54,793 matches
-
flăcări. În Egiptul antic pisicile erau venerate, erau considerate sfinte, de aceea uciderea, chiar și din greșeală, a unei pisici era pedepsită cu moartea. Pisicilor sfinte li se ridicau temple iar după moarte erau mumificate. Qadesh este zeița sexualității, a dragostei la egipteni și la babiloneni. Este și protectoarea animalelor și a fertilității. Cultul ei includea și prostituția sacră. Templele care-i erau închinate erau slujite de femei inițiate în arta dragostei, numite qadeshtu, considerate "cele pure", sacre. Karina / Ummu Sybyan
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
după moarte erau mumificate. Qadesh este zeița sexualității, a dragostei la egipteni și la babiloneni. Este și protectoarea animalelor și a fertilității. Cultul ei includea și prostituția sacră. Templele care-i erau închinate erau slujite de femei inițiate în arta dragostei, numite qadeshtu, considerate "cele pure", sacre. Karina / Ummu Sybyan este, în folclorul egiptean, o diavoliță temută, numită și "mama copiilor morți". Spirit malefic, ea lega uterele femeilor să nu rămână însărcinate iar dacă rămâneau însărcinate, făcea astfel încât foetușii să moară
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
conștiinței, ceea ce dovedește că forța creatoare este feminină și de natură sexuală. Slujitoarele zeiței erau femei ce participau la ritualuri tantrice. Lakshmi, numită și Aphrodita indiană, este soția lui Vishnu, zeul regenerator și întruchiparea spiritului omniprezent, mama lui Kama, zeul dragostei, Cupidonul indian. Este zeița frumuseții, fericirii, norocului (similară Fortunei romane). Ea încarnează bogăția, frumusețea, seducția, eleganța. Era dorită și adorată deopotrivă de zei și de oameni, avea un farmec irezistibil. Ca și Aphrodita, s-a născut din spuma mării primordiale
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
nimfele celești. Lakshmi este și patroana femeilor pierdute. Se considera că are mai multe reîncarnări, printre care, Sita, iubita eroului Rama, Radha, soția lui Krishna, luptător împotriva demonilor. Este zeița cu 1000 de nume, ca și Vishnu, soțul ei. Domeniul dragostei îl împarte cu fiul ei, Kama, Eros la greci, Cupidon la romani, și este reprezentat ca un adolescent călare pe un papagal și înarmat cu un arc cu săgeți, săgețile aveau în vârf câte o floare. Cei atinși de săgețile
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
reprezentat ca un adolescent călare pe un papagal și înarmat cu un arc cu săgeți, săgețile aveau în vârf câte o floare. Cei atinși de săgețile lui Kama se îndrăgosteau și se iubeau. Și zeul Kama simbolizează dorința apropierii, împerecherii, dragostea sub toate formele. I se atribuie: veselia, dorința de petrecere, libertinajul, arta rafinată a amorului. Shri, soția lui Vishnu, este zeița frumuseții și a fericirii. S-a născut în oceanul primordial, din spuma mării. A apărut într-o floare de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în oceanul primordial, din spuma mării. A apărut într-o floare de lotus și a fost râvnită de mai mulți zei, printre care Shiva, dar s-a căsătorit cu Vishnu. Uneori este asimilată lui Lakshmi. Rati este zeița pasiunii în dragoste, a dorinței și a plăcerii pretinse și primite. Și ea este, uneori, asimilată Aphroditei. Ea deține secrete ale vieții erotice pe care le transmite, prin preotese, celor capabili să le ducă mai departe și să le scrie. Textele erotice, unele
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
secrete ale vieții erotice pe care le transmite, prin preotese, celor capabili să le ducă mai departe și să le scrie. Textele erotice, unele incluse în tratate, sunt inspirate de ea. Este și soția lui Kama, zeul dorinței și al dragostei. Uneori, Rati reprezintă și voluptatea demonică, distructivă. Sodasi sau "femeia perfectă" este tânăra de 14-16 ani ce întruchipează 16 dorințe. Este lumina ce iradiază din cei trei ochi ai lui Shiva (component al triadei Brahma Vishnu Shiva), reparatorul universului distrus
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
practica prostituția sacră. Anat este zeița din panteonul ugarit (Siria), fiica creatorului primordial El, considerat părintele zeilor și simboliza creația, înțelepciunea, dreptatea, puterea în lumea semită. Alte mituri o consideră ca fiind sora lui Baal. Este zeița fecundității, frumuseții și dragostei. I s-a creat imaginea unei femei cochete, seducătoare și sângeroase. Cybele este o zeiță de origine frigiană, din vestul Anatoliei, considerată a fi Marea Mamă, personificare a pământului. Este adorată în sărbători de primăvară, în procesiuni falice, cu mișcări
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
