comunitatea evreilor din oraș intenționează să introducă sinagoga în circuitul turistic și să o facă accesibilă publicului. În clădirea sinagogii, se va amenaja o expoziție cu fotografii și obiecte de cult evreiești.
Sinagoga Gah din Suceava () [Corola-website/Science/317401_a_318730]
-
este un lăcaș de cult evreiesc din orașul București, localizat pe Str. Mămulari nr. 3 din sectorul 3. Edificiul a fost construit în anul 1836 ca sinagogă a breslei croitorilor. Începând din anul 1978, în acest templu a fost amenajat Muzeul de istorie a evreilor
Templul Unirea Sfântă din București () [Corola-website/Science/317424_a_318753]
-
este un lăcaș de cult evreiesc din municipiul Iași, localizat pe Str. Sinagogilor nr. 1, în centrul orașului. Ea a fost construită în perioada 1657-1671, fiind cel mai vechi edificiu de cult mozaic de pe teritoriul României. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul
Sinagoga Mare din Iași () [Corola-website/Science/317417_a_318746]
-
este un lăcaș de cult evreiesc din municipiul Iași, localizat pe Str. Sinagogilor nr. 1, în centrul orașului. Ea a fost construită în perioada 1657-1671, fiind cel mai vechi edificiu de cult mozaic de pe teritoriul României. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . De asemenea și obeliscul ridicat în memoria victimelor Pogromului de la Iași din 28-29 iunie 1941, aflat în fața Sinagogii Mari
Sinagoga Mare din Iași () [Corola-website/Science/317417_a_318746]
-
inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare IS-III-m-B-04301. Sinagoga Mare din Iași a fost construită între anii 1657-1671 pe un loc al Mănăstirii Aron Vodă, fiind considerată cel mai vechi lăcaș de cult evreiesc păstrat în România. Deoarece cărturarul moldovean Dimitrie Cantemir (1673-1723) menționează în lucrarea sa ""Descrierea Moldovei"" (1714-1716) că evreii ""pot să-și facă sinagogă oriunde voiesc, însă nu de piatră, ci numai de lemn"" , este posibil ca Sinagoga Mare din
Sinagoga Mare din Iași () [Corola-website/Science/317417_a_318746]
-
numai de lemn"" , este posibil ca Sinagoga Mare din Iași să fi fost construită la început din lemn, așa cum a fost și cazul multor biserici ortodoxe înainte de a fi clădite de zidărie. De asemenea, nu era voie ca lăcașele de cult mozaic să fie mai înalte decât Catedrala Mitropolitană, și cum legile mozaice spun că sinagoga trebuie să fie cea mai înaltă clădire din cartier, sinagoga a fost zidită în pământ. Conform tradiției, sinagoga ar fi existat pe același loc și
Sinagoga Mare din Iași () [Corola-website/Science/317417_a_318746]
-
sinagoga ar fi existat pe același loc și în vremea domnitorului Mihai Racoviță (1703-1705, 1707-1709 și 1716-1726), în jurul ei fiind și un cimitir mozaic. O inscripție de pe peretele sudic atestă faptul că sinagoga a fost renovată în 1761. Lăcașul de cult a fost avariat de un incendiu în 1822, fiind distruse de foc lemnăria și zugrăveala. Acestea au fost ulterior refăcute. O nouă serie de lucrări de restaurare au fost făcute în 1914. În anul 1939, Sinagoga Mare era una dintre
Sinagoga Mare din Iași () [Corola-website/Science/317417_a_318746]
-
foc lemnăria și zugrăveala. Acestea au fost ulterior refăcute. O nouă serie de lucrări de restaurare au fost făcute în 1914. În anul 1939, Sinagoga Mare era una dintre cele 112 case de rugăciune evreiești din Iași. Lăcașele evreiești de cult erau organizate pe bresle, existând Sinagoga Merarilor, Sinagoga Cismarilor etc. În perioada regimului comunist (1948-1989), marea majoritatea a sinagogilor din Iași au fost dărâmate pentru a se construi blocuri pe terenurile respective. În prezent, este singurul lăcaș de cult evreiesc
Sinagoga Mare din Iași () [Corola-website/Science/317417_a_318746]
-
