55,839 matches
-
de titlu" se referă la accesul privind continuarea studiilor după promovarea examenului de finalizare. ... (8) Secțiunea 7 " Legalitatea suplimentului" cuprinde: numele și semnătură persoanelor responsabile din instituția de învățământ superior (rector, decan/director, secretar-șef al universității, secretar-șef al facultății/departamentului); elemente de siguranță (numărul și data eliberării, iar în continuare se va menționa numărul de pagini pe care le conține suplimentul la diplomă și ștampila sau sigiliul oficial al instituției de învățământ superior care a asigurat școlarizarea titularului). (9
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180094_a_181423]
-
A, a, S, s, Ț, ț etc. NOTĂ: FIȘA DE AUTOEVALUARE-ANUALA (PENTRU APLICAȚII CE SE DERULEAZĂ PE MAI MULȚI ANI) 1. Date de identificare ale directorului de grant: 1.1. Nume 1.2. Prenume 1.3. Denumire instituție 1.4. Facultate/departament 1.5. Titlu didactic și/sau științific 1.6. Funcție 1.7. Telefon 1.8. Fax 1.9. E-Mail1 - obiectivele proiectului - activitățile prevăzute - bugetul detaliat (descrierea se va prezenta în limba engleză, ANEXĂ 1) 4. Rezumatul proiectului: 4.1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180379_a_181708]
-
de bază - % - ──────────────────────────────────────── minim maxim ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Rector 35 45 2. Prorector 25 30 3. Director general administrativ al universității 25 30 4. Decan 20 30 5. Secretar științific al senatului universitar 20 25 6. Prodecan 15 20 7. Administrator Șef al facultății 15 20 8. Secretar științific al consiliului facultății 10 15 9. Director de departament 15 20 10. Șef de catedră 10 15 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── -------- *) Indemnizația se calculează conform art. 91 alin. (1) din Legea nr. 128/1997, cu modificările și completările ulterioare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182528_a_183857]
-
2. Prorector 25 30 3. Director general administrativ al universității 25 30 4. Decan 20 30 5. Secretar științific al senatului universitar 20 25 6. Prodecan 15 20 7. Administrator Șef al facultății 15 20 8. Secretar științific al consiliului facultății 10 15 9. Director de departament 15 20 10. Șef de catedră 10 15 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── -------- *) Indemnizația se calculează conform art. 91 alin. (1) din Legea nr. 128/1997, cu modificările și completările ulterioare. 2. Funcțiile didactice din învățământul gimnazial, profesional, liceal
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182528_a_183857]
-
, Leonid (1.III.1930, Talmaza, j. Tighina), istoric literar și folclorist. Este fiul Pelaghiei (n. Gonciarov) și al lui Ilie Curuci, țărani. Și-a făcut studiile superioare la Institutul de Învățători din Tiraspol (1949-1951) și la Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău (1952- 1954), luîndu-și doctoratul în filologie în 1986. Din 1961 a fost colaborator științific la Institutul de Limbă și Literatură al Academiei de Știință din Chișinău. C. a scris mai ales
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286607_a_287936]
-
GEAMBAȘU, Constantin (26.VIII.1948, Cobia, j. Dâmbovița), comparatist și traducător. Este fiul Elenei (n. Pandelescu) și al lui Marcu Geambașu, meseriași. Va urma Liceul Teoretic din Găești (1962-1966) și Facultatea de Limbi Slave, secția polonă-română, la Universitatea din București (1966-1968), ca și Facultatea de Limbă Polonă a Universității din Varșovia (1968-1971), unde i-a avut între profesori pe I. C. Chițimia și pe J. Kulczycka-Saloni. Debutează în 1977 în revista „Steaua
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287208_a_288537]
-
VIII.1948, Cobia, j. Dâmbovița), comparatist și traducător. Este fiul Elenei (n. Pandelescu) și al lui Marcu Geambașu, meseriași. Va urma Liceul Teoretic din Găești (1962-1966) și Facultatea de Limbi Slave, secția polonă-română, la Universitatea din București (1966-1968), ca și Facultatea de Limbă Polonă a Universității din Varșovia (1968-1971), unde i-a avut între profesori pe I. C. Chițimia și pe J. Kulczycka-Saloni. Debutează în 1977 în revista „Steaua”, iar editorial, în 1996 cu monografia Maria Da¸browska. Proza interbelică, susținută, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287208_a_288537]
-
al Mariei Teodorescu (n. Tudor) și al lui Neculai Teodorescu, învățători, T. face școala primară în satul natal (1932-1937), fiind apoi elev al liceului din Dorohoi (1941-1942, 1944-1945) și al Liceului „A. T. Laurian” din Botoșani (1942-1944). Se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Iași, pe care o va absolvi în 1949. Profesor la o școală din Horodiștea, se angajează din 1951 ca bibliotecar la Biblioteca Filialei Iași a Academiei Române, iar din 1954 se transferă, în calitate de cercetător
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290144_a_291473]
-
