56,095 matches
-
sus pământul, Un râs amar și straniu ce-l au numai nebunii Și morții, când pe buze le-a-ncremenit cuvântul. Anghel merge și mai departe. El pornește de la o temă, ce e la punctul de plecare o curată abstracțiune, și o comentează metaforic până la epuizarea tuturor relațiilor cu putință. Imaginile formează însă o rețea organică a cărei funcție este de a revela corespondențele oculte între toate părțile lumii. Poemul cel mai izbutit, plin de superbe versuri și de apropieri, este Cântecul greierului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
documente "autentice" în fine, care dau "o impresie unică de trăire adevărată". Adevărata izbândă tehnică e de caracter dramatic. Fred Vasilescu, neînveșmîntat, în patul Emiliei, actriță mediocră și ex-amantă a sinucisului poet Ladima, citește scrisorile poetului oferite de Emilia, care comentează din când în când lectura. Este aici un joc subtil, aproape genial, de a parte teatral, fiecare comentând cu ochiul către cititor faptul și dovedind disparitatea punctelor de vedere. Iar din toate aceste glasuri (glasul din scrisoare, comentariul lui Fred
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dramatic. Fred Vasilescu, neînveșmîntat, în patul Emiliei, actriță mediocră și ex-amantă a sinucisului poet Ladima, citește scrisorile poetului oferite de Emilia, care comentează din când în când lectura. Este aici un joc subtil, aproape genial, de a parte teatral, fiecare comentând cu ochiul către cititor faptul și dovedind disparitatea punctelor de vedere. Iar din toate aceste glasuri (glasul din scrisoare, comentariul lui Fred, comentariul Emiliei) se desprinde pe încetul o turburătoare dramă, aceea a lui Ladima, gazetar onest și fără noroc
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
De timpuriu au existat și instalații pentru realizarea materiilor textile. în anul 1631, de exemplu, este menționată o piuă de bătut sumane pe apa Similei, la Pătrașcani, actualmente localitatea Alexandru Vlahuță. Călătorii străini erau, și ei, impresionați de produsele locale, comentându-le favorabil, cu mici excepții, dar și acestea erau undeva laudative. Unul dintre oaspeții străini ai Moldovei pe la 1700, Weissmantel, considera cu ipocrizie că iile cam transparente de borangic și fotele strânse pe corp dezvăluie prea mult din frumusețea fetelor
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
sau după. Trebuie spus însă că și poetica mai recentă întâmpină dificultăți în analiza așa-ziselor macrocontexte. Spuneam la început că Teoria literaturii, în ciuda excelenței sale, se resimte de unele dificultăți generale ale teoriei și criticii literare din veacul nostru. sunt comentate astfel diferite școli de interpretare sau simple idei, totuși, în mod curios, materialul literar propriu-zis rămâne constant "în urma" evoluțiilor recente ale poeziei și prozei. Se vorbește de modalitățile narațiunii, dar exemplele nu depășesc literatura interbelică, deși romanul "noului val", cu
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
predecesori direcți ai lui Wellek și Warren. Pentru a nu intra aici în amănunte, dincolo de unele observații deja formulate, am încercat să prezentăm altele, într-un corp de note suplimentare la sfârșitul volumului. În al doilea rând, Wellek și Warren comentează uneori câteva contribuții românești, fără a putea cunoaște, evident, întregul câmp al stilisticii noastre, datorită obstacolului insurmontabil al limbii. atât pentru publicul din țară, doritor să cunoască în ce mod s-ar putea încadra în contextul european contribuții pe care
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
și reinventate sau doar inventate), în plus, și expresive sunt derivate cu ușurință, sufixul fiind productiv. Măi Ethiko, bișnițărește vorbind, așa, mai pe înțelesul tău, first încep să mă îndoiesc de etica ta, second bineînțeles că ai mereu ceva de comentat contra împotriva la ce postez eu, finaly hawk avea dreptate, pierd timpul degeaba... cu tine (discuție pe un forum, www.unatc.ro, 11.VIII.2006) Toate le-au ratat bucureștenește de încrezuți! (comentariu la un articol din presă, www.ziare
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
trenul la Galați, și, istovit de durere și plângând, a urcat la etajul II și s-a oprit în fața ușii apartamentului lui Ionică și nu îndrăznea să sune. Când a sunat, i-a deschis chiar Ionică. O situație imposibil de comentat. în altă vară, Costică, de la București vorbește la telefon cu Moș Anton, să se întâlnească la Brăila și amândoi să meargă la Galați la Ionică. Au mers la Galați, dar Ionică nu era acasă. Trebuise să meargă de urgență la
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
