57,196 matches
-
folosindu-se și denumirea de ""Athos Românesc"". Comparația nu are susținere în realitate, acestă susținere fiind însă mai bună cu referire la Mănăstirea Frăsinei din Vâlcea (unde, la fel ca la Athos, femeile nu pot intra), sau cu referire la Munții Neamțului, unde este un mare număr de mânăstiri, schituri și chilii de sihaștri izolate, cu mare densitate. Aceste așezări rupestre par a fi fost locuite în mai multe perioade istorice. Deși indicațiile cronologice despre aceste întemeierea acestor așezăminte lipsesc, insuficiența
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
că apariția vieții monahale în nordul Buzăului ar fi avut loc în secolele IV-VII, pe fondul distrugerii în secolul al VII-lea a celor mai multe orașe și mănăstiri dobrogene de către slavi (act care ar fi forțat călugării să se refugieze în Munții Buzăului). Alte speculații leagă denumiri geografice locale precum cele care conțin particole ca "Martiri" sau "Cecilia" fie de perioada persecuțiilor anticreștine gotice din secolul al IV-lea, fie de o degradare a numelui Cilicia din Asia Mică, zonă în care
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
și puțin cunoscut.. Accesul la ansamblul rupestru este mult ușurat de folosirea unui ghid local. Traseul din zona Nucu-Bozioru are o lungime de aproximativ 14 km și durată de 7-8 ore, cu pauze normale și necesită purtarea unui echipament de munte. Pentru Brăești se continuă de la Bozioru pe DJ 203L, spre Ruginoasa accesându-se drumul comunal din satul de reședință al comunei. Pentru Colți se trece pe stînga Buzăului la Pătârlagele, de unde pe valea Sibiciului se continuă în amonte pe DC 69
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
și inițiativa este implementată și coordonată de grupul de lucru profesional Geo-Team (<nowiki>http://tinutulbuzaului.org/echipa/</nowiki>). Din punct de vedere administrativ, teritoriul acestuia include o zonă rurală care aparține administrativ de 18 comune din zona de deal și munte din nord-vestul județului Buzău, fiind o zonă complet rurală cu circa 45000 de locuitori. Comunele sunt: Berca, Scorțoasa, Pârscov, Cozieni, Pănătău, Colți, Bozioru, Brăești, Odăile, Cănești, Chiliile, Lopătari, Mînzălești, Bisoca, Valea Salciei, Sărulești, Vintilă Vodă și Beceni, iar suprafață ocupată
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
suprafață de nivelare. Pe el se află câteva suprafețe cu rol de microdepresiuni, măi reprezentativă fiind aceea în care se află cantonat Lacul Mociaru. Această a rezultat prin dizolvarea sării din adânc urmată de procese de tasare. La contactul dintre munte și Subcarpați în bazinul văii Jgheabului - afluent al Slănicului, există câteva platouri la 500 - 650 m unde sarea apare la zi. Dizolvarea a creat aici forme carstice de o frumusețe și complexitate deosebite. Arealul este localizat în Subcarpații de Curbura
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
Blidișel (821 m) , vârful Pițigoiul(806m), vârful Bocu (824m); în partea centrală vârful Botanul are 799m. Eroziunea produsă de apele Sărățel, Bălăneasa, Sibiciu a dus la divizarea într-o serie de subunități: Se individualizează că depresiuni interne (la contactul cu muntele) cu orientare E-V: Lopătari în nord și Pătârlagele la sud, iar ca depresiune externă (intracolinara) Policiori. Depresiunea Pârscov începe aproximativ de la localitatea cu același nume și continuă până la Berca, unde valea schițează o ușoară îngustare impusă de traversarea anticlinalului
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
Nebulozitatea cea mai crescută se iregistrează în lunile de iarnă-primavară. Sezonul de vară și începutul toamnei se caracterizează printr-un timp senin, accentuat în zona subcarpatica drept urmare a efectelor foehnale. Numărul de zile cu cer acoperit crește din zona de munte către cea mai joasă. Prezența numeroaselor depresiuni și bazinete creează condiții favorabile inversiunilor de temperatură , mai accentuate în sezonul rece. Înghețul apare astfel cel mai devreme în vai și depresiuni, persistând aici până în a doua decadă a lunii aprilie. Circulația
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
continental (păduri de foioase și pajiștile derivate) sau alpin (molidișuri, făgete și pajiști montane) se suprapun arii sărăturate și/sau aride, propice instalării elementelor stepice. Zona este habitat al pădurilor de foioase, care se găsesc în zonele deluroase, pana lângă munți. Etajul se subdivide în câteva subetaje: Subetajul fagului (700-1250/1300m) se extinde în asociere cu gorunul și înafara acestor limite. Între 1000-1200 m, fagul se gaseste împreună cu coniferele. Extensiunea pădurilor de fag compacte și pure spre sud subliniază cel mai
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