MOTIVAȚIA STUDENȚILOR ÎN MEDICINĂ Carmen Răchită I., Elena Drăgănescu Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”,București Cuvinte cheie: educație fizică, jocuri sportive, personalitate, motivație. Rezumat: Experimentarea programei analitice propusă de noi în cadrul procesului instructiv-educativ de educație fizică cu studenții facultăților de medicină generală, medicină dentară și farmacie, adaptând conținutul acesteia în concordanță cu obiectivele operaționale, au determinat îmbunătățiri ale parametrilor testați la momentul final al cercetării comparativ cu momentul inițial al eșantionul experiment dar și comparativ cu eșantionul de control
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Carmen Răchită I., Elena Drăgănescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_801]
-
studenții eșantionului experiment prin modificările valorilor inițiale față de cele finale la caracteristici de personalitate precum: responsabilitatea, dominanța, capacitatea de statut, socializarea, creativitatea, combativitate, voința, atenția și memoria. Experimentarea programei analitice noi în cadrul procesului instructiv educativ de educație fizică cu studenții facultăților de medicină generală, medicină dentară și farmacie, adaptând conținutul acesteia în concordanță cu obiectivele operaționale, au determinat îmbunătățiri ale parametrilor testați la momentul final al cercetării comparativ cu momentul inițial al eșantionul experiment. Eficiența programului experimental a fost demonstrată prin
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Carmen Răchită I., Elena Drăgănescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_801]
-
, Valentina (17.IX.1939, Târgu Mureș), critic și istoric literar. Este fiica Olimpiei Marin (n. Nicola), funcționară, și a lui Toma Marin, ofițer. Urmează școala primară și liceul la Turda, absolvind în 1955, și se înscrie la Facultatea de Filologie a Universității din Cluj, specialitatea limba și literatura română, luându-și licența în 1959. Devine asistentă la Universitatea din Cluj (1964-1971), iar în 1972 se transferă la Catedra de literatură română a Facultății de Filologie din București. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288027_a_289356]
-
1955, și se înscrie la Facultatea de Filologie a Universității din Cluj, specialitatea limba și literatura română, luându-și licența în 1959. Devine asistentă la Universitatea din Cluj (1964-1971), iar în 1972 se transferă la Catedra de literatură română a Facultății de Filologie din București. În 1980 își ia doctoratul în filologie, cu teza Geneza conștiinței critice, a ideilor, conceptelor și a terminologiei literare în cultura românească. Debutează în „Buletinul cercurilor științifice studențești” (Cluj, 1958), cu un studiu dedicat lui V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288027_a_289356]
-
, Eugen (18.III.1942, Târgu Jiu), poet, prozator și eseist. Este fiul Alexandrei (n. Dorcescu) și al lui Eugenie Berca, învățători. A absolvit liceul la Craiova, în 1961, și Facultatea de Filologie din Timișoara (1961-1966). Și-a luat doctoratul în filologie în 1975, cu teza Metafora poetică. Debutează în „Luceafărul” (1970) și editorial, cu volumul de versuri Pax magna (1972). A fost cercetător la Institutul de Cercetări Socio-Umane „Titu Maiorescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286834_a_288163]
-
, Catinca (5.IX.1929, București - 19.I.1981, București), traducătoare și jurnalistă. Este fiica Ioanei (n. Suchianu) și a esteticianului și sociologului Mihai Ralea. Urmează cursurile secundare în SUA și este absolventă a Facultății de Limba și Literatura Franceză a Universității din București. Se impune ca reporter și redactor de radio și televiziune. Ca traducătoare a debutat în 1957 cu Jurnalul Annei Frank, piesă de Frances Goodrich și Albert Hackett. A publicat interviuri, traduceri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289121_a_290450]
-
26.X.1951, Zăicești, j. Botoșani), istoric literar și editor. Este fiul Mariei (n. Zăiceanu) și al lui Dumitru Durnea, miner. A făcut clasele primare la Vulcan (județul Hunedoara), unde a absolvit și liceul. Între 1970 și 1974, urmează cursurile Facultății de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași. Repartizat în învățământul gimnazial, predă la o școală generală din orașul studenției sale până în 1980, când devine cercetător la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” din Iași. Studios și tenace, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
POPESCU, Magdalena (1.III.1943, București), critic și istoric literar, editoare și traducătoare. Este fiica Silviei (n. Baicu) și a lui Octavian Popescu, preot. Învață la București, unde urmează Liceul „Gheorghe Lazăr” (1949-1960) și Facultatea de Filologie (1960-1965). Până în 1966 P. (căsătorită Bedrosian) funcționează ca redactor la Radiodifuziunea Română, apoi ca preparator și asistent la Catedra de limbi străine a Institutului de Petrol și Gaze din București. Din 1968 este redactor la „România literară”, unde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288935_a_290264]
-