seminală, a apărut o spumă în mijlocul căreia a apărut o tânără deosebit de frumoasă era Aphrodita. În această versiune, frumoasa zeiță i-a precedat pe olimpieni, dovadă că frumusețea este primordială. Era totodată și o explicație a senzualității ei. Ea simbolizează dragostea, seducția, dorința, extazul, de aceea este supranumită Aphrodita Hetaera sau Aphrodita Porne, în asociere cu prostituția sacră și laică. Destinul zeiței este complex. Creatorii mitici au căsătorit-o cu Hephaistos, zeul focului și al meșteșugurilor, au pus-o în parteneriat
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Aphrodita este descrisă și reprezentată ca o tânără de o frumusețe perfectă, seducătoare, irezistibilă, voluntară, însoțită, uneori, de cele Trei Grații, fiicele lui Zeus și ale Eurynomei: Aglaia, Euphrosyne și Thalia, și de fiul ei, Eros. Zeița frumuseții și a dragostei se îndrăgostea de zei și de muritori, îi făcea pe alții să se îndrăgostească și să iubească. Deținea și arta farmecelor. Propria-i cingătoare brodată cu aur purta mesajul aprinderii și menținerii dorinței iubirii. Uneori i-o împrumuta și Herei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
alte ținuturi, cele mai cunoscute erau cel din Corint, clădit pe o stâncă de 575 m, și cel din Attica, construit din impozitele plătite de casele de toleranță ce au fost legalizate de Solon, în 594 î.H. Ea simbolizează dragostea pasională, capricioasă, erotismul sub toate formele de manifestare. Alături de fiul ei, Eros, simbolizează forța cosmică a iubirii. Aphrodita își făcea simțită prezența și prin răutăți premeditate. Spre exemplu, pe Pasiphae, soția regelui cretan Minos, a determinat-o să se împerecheze
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
câștigător a fost Romulus, fondatorul Romei. Acca Larentia a mai fost numită și Doamna- Mamă, patrona și preotesele ce practicau în temple prostituția sacră, era omagiată în sărbători numite larentalia. Venus este corespondenta romană a Aphroditei, zeița frumuseții și a dragostei. În epoca arhaică era ocrotitoarea vegetației și a fertilității, a grădinilor și livezilor, a abundenței florale. Romanii o considerau reperul descendenței lor, mama Romei, prin fiul ei, Enea. Ovidius în "Fastele" o prezintă ca fiind creatoarea tuturor zeilor minori. Iulius
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
temple. Zeități traco-getice Cotytto este zeița tracă a sexualității, în onoarea căreia se organizau orgii sexuale ritualice. Bendis este zeitatea ce personifică luna, existența feminină zilnică, pădurile și magia. Ca patroană a farmecelor și a magiei, este ocrotitoarea femeilor, reprezintă dragostea și magia. Este reprezentată ca o femeie cu sâni mari și întruchipează feminitatea, dragostea și maternitatea. Ielele / Drăgaicele / Sânzienele / Șoimanele. Asemănătoare nimfelor (divinități ale pădurilor, apelor și munților), sirenelor (divinități reprezentate ca femei cu corpuri de pești), eriniilor (divinități răzbunătoare
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
orgii sexuale ritualice. Bendis este zeitatea ce personifică luna, existența feminină zilnică, pădurile și magia. Ca patroană a farmecelor și a magiei, este ocrotitoarea femeilor, reprezintă dragostea și magia. Este reprezentată ca o femeie cu sâni mari și întruchipează feminitatea, dragostea și maternitatea. Ielele / Drăgaicele / Sânzienele / Șoimanele. Asemănătoare nimfelor (divinități ale pădurilor, apelor și munților), sirenelor (divinități reprezentate ca femei cu corpuri de pești), eriniilor (divinități răzbunătoare), Ielele, cunoscute și sub numele de Drăgaice, de Sânziene și de Șoimane, în realitate
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Tradiția le-a individualizat, dându-le nume ca: Ana, Rudeana, Ruxandra, Tiranda, Todosia, Trandafira ș.a., a stabilit și numărul lor 3, 7, 9. În ultima variantă, trei dintre ele desfigurează pe cei ce le privesc, următoarele trei fac vrăji de dragoste și de urât, ultimele trei ursesc copiii. Au și o conducătoare, Irodia, mama vrăjitoarelor și de aceea Ielele, Drăgaicele, Sânzienele sau Șoimanele se mai numesc și Irodițe. Știma Apei. Nimfele și sirenele au drept corespondentă, în folclorul mitic românesc, și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
mijlocește comunicarea divină, Hlynn ajută eliminarea obstacolelor, Sjöfn trezește patima iubirii, Var pedepsește jurămintele false, Löfn împacă îndrăgostiții certați, Syn păzește palatul divin. Freya, fiica zeului Odhinn, zeu suprem, născut din primordialii Borr și Bestla, reprezintă fertilitatea naturii, vegetația, sexualitatea, dragostea pasională. Este ocrotitoarea podoabelor femeiești și patroana magiei. Cultul ei include și prostituția sacră în temple. Este logodnica uriașului Odhr cu care însă nu s-a putut căsători din cauza conspirației altor uriași. Pierzându-l, l-a plâns mult, lacrimile ei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Este logodnica uriașului Odhr cu care însă nu s-a putut căsători din cauza conspirației altor uriași. Pierzându-l, l-a plâns mult, lacrimile ei simbolizează ploaia pentru recolte bogate. În palatul ei adăpostește, postum, pe toți cei care suferă din dragoste. Ca magiciană deține arta descântecelor și a farmecelor. Alaiul ei de zâne are menirea de a consola femeile nefericite în dragoste. Natt este zeița nopții, fiica uriașului Nör. Este reprezentată ca o femeie frumoasă, cu pielea închisă la culoare și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