se întâlnește frecvent cerbul, alături de porci mistreți, veverițe, rași, jderi. Pe potecile cele mai întunecate sau în zmeurișuri poate fi întâlnit ursul brun carpatic, la care se adaugă lupul, vulpea, iepurele, șoarecele de pădure, precum și numeroase păsări(ieruncile, cocosul de munte, mierlele, privighetori, ciocănitoarea și unele specii de vulturi). În arealul subetajului gorunului sunt frecvente specii de animale existente și în subetajele anterioare , după cum unele provin din stepa și silvostepa. Numeroase sunt speciile de păsări (mierla, sturzul, potârnichea, ciocârlia, pițigoiul), reptile
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
pe lemn. Acces: Masă lui Bucur sau masă ciobanului Bucur, este un monument al naturii situat în satul Pleși, comuna Bisoca. În această zonă blocurile de piatră au o mare frecvență ca urmare a proceselor periglaciare din cuaternar. Pe coama Muntelui Piatră Penei care ajunge până la altitudinea de 1145 m în punctul numit ”Masă lui Bucur”, se află un astfel de bloc cu o suprafață pseudoplană și un greutate de cca. 150 tone, care este așezat pe alte 3 pietre mai
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
se găsesc Pe malul opus în dreptul școlii, pe micul tanc al Culmii Ghiocei se găsesc două firide supraetajate - “La Policiori”. Atestarea documentara atribuie ctitorirea ciobanilor - Simion și Vlad - în inima unei imense stânci compacte din culmea Martiriei, o ramificație a muntelui Crucea Spătarului. Tehnică cioplirii, un însemn solar și altarul de jertfă, denotă prezenta aici ântai a unui sanctuar geto-dacic, si apoi a unui lăcaș de propovăduire ortodoxă. Mic Muzeu local al Chihlimbarului, dar și o expoziție cu vânzare de bijuterii
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
Ansamblul bisericii Intrarea Maicii Domnului în Biserică din satul Ciuta - comună Măgura Culmea Ciolanu: Mănăstirea Ciolanu, Schitul Cetățuia, Tabăra de sculptură Măgura, Biserica de la Buda-Crăciunești, Municipiul Buzău și împrejurimile: Dealul cu Lilieci - Cernătești, Pădurea Spătaru, Stațiunea Sărată Monteoru, Dealul Istrița Munții Buzăului: Masivele Penteleu, Podu Calului și Siriu
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
Facultatea de Geologie, Secția de Geofizică, după studii în perioada 1951-1956, devenind inginer geofizician. Din 1968 a devenit doctorand la "Institutul de Petrol, Gaze și Geologie", cu o teză cu titlul "Studiul petrofizic și geofizic al mineralizațiilor „porphyry copper" din Munții Metaliferi." A renunțat la elaborarea și susținerea tezei de doctorat, deoarece în perioada 1983-1984 a fost atenționat în repetate rânduri că, din motive legate de originea sa socială și de antecedentele politice ale tatălui său, Prof. dr. Victor Andrei, nu
Justin Andrei () [Corola-website/Science/326175_a_327504]
-
unei "comete" bizare care a stat țintuită pe cer, deasupra taberei muntene, timp de "un ceas sau două", pentru ca apoi să dispară fără urmă. Cele mai importante cazuri OZN din ultimul secol în România, sunt următoarele: În anul 1904, în munții Apuseni, vara într-o noapte, un țăran cu carul său pe câmp, treaz, vede, speriat, o roată de foc coborând din văzduh peste munți, apropiindu-se de el, învârtindu-se. Când ajunge lângă el, roata de foc se preface în
Contacte cu OZN-uri în România () [Corola-website/Science/326169_a_327498]
-
Cele mai importante cazuri OZN din ultimul secol în România, sunt următoarele: În anul 1904, în munții Apuseni, vara într-o noapte, un țăran cu carul său pe câmp, treaz, vede, speriat, o roată de foc coborând din văzduh peste munți, apropiindu-se de el, învârtindu-se. Când ajunge lângă el, roata de foc se preface în om și “om cu om se priviră. Lung fără a-și spune un cuvânt”. În anul 1967 pe cerul localității Berzasca, a staționat timp
Contacte cu OZN-uri în România () [Corola-website/Science/326169_a_327498]
-
(monument al naturii) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic), situată în județul Vâlcea, pe teritoriul administrativ al Câineni. Aria naturală este situată în Munții Făgăraș la o altitudine de 1.600 de m, în bazinul "văii Coților", la limita nordică a județului Vâlcea cu județul Sibiu, în partea nord-estică a satului Câinenii Mari Rezervatia naturală declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6
Avenul Piciorul Boului () [Corola-website/Science/326186_a_327515]
-
Sabba S. Ștefănescu, adnotat de Mircea Socolescu, avizat de directorul Institutului, Gheorghe Macovei, și susținut de inginerul de mine Toma Petre Ghițulescu. În 1949, marele savant și patriot inginer Toma Petre Ghițulescu și-a riscat viața pentru ca planurile miniere din Munții Metaliferi să nu cadă în mâinile sovieticilor și ale fidelilor lor, securiștii români. La 26 octombrie 1998, Curtea Supremă de Justiție l-a reabilitat pe Toma Petre Ghițulescu, fost subsecretar de stat în Guvernul Antonescu, admițîndu-se astfel recursul în anulare