de cult erau organizate pe bresle, existând Sinagoga Merarilor, Sinagoga Cismarilor etc. În perioada regimului comunist (1948-1989), marea majoritatea a sinagogilor din Iași au fost dărâmate pentru a se construi blocuri pe terenurile respective. În prezent, este singurul lăcaș de cult evreiesc din Iași în care se mai oficiază slujbe religioase. De mulți ani, comunitatea evreilor din Iași nu mai are rabin, slujbele religioase fiind oficiate de un membru al comunității care cunoaște legea iudaică. Avariată de cutremurul din 4 martie
Sinagoga Mare din Iași () [Corola-website/Science/317417_a_318746]
-
sol), iar ferestrele sunt ușor arcuite în ogivă și de mici dimensiuni. Edificiul prezintă elemente de amenajare și decorație care aparțin și ritului sefard și celui așkenad. Se remarcă în stilul arhitectonic și decorativ al sinagogii influențe ale clădirilor de cult similare din Boemia, Polonia și Rusia. În sinagogă se intră printr-o tindă cu etaj a cărei pardoseală se află cam la 1 metru sub nivelul străzii. Din tindă se coboară câteva trepte pentru a se pătrunde în sala principală
Sinagoga Mare din Iași () [Corola-website/Science/317417_a_318746]
-
este un lăcaș de cult evreiesc din municipiul Sibiu, localizat pe Str. Constituției, Nr. 11. Ea a fost construită între anii 1898-1899, în stil eclectic. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Sibiu din anul 2015, având codul de clasificare . După o legendă
Sinagoga Mare din Sibiu () [Corola-website/Science/317419_a_318748]
-
Nicolae Ceaușescu a existat un proiect de demolare a sinagogii din Sibiu, salvarea acestui edificiu datorându-se arhitectului transilvănean Otto Czekelius. După Revoluția din decembrie 1989, clădirea a continuat să se deterioreze, din lipsa banilor pentru reparații. Principalele obiecte de cult din aur și argint au fost furate. Pentru a proteja clădirea sinagogii, începând din anii '90 ai secolului al XX-lea, evreii sibieni au început să-și țină slujbele religioase într-o casă mică aflată în curtea sinagogii. De atunci
Sinagoga Mare din Sibiu () [Corola-website/Science/317419_a_318748]
-
nu mai are rabin. Sinagoga și-a încetat activitatea în 1999. Aflată la Sibiu în perioada Festivalului Internațional de Teatru din iunie 2005, Rodica Gordon Radian, ambasadorul Israelului în România, anunța că Sinagoga din Sibiu, unul dintre puținele lăcașuri de cult ale comunității evreiești din Transilvania, va fi reparată cu fonduri alocate de guvernul statului Israel, ea urmând a fi inclusă în circuitul turistic și cultural în cadrul programului "Sibiu - Capitală culturală europeană în 2007". Se intenționa să se organizeze acolo diverse
Sinagoga Mare din Sibiu () [Corola-website/Science/317419_a_318748]
-
reparații îi revine preotului paroh Constantin Sbiera, care a păstorit aici între anii 1888-1905, după care a fost transferat la Vatră Dornei. Clădirea a suferit stricăciuni în timpul Primului Război Mondial, ea fiind reparata în 1926. Noi lucrări de reparații ale lăcașului de cult au avut loc apoi în anii '90 ai secolului al XX-lea. Între anii 1988-1993, cât s-au efectuat reparații și s-a repictat Biserică "Nașterea Sf. Ioan Botezătorul", slujbele religioase s-au săvârșit în fosta biserică evanghelica (luterana). În
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Siret () [Corola-website/Science/317434_a_318763]
-
este un lăcaș de cult, monument istoric și de arhitectură, situat în "Postgasse" (Ulița Poștei), nr. 8, din Viena, în imediata vecinătate a clădirii centrale a poștei din capitala Austriei. Lăcașul de cult a fost construit de iezuiți între 1652-1654. Începând cu 1773 a fost
Biserica Sfânta Barbara din Viena () [Corola-website/Science/317441_a_318770]
-
