54,634 matches
-
este un sistem zecimal de măsurare convenit la nivel internațional. El s-a bazat la început pe ' și ' introduse de Prima Republică Franceză în 1799, dar de-a lungul anilor definițiile metrului și kilogramului au fost rafinate, și sistemul metric a fost extins pentru a încorpora multe alte unități. Deși apăruseră unele variante de sistem metric la sfârșitul secolului al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea, termenul este
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
deosebit de potrivit pentru știință și inginerie. Utilizarea necoordonată a sistemului metric în diferite discipline științifice și inginerești, în special în secolul al XIX-lea, a dus la alegeri diferite ale unității de bază, chiar dacă toate s-au bazat pe aceleași definiții ale metrului și kilogramului. În secolului al XX-lea, s-au făcut eforturi pentru a raționaliza aceste unități, iar în 1960, CGPM a publicat Sistemul Internațional de Unități, care de atunci este sistemul metric standard recunoscut la nivel internațional. Deși
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
Fiecare dintre unitățile de bază în SI este însoțită de o "mise en pratique" [punere în practică] publicată de BIPM, care descrie în detaliu cel puțin un fel în care unitatea de bază poate fi măsurată. Acolo unde este posibil, definiții unităților de bază au fost dezvoltate astfel încât orice laborator echipat cu instrumente adecvate să fie capabil să realizeze un etalon, fără a se baza pe un artifact deținut de o altă țară. În practică, o astfel de realizare se face
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
convins Adunarea că un studiu cu capetele la nivelul mării pe baza unui meridian care acoperă cel puțin 10% din cadranul pământului ar fi mai potrivit pentru o astfel de bază. Tehnologia disponibilă în anii 1790 făcea nepractică utilizarea acestor definiții ca bază pentru kilogram și metru, astfel că s-au produs prototipuri care reprezentau aceste cantități în măsura în care se putea. La 22 iunie 1799, aceste prototipuri au fost adoptate ca piese definitive de referință, depuse la și au devenit cunoscut ca
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
acceptată cu privire la natura luminii, dar până în 1960, la lungimea de undă a anumitor spectre de lumină putea oferi o valoare mult mai exacte și reproductibilă decât un prototip al metrului. În acel an, prototipul metrului a fost înlocuit de o definiție formală care definește metrul în raport cu lungimea de undă a unor spectre de lumină specificate. Până în 1983, s-a acceptat faptul că viteza luminii în vid este constantă și că această constantă oferă o procedură mai reproductibilă pentru măsurarea lungimii. Prin
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
de lumină specificate. Până în 1983, s-a acceptat faptul că viteza luminii în vid este constantă și că această constantă oferă o procedură mai reproductibilă pentru măsurarea lungimii. Prin urmare, metrul a fost redefinit în termeni de viteza luminii. Aceste definiții dau o reproductibilitate mult mai bună și, de asemenea, permit ca oricine, oriunde, cu un echipament de laborator corespunzător, să facă un standard al metrului. Niciuna din celelalte unități de bază nu se bazează pe un prototip - toate sunt bazate
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
1952 Uniunea Astronomică Internațională (UAI) a definit secunda în raport cu viteza de rotație a Pământului din anul 1900. Măsurătorile de timp s-au realizat folosind extrapolarea din date de astronomie. Odată cu lansarea SI în 1960, a 11-a CGPM a adoptat definiția UAI. În anii care au urmat, ceasurile atomice au devenit mult mai precise și mai fiabile; și în 1968 a 13-a CGPM a redefinit seunda în termeni de o anumită frecvență din spectrul de emisie al atomului de cesiu
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
bază de la care se efectuează toate măsurătorile de timp. Unitatea absolută în CGS pentru curentul electric, abamperul, fusese definită în termeni de forță între două conductoare paralele în 1881. În 1940, Comisia Electrotehnică Internațională a adoptat o variantă a acestei definiții pentru amper, care a fost adoptată în 1948 și de . Temperatura s-a bazat mereu pe fenomene observabile—în anul 1744, gradul centigrad se baza pe punctele de îngheț și de fierbere a apei. În 1948, CGPM a adoptat scara
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
unități de măsură, și a fost înființată Comisia Electrotehnică Internațională (IEC) cu sarcini specifice de supraveghere pentru unitățile de măsură electrice. Aceasta a fost urmată de Congresul Internațional de Radiologie (ISR), care, la reuniunea de inaugurare, în 1926, a inițiat definiția unităților de măsură cu aplicabilitate în radiologie. În 1921, Convenția Metrului a fost extinsă pentru a acoperi toate unitățile de măsură, nu doar cele de lungime și masă și în 1933 a 8-a CGPM a hotărât să colaboreze cu
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
reprezentanți ai mai multor organizații internaționale, inclusiv ISR, IEC și ISO sub președinția CIPM. Au apărut mai multe variante de sistem metric, toate folosind "Mètre des Archives" și "Kilogramme des Archives" (sau succesoarele lor) ca unități de bază, dar cu definiții diferite ale unităților derivate. Sistemul de unitați centimetru-gram-secundă (CGS) a fost primul sistemul metric coerent, dezvoltate în anii 1860 și promovat de către Maxwell și Thomson. În 1874, acest sistem a fost promovat în mod oficial de către (BAAS). Caracteristicile sistemului sunt