mult, lacrimile ei simbolizează ploaia pentru recolte bogate. În palatul ei adăpostește, postum, pe toți cei care suferă din dragoste. Ca magiciană deține arta descântecelor și a farmecelor. Alaiul ei de zâne are menirea de a consola femeile nefericite în dragoste. Natt este zeița nopții, fiica uriașului Nör. Este reprezentată ca o femeie frumoasă, cu pielea închisă la culoare și surprinde prin nestatornicia în dragoste. Cu trei bărbați a avut trei copii: Rymd, zeul spațiului, făptură misterioasă ce nu se arăta
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
descântecelor și a farmecelor. Alaiul ei de zâne are menirea de a consola femeile nefericite în dragoste. Natt este zeița nopții, fiica uriașului Nör. Este reprezentată ca o femeie frumoasă, cu pielea închisă la culoare și surprinde prin nestatornicia în dragoste. Cu trei bărbați a avut trei copii: Rymd, zeul spațiului, făptură misterioasă ce nu se arăta oricui, Jörd, zeița pământului, întâia soție a lui Odhinn, Delling, zeul zorilor de zi. Curtezane în Biblie, în perioada apostolică și patristică Curtezane în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
pocăinței lui Teodor / Teodora, Diavolul l-a învinut de o relație cu o femeie și de nașterea unui copil ce fusese adus la poarta mânăstirii. Acceptându-și învinuirea, Teodor / Teodora a părăsit mânăstirea, a luat copilul, l-a crescut în dragoste timp de șapte ani. Teodor / Teodora a fost reprimit la mânăstire dar, în scurt timp, a murit. La înmormântare, călugării și-au dat seama că Teodor este femeie și s-au rugat Domnului să fie iertați pentru că au persecutat-o
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Se făceau cunoscute și admirate ca muziciene și dansatoare la petreceri private, la evenimente sociale importante. Curtezanele își cucereau clienții prin înfățișarea plăcută, prin inteligență și arta conversației, arta amorului și solicitudinea de a oferi servicii sexuale, având ca motivații: dragostea, atracția fizică, curiozitatea, rutina, compasiunea și, în primul rând, câștigurile materiale și financiare. Curtezanele aveau relații bune cu magistrații, cu oamenii de ordine, cu bancherii, cămătarii, astrologii și artiștii, cu profesorii de arte, cu distribuitorii de bijuterii și parfumuri, cu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Aspasia (sec. V î.H.) se știe că a deschis o școală de retorică și în compania ei s-au aflat și reprezentanți de seamă ai elitei politice, filosofice și artistice: Pericle, Socrate, Anaxagora, Phidias. Ea s-a bucurat de dragostea, admirația și protecția lui Pericle, în timpul căruia Atena a atins culmea dezvoltării economice și culturale, gloria militară. Și alte hetaire celebre au rămas în istorie prin asociere cu personalități de marcă: Thais (sec. IV î.H.), admirată și iubită de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
am auzit eu. Ferice de oamenii tăi și de aceste slugi ale tale, care întotdeauna îți stau înainte și ascultă înțelepciunea ta! Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul tău Care a binevoit să te pună pe tronul lui Israel! Domnul, din dragostea cea veșnică a Lui către Israel, te-a pus rege să faci judecată și dreptate." (10: 1-9). Regina din Saba i-a dăruit regelui Solomon o sută douăzeci de talanți de aur, aromate și pietre scumpe. Lemnul roșu adus de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
-și folosească frumusețea, inteligența, puterea de seducție pentru a ajuta Egiptul să supună Israelul. Regina s-a străduit și a reușit să-l cucerească pe mărețul Solomon, să-l învăluie cu farmecele ei și amândoi au fost cuprinși de pasiunea dragostei. Unele pasaje din Cântarea Cântărilor, atribuită înțeleptului rege al Israelului, par să se refere la iubirea lor. Bazându-se pe faptul că-i cucerise inima, regina s-a gândit, spune tot legenda, să-i submineze regelui Israelului autoritatea, să producă
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
par să se refere la iubirea lor. Bazându-se pe faptul că-i cucerise inima, regina s-a gândit, spune tot legenda, să-i submineze regelui Israelului autoritatea, să producă dezordine, cerându-i îngăduința să aducă sacrificii lui Rha-gon, zeul dragostei. Solomon a refuzat-o inițial, în temeiul Legământului cu Yahve ca poporul că nu se mai închine la idoli, să se închine numai Lui. Procesiunea închinată lui Rha-gon însemna încălcarea Legământului. Cu toate acestea, Solomon a cedat rugăminților ei fierbinți
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]