55,839 matches
-
fericirii, Aristotel diferenția între afecte (pathos / pathe), facultăți (dynamis / dynameis) și dispoziții habituale (hexis / hexeis)207; este vorba despre un context filosofic în care, prin cercetare aplicată, se încearcă formularea unui răspuns la o asemenea problemă. Cele două din urmă facultățile și habitualitățile sunt precondiții ale oricărui act omenesc. Chiar strict formal gândind, dincolo de contextul aristotelic, anume pornind de la simplul fapt al identității unui "ceva" care reușește să se raporteze la "alt-ceva", înțelegem de la bun început că acel ceva îl va
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
la Kant, unde timpul nu este doar o intuiție pură (alături de spațiu), ci și "agentul" punerii în relație a materialului sensibil cu categoriile intelectului și, cumva, însăși apercepția originară; în a doua sarcină a sa, timpul este legat de o facultate de cunoaștere aflată între sensibilitate și intelect, numită de Kant, cum se știe, "imaginație transcendentală"; în cea de-a treia, de unitatea facultăților de cunoaștere. Doar prin funcția sa "imaginativă", prin schematismul timpului, în termenii lui Kant, conștiința transcendentală, în
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
intelectului și, cumva, însăși apercepția originară; în a doua sarcină a sa, timpul este legat de o facultate de cunoaștere aflată între sensibilitate și intelect, numită de Kant, cum se știe, "imaginație transcendentală"; în cea de-a treia, de unitatea facultăților de cunoaștere. Doar prin funcția sa "imaginativă", prin schematismul timpului, în termenii lui Kant, conștiința transcendentală, în unitatea sa, asigură constituie cunoașterea.215 Poate nu este deloc întâmplător nici faptul că la începuturile istorice ale filosofiei românești, într-un "poem
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
reflexivitatea și deschiderea către Celălalt, nu sunt posibile decât prin intervenția timpului, în sensul cunoscut: al în-ființării, așadar al identității sale cu această ființare. (Este de prisos să întăresc ideea că termenul "conștient" nu se referă, aici, la o anumită facultate pe care ar poseda-o ființarea, ci, formal, la unitatea pe care o alcătuiesc aceste două caracteristici ale sale: reflexivitatea și deschiderea către Celălalt.) Întâi, prin timporizare, apare sau este constituit (dacă ținem seama de actul judicativ al timpului însuși
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
un grup de elemente aparținând dictaturii în cauză, dar mai depărtate de aspectul formal, aflate, în schimb, sub condiționarea mai puternică a pragmaticului și a exigențelor "publicului", adică mai aproape de ceea ce Kant numea domeniul particularului, în contextul unei critici a "facultății de judecare". Fenomenul celei de-a doua timporizări a scos la iveală acest grup de elemente; și ele, cum știm deja, țin de raționalitatea publică; din rândul lor, fundamentale sunt: părtinirea, ordonarea și autorizarea. Să ne amintim că prin acest
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
logos-ului formal, rămânând deschise "influențelor" venite dinspre logos-ul ca atare. Dar există o diferență fundamentală între cele două rânduri de "fapte" constitutive și regulative: formele raționale kantiene sunt "ceva" de la bun început: sunt forme a priori ale unei facultăți, rațiunea. Judicativul, în ambele sale ipostaze, nu este "ceva" decât în exercițiul funcțiilor sale formale și alethice; el nu ține de o facultate anume, deși se exprimă prin "facultăți sufletești" diverse, prin habitualități etc. Am putea spune că cele dintâi
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
constitutive și regulative: formele raționale kantiene sunt "ceva" de la bun început: sunt forme a priori ale unei facultăți, rațiunea. Judicativul, în ambele sale ipostaze, nu este "ceva" decât în exercițiul funcțiilor sale formale și alethice; el nu ține de o facultate anume, deși se exprimă prin "facultăți sufletești" diverse, prin habitualități etc. Am putea spune că cele dintâi (formele raționale) au o ființare netimporizată, ceea ce este paradoxal din perspectiva reducției judicative, în vreme ce ipostazele judicativului sunt, înainte de orice, evenimente (constitutive, cum este
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sunt "ceva" de la bun început: sunt forme a priori ale unei facultăți, rațiunea. Judicativul, în ambele sale ipostaze, nu este "ceva" decât în exercițiul funcțiilor sale formale și alethice; el nu ține de o facultate anume, deși se exprimă prin "facultăți sufletești" diverse, prin habitualități etc. Am putea spune că cele dintâi (formele raționale) au o ființare netimporizată, ceea ce este paradoxal din perspectiva reducției judicative, în vreme ce ipostazele judicativului sunt, înainte de orice, evenimente (constitutive, cum este firesc pentru un eveniment, sau regulative
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Moisuc, Editura IRI, București, 1994 (Ed. I - 1781, Ed. a II-a 1787). (3) The Critique of Pure Reason, translated by J.M.D. Meiklejohn, Pennsylvania State University, Electronic Classics Series; http://www2.hn.psu.edu/faculty/jmanis/. Kant, Immanuel, (1) Critica facultății de judecare, trad. Vasile Dem. Zamfirescu, Alexandru Surdu, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981. (2) Critique of the power of judgment, translated by Paul Guyer and Eric Matthews, Cambridge University Press, 2000. Kant, Immanuel, Logica generală, trad. Alexandru Surdu, Editura