este un lăcaș de cult, monument istoric și de arhitectură, situat în "Postgasse" (Ulița Poștei), nr. 8, din Viena, în imediata vecinătate a clădirii centrale a poștei din capitala Austriei. Lăcașul de cult a fost construit de iezuiți între 1652-1654. Începând cu 1773 a fost biserică a celebrului seminar greco-catolic cu hramul Sf. Barbara din Viena. În prezent deservește comunitatea greco-catolică ucraineană centrală din Viena. Edificiul a fost inițial biserică a ordinului iezuit
Biserica Sfânta Barbara din Viena () [Corola-website/Science/317441_a_318770]
-
din punct de vedere administrativ, dar subordonat canonic Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române. În prezent, Vicariatul Ortodox Ucrainean din România este organizat în două protopopiate: Cele două protopopiate își întind jurisdicția asupra a 32 de parohii cu 32 de lăcașuri de cult în care slujesc 27 de preoți și a trei mănăstiri înființate după 1990: două mănăstiri de maici - dintre care una la Rona de Sus (jud. Maramureș) și una de călugări - la Ruscova (jud. Maramureș). Credincioșii sunt în număr de circa
Vicariatul Ortodox Ucrainean din România () [Corola-website/Science/317450_a_318779]
-
Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Ciumârna este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1698 în Câmpulung Moldovenesc și strămutat în anul 1887 în satul Ciumârna din comuna Vatra Moldoviței aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în apropierea drumului național 17A și are hramul "Sfântul Nicolae", sărbătorit
Biserica de lemn din Ciumârna () [Corola-website/Science/317460_a_318789]
-
locul unde probabil a copilărit, domnitorul Ioan Teodor Callimachi a acordat privilegii și scutiri de dări câmpulungenilor. Vechea biserică de lemn avea dimensiuni mici și hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”. Cel mai vechi document în care este menționat acest lăcaș de cult este protocolul discosului, în care sunt înscrise veniturile bisericii începând din noiembrie 1790. În biserică au fost introduse condicile mitricale pentru cei născuți începând cu 6 noiembrie 1801, pentru cei cununați de la 26 ianuarie 1802 și pentru cei decedați de la
Biserica de lemn din Ciumârna () [Corola-website/Science/317460_a_318789]
-
Ciumârna, care devine una dintre primele biserici de lemn documentate din Bucovina istorică. este construită din bârne îmbinate în „coadă de rândunică”. Monumentul are plan triconc (formă de cruce), cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției. Lăcașul de cult este prevăzut cu un pridvor pe latura de sud. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu șindrilă fasonată cu model, de culoare albă. Acoperișul este înalt, cu pante repezi, fără turle și are o
Biserica de lemn din Ciumârna () [Corola-website/Science/317460_a_318789]
-
ori, fără a suferi schimbări arhitecturale. În urma unui incendiu, s-au efectuat în perioada 1889-1892 unele lucrări de reparații, construindu-se un turn cu baza dreptunghiulară în locul celui ce avea formă de bulb de ceapă și acoperindu-se lăcașul de cult cu tablă zincată. După cum relatează Elena Costache Găinariu în ""Monografia comunei Burdujeni, plasa Bosancea, județul Suceava"" (București, 1936), în perioada interbelică pe pereții interiori ai bisericii se aflau față în față două tablouri înrămate, de aceeași mărime, pe care erau
Biserica Sfânta Treime din Suceava () [Corola-website/Science/317467_a_318796]
-
an biserica nu avea pridvorul de pe latura sudică. În timpul păstoririi preotului Dumitru Hrițcu (1957-1986) s-au realizat mai multe lucrări de reparații și întreținere la biserica parohială. Între anii 1984-1986, s-au pictat în frescă pereții interiori ai lăcașului de cult, s-a înlocuit mobilierul vechi (catapeteasma, stranele ș.a.) cu unul nou din lemn de stejar și s-au adus icoane noi. În casa parohială s-a amenajat un micro-muzeu unde se află 137 de obiecte de patrimoniu (printre care și
Biserica Sfânta Treime din Suceava () [Corola-website/Science/317467_a_318796]