Toma Petre Ghițulescu () [Corola-website/Science/326171_a_327500]
-
VI-lea. Este localizată în Provincia Nineveh la sud de Mosul. Mănăstirea a fost fondată în jurul anului de 595 d.Hr. de Măr Elia, un călugăr asirian, care a studiat anterior la Al-Hirah și mai tarziu, în mănăstirea mare, la muntele Ezla în Turcia. Mai târziu a fost pretinsa de caldeeni. Mănăstirea a fost centrul comunității creștine regionale și timp de secole, mii de creștini vor vizita mănăstirea pentru a celebra sărbătoarea Măr Elia, care cade în ultima miercuri a lunii
Dair Mar Elia () [Corola-website/Science/326180_a_327509]
-
bună parte a averii în favoarea cauzei revoluționare. Papas, urmând instrucțiunile lui Alexandru Ipsilanti, (pregătirea terenului urmată de ridicarea la luptă populația Macedoniei), a încărcat o corabie cu arme și muniție la Constantinopol pe 23 martie și s-a îndreptat spre Muntele Atos, considerat locul portivit pentru declanșarea insurecției. Istoricul notează în „Istorica Macedoniei” că „nu fuseseră făcute pregătiri adecvate pentru rebeliune, iar idealurile revoluționare nu fuseseră reconciliate cu lumea ideologică a călugărilor din cadrul regimului atonit”. Pe 8 mai, turcii înfuriați de
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
și alți lideri militari otomani se comportau ca nebunii. Distrugerile provocate popuției orașului au fost atât de mari, încât comunitate elenă s-a refăcut de-abia la sfârșitul secolului. Revolta a devenit cu adevărat puternică în momentul în care călugării Muntelui Atos, cei din Kassandra și cei de pe insula Thasos s-au alăturat insurgenților. Rebeliunea din Halkidiki s-a dezvoltat încet și dezorganizat. În iunie 1821, insurgenții au încercat să înrerupă comunicațiile dintre Tracia și sudul Greciei, pentru a-l împiedica
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
-l împiedica pe Hadji Mehmet Bayram Pașa să transfere trupele din Asia Mică în Peloponez. Rebelii au reușit doar să întârzie deplasarea turcilor, fiind înfrânți în pasul Retina (Salonic). Insurecția din Halkidiki s-a rezumat doar la acțiunile din peninsulele Muntelui Atos și Kassandra. Pe 30 noiembrie 1821, ofensiva declanșată de noul pașa al Salonicului, Mehmet Emin Abulubud, s-a încheiat cu o victorie decisivă otomană la Kassandra. Supraviețuitorii eleni ai înfrângerii de la Kassandra, printre ei aflându-se și Pappas, au
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
înfrângerii de la Kassandra, printre ei aflându-se și Pappas, au fost salvați de vasele din Psara, care i-a transportat în Skiathos, Skopelos și Skyros. Papas a murit în timp ce se îndrepta spre insula Hydra. În acest timp, rebelii din Sithonia, Muntele Athos și Thasos au capitulat condiționat. În ciuda înfrângerilor suferite în răsăritul Macedoniei, rebeliunile au izbucnit în Macedonia centrală și vestică, de la Muntele Olimp până în Pieria și Vermion. În toamna anului 1821, Nikolaos Kasomoulis a fost trimis în sudul Greciei ca
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
Skopelos și Skyros. Papas a murit în timp ce se îndrepta spre insula Hydra. În acest timp, rebelii din Sithonia, Muntele Athos și Thasos au capitulat condiționat. În ciuda înfrângerilor suferite în răsăritul Macedoniei, rebeliunile au izbucnit în Macedonia centrală și vestică, de la Muntele Olimp până în Pieria și Vermion. În toamna anului 1821, Nikolaos Kasomoulis a fost trimis în sudul Greciei ca reprezentant al Macedoniei de Sud-Est și s-a întâlnit cu Demetrius Ipsilanti. El i-a scris mai apoi lui Papas din Hydra
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
deoarece domnitorul ceruse ca membrii „Frăției” să fie prinși vii, cei cinci fugari luptă cu căldura, cu foamea și setea, cu epuizarea și cu gloanțele arnăuților. În cele din urmă, ei reușesc să iasă din defileu și să ajungă în munți. Acolo are loc o luptă îndârjită, iar din tabăra revoluționarilor mor căpitanul Baroncea și Sturzu. Ceilalți trei își continuă drumul cu odoarele către gaterul lui Schultz. Ei înnoptează la o stână de bivoli din munți, iar în timpul nopții boierul Pană
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
defileu și să ajungă în munți. Acolo are loc o luptă îndârjită, iar din tabăra revoluționarilor mor căpitanul Baroncea și Sturzu. Ceilalți trei își continuă drumul cu odoarele către gaterul lui Schultz. Ei înnoptează la o stână de bivoli din munți, iar în timpul nopții boierul Pană încearcă să-l ucidă pe Mărgelatu. Acuzat că a trădat cauza „Frăției”, Mărgelatu îl împușcă și își continuă drumul spre gater împreună cu Agatha, care era de fapt iscoada agăi Villara. Ei înnoptează la gaterul aflat
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]