de vocabularul pe care-l folosea, de delicatețea gesturilor ei, de politețea ei. Parcă ar fi fost absolventă de pension, parcă ar fi trăit într-un mediu de intelectuali, și cu un bun simț ieșit din comun. După despărțire, am comentat cu unchiul Constantin acest caz, atât de deosebit de mediul înconjurător și de posibilitățile modeste de trai. Asupra acestei verișoare mi-a atras atenția unchiul Constantin, de a cărui mărturie mă folosesc pentru a nu aprecia cititorul că n-aș prezenta
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
se strecoare printre nuelile împletite ale gardului, tata l-a apucat de coadă și a tras puternic dar șarpele a alunecat din mâinile lui și a dispărut. Noi copiii, am rămas uimiți, dar cei care au aflat de cele întâmplate, comentau cu adimirație curajul lui tătica. Cred că era un „șarpe de casă”, neveninos. .Avea tata și pasiunea vânatului. Avea o armă de vânătoare cu o singură țeavă, calibrul 14 sau 16. N-am mâncat prea mulți iepuri vânați de tătica
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
era gândit ca fiind un nume (nomen) devine ulterior o divinitate (numen). Exemplu: mitul lui Cronos care își devorează și își regurgitează copiii este expresia „mito-poetică” a cerului care își adună norii, dându-le apoi drumul, va scrie Mircea Eliade, comentând teoria savantului german. M. Müller își va argumenta ideile plecând și de la adorarea luminii de către vechii indieni. Pentru aceștia, lumina se transforma într-un adevărat zeu. Lumina naturală - prin adorație - va deveni zeul Dyauș, iar focul se va metamorfoza în
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Petrea Poenaru. Profesorul Ion Nica reia, în cartea sa „Mihai Eminescu, Structura somato-psihică” (Ed. Eminescu, 1972), la finalul convocării surselor medicale privind boala și moartea lui Eminescu, și „accidentul” bibliografic Dumitru Cosmănescu, citând chiar un fragment din această relatare și comentând-o. Lăsăm textul să curgă: „... alte opinii, considerate de domeniul fanteziei, tot merită să rețină atenția. Este vorba de mărturia lui Dumitru Cosmănescu, frizerul poetului, care în „Universul“ din 28 iunie 1926 a afirmat că „Eminescu a fost izbit în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
108.052, lipsește din depozit, astfel că textul de bază, din revistă, deși e greu de găsit, rămâne totuși singurul doveditor. Mai este reluat în „România”, 3 sept. 1938 (nu l-am consultat). O știre care înconjoară lumea Textul este comentat imediat după publicare numai în Viitorul (oficios liberal) din 4 iunie 1931, unde Petronius (pseudonimul lui Gr. Tăușan, filosof, comentatorul și traducătorul în românește al „Eneadelor” lui Plotin dar și editorialist aici) scrie, pe pagina I, sub titlul mare: ” Moartea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
nu-l rețin cu nici un titlu de carte. Un necărturar, așadar, dă hrană presei, adică ziarelor iar acestea realimentează... tocmai cărțile despre viața lui Eminescu ... iată, cu lucruri luate de pe jos. „Sancta simplicitas!” Concordanțele și neconcordanțele „raportului Vineș” se pot comenta. În privința libertății relative de mișcare a poetului în stabiliment și chiar în afara lui redăm această amintire a profesorului D. Nițulescu publicată târziu, abia în 1968, în România literară 12 decembrie, p.12: „De mult, pe când eram în ultima clasă a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
internat, întreținerea nefiindu-i plătită. Li s-a cerut doctorilor Șuțu, Nikita și Alexiu un raport asupra stării sănătății poetului pentru a se institui curatela. Știrea este preluată numai de câteva ziare, între care și Curierul român din Botoșani, care comentează mai amplu: „Direcțiunea Ospiciului Mărcuța, din București, ne spune Epoca, a făcut cunoscut zilele acestea Parchetului din capitală că nu mai poate ține-n căutare pe nenorocitul nostru poet Eminescu, pentru motivul că ospiciul nu poate hrăni decât pe bolnavii
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
tânăra generație de azi merită să-l descopere și să-l preia din mărturia veche de peste un secol semnată Ilie Ighel. Altfel, „toate-s vechi și nouă toate”... Dl. C. Stănescu este un foarte bun istoriograf, dând socoteală, înregistrând și comentând, ca altădată Pompiliu Constantinescu (supranumit „secretarul literar al epocii sale”), tot ce este semnificativ în domeniul istoriei literare deschise, adică mai largi decât cercurile strâmte ale sesiunilor științifice ori revistele de specialitate, adică acea istorie literară care creează eveniment de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
exprimă simbolic. Acest folclor oral uitat la Universul răzbate și din scrisoarea Hanrietei Eminescu din 22 iulie 1889 (publicată în 1893), și din amintirea lui Dumitru Cosmănescu din 1926 dar, lucru foarte important, el este regăsit, înregistrat ca atare și comentat chiar în anii 1972. Astfel, doctorul Ion Nica reia, în cartea sa „Mihai Eminescu, Structura somato-psihică” ( Ed. Eminescu, 1972 ), la finalul convocării surselor medicale privind boala și moartea lui Eminescu, și „accidentul” bibliografic Dumitru Cosmănescu, citând chiar un fragment din