poziția elevată pe care a deținut-o mai bine de unsprezece secole În Europa, pentru a fi Înlocuită de noua și radicăla idee a progresului material. În timpul Revoluției Franceze, marchizul de Condorcet prezicea cu Încredere: Nu există limite pentru Îmbunătățirea facultăților umane... perfectibilitatea omului este absolut nelimitată... progresul acestei perfectibilități de acum Înainte nu mai poate fi Împiedicat de nici o putere, nu are altă limită decât durata de viață a globului pe care natura ne-a așezat 32. Nu toată lumea a
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În cuști În grădinile zoologice? Trebuie elefanții să fie forțați să joace În spectacole de circ? Aceste Întrebări au Început să fie ridicate În curțile de justiție și În corpurile legiuitoare din toată lumea. Astăzi, Harvard și Încă alte douăzeci și cinci de facultăți de drept, numai din Statele Unite ale Americii, au introdus cursuri despre drepturile animalelor și un număr În creștere de cazuri referitoare la drepturile animalelor intră În sistemul judecătoresc. În Europa Însă campania În sprijinul animalelor a progresat cel mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de la Socola din Iași. Ca să se întrețină, se angajează cântăreț la biserica Sf. Gheorghe din Galați, apoi și la mănăstirea Socola. După ce, timp de un an, urmează Școala Politehnică din capitală, în 1890 își dă bacalaureatul și devine student la Facultatea de Științe a Universității ieșene; își va lua licența în matematică și fizică în 1895. În 1891 intră, la Iași, ca bursier la Școala Normală Superioară, unde îl are coleg pe G. Ibrăileanu. Din 1894 până în 1928 își exercită vocația
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
anatomo-clinică: "Jurnalul nostru se va baza mai mult pe anatomia patologică, fără care medicina devine nu o știință positivă, după cum trebuie să fie, ci una speculativă". "Nimica fără causă", era deviza redactorilor. Calificarea bună a acestor medici, ambii doctori ai Facultății de Medicină din Paris, numărul de paturi remarcabil la acea dată, instrumentarul pe care îl menționează, printre care microscop, sfigmograf, termometre și "alte aparate de investigare", ne confirmă posibilitățile medicale relativ importante ale centrului existent atunci la Târgul și Mănăstirea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Epitropii, s-a autocaracterizat scriind cu mâna sa următoarele rânduri: "În Ospiciul Neamț, am întâmpinat, d-lor colegi, mai multe cereri de eliberare din partea alienaților a cărora cuvântare și putere n'aveau nici aparența măcar a unui om lipsit de facultățile sale mentale; cercetând actele lor medicale în virtutea cărora au fost internați am constatat că unii sunt numai epileptici, alții numai idioți (sic). În vederea acestor acte m'am întrebat dacă Epilepticii, idioții, ipohondriacii pot legalminte fi deținuți?*. Pui întrebarea în deliberarea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
să primească conducerea acestui stabiliment în permanență". Se impunea, trebuie să deducem, un post de medic un medic propriu acelui ospiciu. Nivelul atins odinioară, când exista un medic secundar calificat și prestigiul ospiciului erau, acum, amintiri. Este posibil ca apariția Facultății de Medicină din Iași, precum și agitația care s-a făcut în jurul necesității înființării unei clinici și a unei catedre de psihiatrie să fi trecut ospiciul din Neamț pe un plan secundar. Peste puțini ani, dealtfel, a început construcția marelui spital
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
medicale evoluate, cele din a doua categorie au conturat bazele spiritului științific original, constituind reale contribuții al dezvoltarea științei românești. În Muntenia, cele dintâi lucrări românești de psihiatrie sunt legate de numele lui Alex. Șuțu, distins psihiatru și profesor la Facultatea de Medicină. Ele se situează în jurul anilor 1868-1870, fiind publicate în Gazeta Medico-Chirurgicală a spitalelor. În aceiași ani, moldoveanul (din Tecuci) dr. N. G. Cherenbach publica un "Atlas fotografic de câteva tipuri principale de alienați"*. Cu toate încercările noastre, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Ulle și M. Moscovici, primul fiind conducătorul instituției, cel de al doilea medic secundar. Amândoi erau, în același timp, și medicii Spitalului Neamț, ambele funcțiuni, pentru fiecare dintre ei, fiind exercitate în cadrul atribuțiilor trasate de Epitropie. Ambii erau doctori ai Facultății de Medicină din Paris. Nosographul a apărut la 5 iulie 1877. Doctorul Ulle semna o prefață în care mărturisea intenția de a publica mai ales cazuistică, foarte bogată la Neamț. Astfel, doctorul Ulle menționează în prefață: "Jurnalul, ce poartă titlul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Brăescu să fi fost declarat mai tânăr. A început școala în comuna Burdusaci, urmând apoi primele două clase de liceu la Bârlad. Ultimele două clase de liceu le face la Iași, iar în anul 1881 se înscrie ca student la Facultatea de Medicină din Iași, continuându-și în paralel și liceul. Bacalaureatul l-a susținut în 1886 la Liceul Național din Iași, al cărui director era V. M. Burlă, bun prieten al lui Mihai Eminescu. Vacanțele mari și le petrecea la
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]