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
acest context nu am în vedere decât analitica și dialectica din Critica rațiunii pure. Kant însă utilizează aceste două modele de discurs, de reglare a demersului filosofic, și în celelalte două Critici (cu o poziție specială a lor în Critica facultății de judecare, unde Kant nu le mai ia drept părți ale unei "teorii a elementelor", în diferență de o "metodologie", pentru că aceasta din urmă nu mai este posibilă, din anumite motive, în contextul precizat). 101 CRP, II, p. 101. 102
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
274. 104 Cf. CRP, partea finală a Analiticii transcendentale, Apendice: Despre amfibolia conceptelor reflecției care rezultă din confundarea folosirii empirice a intelectului cu folosirea lui transcendentală. 105 "Prin canon înțeleg ansamblul principiilor a priori de folosire corectă a unor anumite facultăți de cunoaștere în genere. Astfel, logica generală, în partea ei analitică, este un canon pentru intelect și rațiune în genere, dar numai în privința formei, căci ea face abstracție de orice conținut." CRP, II (Metodologia transcendentală, Capitolul al doilea: "Canonul rațiunii
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
108 CRP, II, pp. 224-225. 109 CRP, II, pp. 176-177. 110 Cf. CRP, II, p. 62. 111 "Eu leg, deci, propriu-zis, două percepții în timp. Această legătură nu este opera simplului simț și a intuiției, ci este, aici, produsul unei facultăți sintetice a imaginației, care determină simțul intern cu privire la raportul de timp." CRP, II, p. 205. 112 CRP, II, p. 82. 113 "Schema nu este totdeauna în sine decât un produs al imaginației, dar întrucât sinteza celei din urmă n-are
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dar în așa fel încât acesta capătă propriul său timp, poate fi socotită, în termeni judicativi, drept ființarea reflexivă și, totodată, deschisă către Celălalt, în sensul unei reciprocități cu acesta. Determinativul "conștient" nu are în mod direct drept referință vreo facultate, vreo capacitate specială a unei ființări, ci doar faptul "dublu" al timporizării (prin care ea se constituie ca timp al său, iar Celălalt se constituie el însuși, prin același act constitutiv al timporizării, ca timp al său), adică al reflexivității
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
prevederile aplicabile tuberosum L., originari din │tuberculilor prevăzuți la pct. 10, 11, 12 din țări în care există Potato │anexă nr. 3 și la pct. 51 și 52 din secțiunea 1 spindle tuber viroid, cu │a prezentei anexe, se suprima facultatea excepția cartofilor │germinativa. Fără a încălca prevederile aplicabile tuberosum L., cu excepția celor│tuberculilor prevăzuți la pct. 12 din anexă nr. destinați plantarii │3 și la pct. 51, 52 și 53 din secțiunea 1 a │prezenței anexe se declară oficial că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155349_a_156678]
-
respectării tehnologiei, sănătății și autenticității plantelor semincere. Este necesara efectuarea a cel puțin unei inspecții în timpul extragerii și condiționării semințelor și sâmburilor pentru a verifica eventualele impurificări sau amestecuri mecanice: puritatea specifică sau varietala trebuie să fie de 100%. Viabilitatea, facultatea germinativa și puritatea fizică trebuie să fie satisfăcătoare, specifică speciei sau portaltoiului. Facultatea germinativa se poate determina numai după parcurgerea perioadei de postmaturatie; circulația pentru semănatul de toamnă are loc pe baza determinării viabilității. ... (2) În cazul plantațiilor mama producătoare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176578_a_177907]
-
unei inspecții în timpul extragerii și condiționării semințelor și sâmburilor pentru a verifica eventualele impurificări sau amestecuri mecanice: puritatea specifică sau varietala trebuie să fie de 100%. Viabilitatea, facultatea germinativa și puritatea fizică trebuie să fie satisfăcătoare, specifică speciei sau portaltoiului. Facultatea germinativa se poate determina numai după parcurgerea perioadei de postmaturatie; circulația pentru semănatul de toamnă are loc pe baza determinării viabilității. ... (2) În cazul plantațiilor mama producătoare de butași, drajoni, marcote, ramuri altoi, stoloniere se vor efectua minim trei inspecții
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176578_a_177907]
-
și potrivit actelor normative în care șunt prevăzute funcțiile din sistemul bugetar și din cel privat. ... (3) Pentru echivalarea cu stagiul în funcția de consilier juridic, din dosarul personal al titularului trebuie să rezulte că acesta este licențiat al unei facultăți de drept și că a îndeplinit, conform fișei postului, atribuțiile prevăzute în Legea nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic. (4) Echivalarea prevăzută la alin. (3), pentru stagiul efectuat în perioadele anterioare intrării în vigoare a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176927_a_178256]
-