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
1972. Astfel, doctorul Ion Nica reia, în cartea sa „Mihai Eminescu, Structura somato-psihică” ( Ed. Eminescu, 1972 ), la finalul convocării surselor medicale privind boala și moartea lui Eminescu, și „accidentul” bibliografic Dumitru Cosmănescu, citând chiar un fragment din această relatare și comentând-o. IV. EFECTUL COSMĂNESCU Pentru că am urmărit ecourile studiului lui V. Vineș din 1931 până în îndepărtata Americă, se cuvinte să explorăm și cercurile făcute în apa memoriei imediate de piatra lui Dumitru Cosmănescu din 1926, mai ales că aceste cercuri
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
pentru a da ajutor. Romanele lui Eugen Lovinescu din anii ’30 ai secolului trecut, care vor face iarăși carieră lungă, se bazează masiv pe ele. Nimeni n-a avut curajul, dintre eminescologi, să editeze separat aceste scrisori și să le comenteze. În 1933, însă. I.E. Torouțiu le integrează în volumul IV din colecția sa „Studii și documente literare”, cu informația minim necesară în note. Pentru aceasta, însă, el își calcă pe principii, deoarece până acum depunea în Biblioteca Academiei Române originalele pentru
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a zis că va cerca o ultimă idee a sa pe timp de trei luni și dacă nu va reuși a-l aduce în starea normală, apoi îl va așeza el singur la institutul Șuțului.” (Vezi și mai sus, știrea comentată din Curierul român.). Scrisoarea se publică în anexă de către G. G. Ursu la studiul său „Eminescu: amiciții și adversități contemporane”, din revista „Limbă și literatură”, Vol. 5, 1961, p. 253, cu nota: „Pusă la dispoziție de D. Șt. Emilian, unul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
prin 1884 1885, de către doctorii de la sanatoriul unde a stat și Eminescu: odihnă, hrană îndestulătoare, supraveghere continuă, socializare fără prea multe medicamente, iar acestea constând mai ales în purgative, ceaiuri ușoare, etc. Scrisoarea lui S. Freud a fost semnalată și comentată de Ovidiu Vuia, iar apoi reluată în întregime cu un larg comentariu de Ion Filipciuc. Consultul de la Iași 28 iunie/10 iulie: Doctorul nu s-a întors încă din Cernăuți. Din cauza lui nu pot azi pleca, nu am curaj până
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
director la Arhivele Statului din București, a publicat în 2002 „Documentar Eminescu. Profesor la Școala Comercială din Iași ( 1884 1885)”, studiu primit cu bucurie în revista D-lui Călin L. Cernăianu „Semnele timpului”, nr.3-5, p. I-XXX, editând și comentând actele existente în arhive din care rezultă că Eduard Gruber este acela care-l suplinește pe poet în funcția de profesor ... suplinitor de geografie. Eminescu obține suplinirea, este confirmat prin decret ministerial, dar se îmbolnăvește ( își rupe piciorul) și solicită
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
lui V. Vineș privind existența unei endocardite vechi. Citez pe larg, pentru a se înțelege (a se remarca prudența doctorului Ovidiu Vuia privind atribuirea lui N. C. Tomescu a acestui raport dar și informațiile sale preluate cam întâmplător; nu mai comentăm, este neesențial): „Mai există un raport medical, se pare al doctorului Tomescu, medicul cardiolog al Institutului, care nu s-a iscălit și nici nu a predat Academiei descrierea sa, foarte importantă din toate punctele de vedere. Dacă despre exanenul macroscopic
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
lui cu ce scop?. Să facă parte din acest consiliu. Mai trebuie, însă, un articol de lege, în sensul că dacă lipsesc rudele chiar și acel care interzice pe cineva poate face parte din consiliul său de familie. Autorul nu comentează iar logica noastră nu este strict juridică, ci doar naturală în urmărirea scopului criticului. De ce ar avea acesta nevoie de izolarea lui Eminescu? Să zicem că este corect judecătorește. Din informațiile pe care le deținem, însă, rezultă că familia lui
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
aflat că și alți intelectuali, între care Mircea Eliade, Rosa del Conte ari Al. Gregorian, vor rămâne la convingerea că Eminescu a fost ucis de piatra din 15 iunie... Am avut ocazia, relativ recent, mulțumită D lui Radu Băieșu, să comentez pentru revista „Manuscriptum” a Muzeuilui Literaturii Române câteva „minute” întocmite în urma ședințelor de la Societatea Scriitorilor Români din 1947, puțin înainte ca aceasta să se transforme în Uniunea Scriitorilor Români. Între acestea se află și minuta ședinței din 23 decembrie 1947
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]