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
seturi de unități pentru proprietăți electrice și magnetice - cel electrostatic și cel electromagnetic. Unitățile electrice în sistem CGS erau greoaie. Acest lucru a fost remediat la Congresul Internațional Electric din 1893 de la Chicago, prin definirea amperului și ohmului „internaționale”, folosind definiții bazate pe metru, kilogram și secundă. În 1901, Giovanni Giorgi a demonstrat că prin adăugarea unei unități electrice, ca o a patra unitate de bază, s-ar rezolva diferite anomalii în sistemele electromagnetice. Exemple de asemenea sisteme sunt metru-kilogram-secundă-coulomb (MKSC
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
prima dată, CGPM a făcut recomandări cu privire la unități derivate. În același timp, CGPM a adoptat oficial o recomandare pentru scrierea și tipărirea simbolurilor de unități și numerelor. Proiectul de propunere al CIPM, care era o vastă revizuire și simplificare a definițiilor, simbolurilor și terminologiei unităților metrice, pe baza sistemului de unități MKS, a fost prezentat la a 10-a CGPM în 1954. În conformitate cu propunerile lui Giorgi din 1901, CIPM a recomandat și ea ca amperul să fie unitatea de bază din
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
unități MKS, a fost prezentat la a 10-a CGPM în 1954. În conformitate cu propunerile lui Giorgi din 1901, CIPM a recomandat și ea ca amperul să fie unitatea de bază din care vor deriva unitățile electromecanice. S-a renunțat la definițiile pentru ohm și pentru ohm utilizate până atunci, iar aceste unități au devenit unități derivate bazate pe metru, amper, secundă și kilogram. După negocieri cu (CIE) și IUPAP, au mai fost propuse ca unități de bază și alte două unități
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
propuse ca unități de bază și alte două unități, gradul kelvin și candela. Sistemul complet și denumirea de „Système International d'Unités” au fost adoptate la cea de-a 11-a CGPM din octombrie 1960. În anii care au urmat, definițiile unităților de bază și, în special, metodele de aplicare a acestor definiții au fost rafinate. Definiția formală a Sistemului Internațional de Unități (SI), împreună cu rezoluțiile asociate adoptate de CGPM și CIPM sunt publicate de BIPM sub formă de broșură la
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
candela. Sistemul complet și denumirea de „Système International d'Unités” au fost adoptate la cea de-a 11-a CGPM din octombrie 1960. În anii care au urmat, definițiile unităților de bază și, în special, metodele de aplicare a acestor definiții au fost rafinate. Definiția formală a Sistemului Internațional de Unități (SI), împreună cu rezoluțiile asociate adoptate de CGPM și CIPM sunt publicate de BIPM sub formă de broșură la intervale regulate. Cea de-a opta ediție a broșurii "Le Système International
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
denumirea de „Système International d'Unités” au fost adoptate la cea de-a 11-a CGPM din octombrie 1960. În anii care au urmat, definițiile unităților de bază și, în special, metodele de aplicare a acestor definiții au fost rafinate. Definiția formală a Sistemului Internațional de Unități (SI), împreună cu rezoluțiile asociate adoptate de CGPM și CIPM sunt publicate de BIPM sub formă de broșură la intervale regulate. Cea de-a opta ediție a broșurii "Le Système International d'Unités—Sistemul Internațional
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
de-a opta ediție a broșurii "Le Système International d'Unités—Sistemul Internațional de Unități" a fost publicată în 2006 și este disponibilă pe Internet. În octombrie 2011, la a 24-a CGPM s-au făcut propuneri pentru a schimba definițiile a patru unități de bază. Aceste modificări nu ar trebui să afecteze publicul larg. Deși SI, așa cum a fost publicat de CGPM, ar trebui, în teorie, să îndeplinească toate cerințele din comerț, știință și tehnologie, anumite unități de măsură au
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
are loc ea însăși în colectiv. Astfel, reeducatul, neavând nicio alta șansă, caută scăparea tocmai în integrarea în colectivul care l-a încolțit. Individul nu mai există, doar colectivul. Acest principiu educațional va constitui fundamentul reeducării de la Pitești. În fine, definiția moralității a constituit un alt factor important. Aceasta urmează idea enunțată de Lenin, care afirma că orice actiune care urmărește interesul partidului este morală, respectiv orice acțiune care dăunează partidului este imorală. Morala în sine nu este fixă, ea depinde
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
îl considerăm fie din punctul de vedere a ceea ce îl produce (acțiune), fie a ceea ce îl suferă (pasiune), Descartes deduce din aceasta necesitatea de a distinge funcțiile (activitatea) corpului (art. VII-XVI) față de funcțiile sufletului (art. XVII-XXVI), pentru a ajunge la definiția generală a pasiunilor (art. XXVII-XXIX). Studiul interacțiunii dintre suflet și corp (art. XXX-XXXIX) îi permite apoi să afirme concluzia referitoare la puterea sufletului asupra corpului (art. XLI-L). În partea a doua (art. LI-CXLVIII) și partea a treia (art.