Funcția crt. minim maxim ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Rector 35 45 2. Prorector 25 30 3. Director general administrativ al universității 25 30 4. Decan 20 30 5. Secretar științific al senatului universitar 20 25 6. Prodecan 15 20 7. Administrator șef al facultății 15 20 8. Secretar științific al consiliului facultății 10 15 9. Director de departament 20 25 10. șef de catedră 20 25 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ---- *) Indemnizația se calculează conform art. 91 alin. (1) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184844_a_186173]
-
2. Prorector 25 30 3. Director general administrativ al universității 25 30 4. Decan 20 30 5. Secretar științific al senatului universitar 20 25 6. Prodecan 15 20 7. Administrator șef al facultății 15 20 8. Secretar științific al consiliului facultății 10 15 9. Director de departament 20 25 10. șef de catedră 20 25 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ---- *) Indemnizația se calculează conform art. 91 alin. (1) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare. 2. Funcțiile didactice din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184844_a_186173]
-
nr. 128/1997 , cu modificările și completările ulterioare. 4. Alte funcții specifice din instituțiile de învățământ ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Indemnizația de conducere în procente din salariul de bază - % - ────────────────────────────────── Nr. Funcția ��crt. limita maximă ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Secretar-sef instituție învățământ superior 30 2. Secretar-sef facultate 25 3. Secretar-sef*) 20 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ---- *) Se utilizează la centre bugetare, grupuri școlare sau la unitățile școlare stabilite de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului. ------------ Anexă 4 a fost modificată de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 220 din 4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184844_a_186173]
-
suficient de liber de orice defect care ar dăuna calității de material de înmulțire; ... c) să fie viabil, să aibă suficientă vigoare și dimensiuni în conformitate cu valoarea de utilizare a acestuia; ... d) semințele produse pe teritoriul României, trebuie sa posede o facultate germinativa satisfăcătoare, dar nu mai mică de 50%, cu excepția unor prevederi contractuale exprese între furnizor și un utilizator al seminței, care se determina prin testare într-un laborator acreditat său oficial; pe etichetă furnizorului se marchează luna și anul analizei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179860_a_181189]
-
România, conform modelului prevăzut în anexa. Articolul 6 La primirea certificatului de membru al Colegiului Medicilor din România, titularul va semna într-un registru ținut de colegiile teritoriale, care va conține următoarele rubrici: 1. numele și prenumele titularului certificatului; 2. facultatea și anul absolvirii; 3. codul numeric personal; 4. seria și numărul certificatului; 5. dată depunerii jurământului profesional; 6. semnătură titularului. Articolul 7 Au de drept calitatea de membru al Colegiului Medicilor din România toți medicii înscriși până la data intrării în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180026_a_181355]
-
fi și alta decât instituția care acordă diplomă); statutul fiecărei instituții (prin statut înțelegându-se dacă instituția este publică sau privată, acreditata sau autorizată să funcționeze provizoriu de Consiliul Național de Evaluare Academică și Acreditare/organismele responsabile din țara respectivă); facultatea organizatoare a examenului de finalizare (care poate fi aceeași cu facultatea absolvita); facultatea absolvita; limba (limbile) de studiu/examinare. ... (4) Secțiunea 3 "Informații privind nivelul programului de studii" cuprinde: nivelul programului de studii - unde se va face mențiunea "Studii universitare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180094_a_181423]
-
prin statut înțelegându-se dacă instituția este publică sau privată, acreditata sau autorizată să funcționeze provizoriu de Consiliul Național de Evaluare Academică și Acreditare/organismele responsabile din țara respectivă); facultatea organizatoare a examenului de finalizare (care poate fi aceeași cu facultatea absolvita); facultatea absolvita; limba (limbile) de studiu/examinare. ... (4) Secțiunea 3 "Informații privind nivelul programului de studii" cuprinde: nivelul programului de studii - unde se va face mențiunea "Studii universitare de scurtă/lungă durată; Studii postuniversitare - Studii aprofundate/Studii postuniversitare - Masterat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180094_a_181423]
-
înțelegându-se dacă instituția este publică sau privată, acreditata sau autorizată să funcționeze provizoriu de Consiliul Național de Evaluare Academică și Acreditare/organismele responsabile din țara respectivă); facultatea organizatoare a examenului de finalizare (care poate fi aceeași cu facultatea absolvita); facultatea absolvita; limba (limbile) de studiu/examinare. ... (4) Secțiunea 3 "Informații privind nivelul programului de studii" cuprinde: nivelul programului de studii - unde se va face mențiunea "Studii universitare de scurtă/lungă durată; Studii postuniversitare - Studii aprofundate/Studii postuniversitare - Masterat", iar traducerea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180094_a_181423]