Pasiunile sufletului () [Corola-website/Science/331678_a_333007]
-
tactice contribuie la succesul sau eșecul întregii operațiuni. Tacticile militare includ manipularea resurselor , cum ar fi militarii, vehiculele, armele și munițiile. Tactica la nivel inferior ar putea fi de exemplu manevrarea unui militar într-o încăierare cu un militar inamic. Definiția victoriei tactice la scară largă de manevră tactică poate deveni neclară în cazul trupelor în formațiuni de mari dimensiuni, la nivel de divizie sau în cazul obiectivelor operaționale ale unităților de dimensiuniile unei companii, ca de exemplu exercitarea controlului asupra
Victorie tactică () [Corola-website/Science/331732_a_333061]
-
instituționale [care cuprind] etosul științei moderne": "universalism, comunism, dezinteresare și scepticism organizat." Acești patru termeni pot fi aranjați pentru a forma CUDOS, dar "originalitatea" nu făcea parte din lista lui Merton. În dezbaterea academică actuală cel mai des este folosită definiția modificată de mai jos (e.g. Ziman 2000). Drept contrapondere la normele mertoniene, următoarele contra-norme sunt discutate
CUDOS () [Corola-website/Science/331837_a_333166]
-
și mai avansat în Europa medievală începând cu secolul al XIII-lea. Cuvântul "Riba" înseamnă dobândă, camătă, creștere sau plus, care în conformitate cu terminologia Sharia nu implică nicio compensație în exces, fără atenția cuvenită (considerarea nu include valoarea timp a banilor). Definiția Riba în jurisprudența islamică clasică a fost "plusvaloare fără contrapartidă", sau "pentru a asigura echivalență în valoare reală", și că "valoarea numerică a fost nesemnificativă". are același scop ca bancile convenționale: de a face bani pentru institutul bancar de creditare
Banca islamică () [Corola-website/Science/331854_a_333183]
-
trup pentru ca alții să-l folosească pentru plăcerile lor ("ἐφ’ ὕϐρει - eph hubris") nu vor ezita să vândă interesele comunității în ansamblul său.” Acuzațiile lui Timeos din Taormina contra lui Agatocle din Siracuza folosesc aceeași tematică: un prostituat era prin definiție cineva care abdică de la propria sa demnitate pentru a satisface dorințele altora: un „prostituat vulgar ("κοινὸν πόρνον - koinòn pórnon") aflat la dispoziția celor mai depravați o „gaiță”, un „șoim”, care-și prezintă posteriorul oricui îl dorește.” Ca și în cazul
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
poate fi o navă de suprafață sau una submersibilă. Navele de război posedă sisteme de arme care le permit să atace, să se apere singure sau să protejeze alte unități navale. În conformitate cu Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării (articolul 29), definiția unei nave de război este: Semnele exterioare distinctive ale navelor militare, în sensul acestei convenții, diferă în funcție de țară, principalul semn distinctiv fiind pavilionul național arborat la pupa navei. În conformitate cu dreptul internațional, o navă de război este considerată ca parte a
Navă militară () [Corola-website/Science/335764_a_337093]
-
verifica corectitudinea programelor de calculator care accesează sau manipulează datele. Cele mai multe tipuri de date din statistică au tipuri comparabile în limbajele de programare, si vice-versa, așa cum se arătă în tabelul de mai jos: ( Parnas, Shore & Weiss 1976 ) a identificat cinci definiții ale unui "tip" care au fost utilizate uneori-implicit-în literatura de specialitate: Definiția în termeni de reprezentare a fost de multe ori făcută în limbaje imperative, cum ar fi ALGOL și Pascal , în timp ce definiția în termeni de spațiu și de comportament
Tipuri de date () [Corola-website/Science/332547_a_333876]