7,098 matches
-
întregime spirituală și divină. Trebuie să facem să dăinuiască supremația lui Dumnezeu asupra culturii, asupra postmodernismului, asupra acomodărilor culturale umane". Fanella distinge două căi de cunoaștere: cea curentă, umană și cea a lui Dumnezeu, integral spirituală. Prima este eficace în împărăția omului, dar niciodată în "Împărăția lui Dumnezeu". Cea dintâi schimbătoare, a doua "mereu aceeași". "Teologia postmodernă remarcă Fanella a dat greș în mod dramatic în ceea ce privește sarcina centrală, aducând în dezbaterea teologică subiecte periferice ale culturii și epistemologiei. Întrebându-ne cum
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
să facem să dăinuiască supremația lui Dumnezeu asupra culturii, asupra postmodernismului, asupra acomodărilor culturale umane". Fanella distinge două căi de cunoaștere: cea curentă, umană și cea a lui Dumnezeu, integral spirituală. Prima este eficace în împărăția omului, dar niciodată în "Împărăția lui Dumnezeu". Cea dintâi schimbătoare, a doua "mereu aceeași". "Teologia postmodernă remarcă Fanella a dat greș în mod dramatic în ceea ce privește sarcina centrală, aducând în dezbaterea teologică subiecte periferice ale culturii și epistemologiei. Întrebându-ne cum cultura ar trebui să se
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
XIX, patriotică, mistic-eroică, compasivă. După 1989, când revine la literatură după aproape jumătate de secol, V. publică Încântare (1994) și Răzvrătitul (1995), alcătuind ciclul romanesc Marea călătorie, romanul istoric Docan (I-II, 1995-1997) și Robii destinului (1998), basmele adunate în Împărăția luminii (1994) și placheta Poezii (1997), dar nu depășește stadiul vechilor preocupări, reușind doar să atragă din nou atenția prin efortul de a însufleți prin scrisul său viața culturală a unei zone de provincie. SCRIERI: Pământ viu, București, 1938; Drumul
VELICAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290482_a_291811]
-
reușind doar să atragă din nou atenția prin efortul de a însufleți prin scrisul său viața culturală a unei zone de provincie. SCRIERI: Pământ viu, București, 1938; Drumul Sevastopolului, Chișinău, 1943; Frumoasele, Chișinău, 1943; Rusalin, viteazul munților, Târgu Jiu, 1945; Împărăția luminii, Târgu Jiu, 1994; Marea călătorie, vol I: Încântare, Târgu Jiu, 1994, vol. II: Răzvrătitul, Târgu Jiu, 1995; Docan, I-II, Târgu Jiu, 1995-1997; Greșeala lui Dumnezeu, pref. Ion Mocioi, Târgu Jiu, 1997; Poezii, Târgu Jiu, 1997; Robii destinului, Târgu
VELICAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290482_a_291811]
-
Un scriitor, un destin: Sabin Velican, LA, 1994, 29; Constantin Banța, „Încântare”, „Gorjeanul”, 1994, 1 392; Olivia Diaconescu, Sabin Velican, învățătorul și gazetarul, „Gorjeanul”, 1994, 1 400; Ion Tarbac, Istoria presei gorjene, Târgu Jiu, 1994, 228-232; Ion Brădiceanu, Eveniment editorial: „Împărăția luminii”, „Gorjeanul”, 1995, 1 555; Ion Popescu, „Docan” - un roman de excepție, „Gorjeanul”, 1996, 1 796; Ion Tarbac, „Greșeala lui Dumnezeu” - nuvele despre puritatea și tandrețea feminină, „Ager”, 1997, 62; Ion Tarbac, Cel mai valoros și longeviv scriitor gorjean, nonagenarul
VELICAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290482_a_291811]
-
coreene din secolele XV-XVII, București, 1974 (în colaborare cu Gabriela Lebiti); Ernazar și Kimonazar. Basme populare uzbece, pref. trad., București, 1977 (în colaborare cu Andrei Ivanovschi); Secretul tinereții. Basme avare, București, pref. trad., 1977 (în colaborare cu Natalia Stroe); Viteazul Împărăției Soarelui. Basme populare uzbece, pref. trad., București, 1980 (în colaborare cu Andrei Ivanovschi); M.A. Șolohov, Cazacii de la Don, București, f.a. Repere bibliografice: Pompiliu Constantinescu, „Echinox în odăjdii”, VRA, 1933, 310; G. Călinescu, Breviar de poezie bucovineană contemporană, ALA, 1934
VESPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
Pentru orfani menită să fie „cântată pe scena Teatrului Național din Iași și pe la casele particulare pentru a se colecta ajutor pentru orfani”. V.ț. mai conține studii și articole îndeosebi cu subiecte istorice (D. Caselli, A ființat cândva o „împărăție” bulgară?, Românii din Grecia), necrologuri (Take Ionescu, Carmen Sylva). O ilustrație bogată - grafică, portrete (semnate Iser, Silvan, B’Arg, N. Vermont), instantanee citadine, vederi, desene - înviorează paginile. Au mai colaborat Alex. St. Vernescu, C. Spiru Hasnaș, N.A. Bogdan, Pan Hallipa
VIITORULTAREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290572_a_291901]
-
exemplu, critică Împrejurările când s-au Început și s-au Înrădăcinat atâtea sărbători la români; care adăugând duminecile, de s-ar ține, cată a treia parte a anului o ar petrece oamenii fără de lucru; ci mulțimei sărbătorilor i-au prescurtat Împărăția. Totuși și acum unii de unele sărbători care Biserica grecească nu le-au crezut a fi sărbători legiuite, nu se pot debarăsa. În Transilvania, unul dintre primele texte care reglementează problema sărbătorilor religioase românești și, eventual, evidențiază o atitudine În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
intenționat. Cu alte cuvinte - vrea să spună Maior XE "Maior" , exagerând cu bună-știință, Într-un efort retoric de justificare și promovare a intereselor conaționalilor săi -, punctul de vedere al țăranilor români, În problema sărbătorilor, ar coincide perfect cu cel al Împărăției, iar cei care se opun reducerii acestora sunt, de fapt, nobilii! Atât țăranii, cât și autoritățile imperiale ar dori limitarea numărului de sărbători necanonice, „netrebnice”: statul, datorită politicii sale de raționalizare a credinței și de stimulare a productivității, iar românii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
să slujesc diavolului trei ani dă zile. Dac-oi putea să răușăsc, mai vin la dta, dacă nu, Îmi pierz capu’. Făt-Frumos și Fata crivățului are În centrul său povestea unui Împărat prins Într un război cu Crivățul, stăpânul altei Împărății, care avea pe lângă trei băieți și o fată năzdrăvană, Smanda. După o scurtă pauză, războiul este reluat, fără să știe Împăratul că soția Îi este Însărcinată. Crivățul a venit Însoțit de cei trei fii ai lui și-i cere, sfătuit
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
un timp interzis procreației, atrage mânia vrăjitoarelor. La sorocul cuvenit, Împărăteasa cea bătrână naște o fetiță frumoasă (ca o floare, ca o picătură de rouă, ca zorile dimineții, ca un bob de piatră scumpă, și Încă mai frumoasă). Toate vrăjitoarele Împărăției s-au strâns cioatcă , au Înfierbântat frigările și-au purces să descânte de Ducă-se pe pustiu domnița cea nouă! Vraja s-a făcut simțită, tulburând cursul vieții fetei de Împărat. Legenda pledează pentru necesitatea respectării anumitor perioade pentru conceperea
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Și astfel amândoi caii se Întreceau care de care să facă baia mai potrivită de caldă stăpânului său și mai nimerit de Încropită. După ce s-au Îmbăiat, a doua zi s-au și cununat. Apoi s-au urcat În scaunul Împărăției. Trei săptămâni ținură veseliile, și toată lumea se bucura că le-a dat Dumnezeu un Împărat așa de viteaz, care făcuse atâtea isprăvi. a. Căutarea sortituluisortitei În basmul Petrișor, Făt Frumos, băiatul pleacă În căutarea celei sortite la naștere, Ileana Cosânzeana
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
gura spre prăpăstii. Aserțiunea Așa i fusese scris! exprimă nu numai acceptarea datului inițial, ci imprimă și o notă de regret, de neputință. Doi feciori frumoși de crai vrură să-și Încerce și ei norocul, pentru că Împăratul făgăduise jumătate din Împărăție și pe fiică-sa de nevastă celui care o va aduce acasă. Crăiasa naște un fecior cu mână de aur (Cât creșteau alți copii Într-un an, el creștea Într-o lună), care Întreabă părinții unde-i sunt frații. Cum
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
cu ajutorul calului și cu vasele Mumii-pădurii n ar fi răpus el pe zmeu, de n-ar fi fost și viteaz din fire. Îl primi dar de bărbat și cununându-se cu dânsul, după legea domnilor și ampăraților, cu alai de la-mpărăția socru-su și de la crăiia tată-su. Macul este folosit În multe ritualuri cu funcție apotropaică, Împotriva vrăjitoarelor și a strigoilor. În tradiția mito-poetică e legat de somn și de moarte; e un atribut a lui Hypnos, divinitatea somnului la
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
icoană Întoarsă cu fața la perete pe care era pictat un chip de femeie. Întors acasă, tatăl le dezvăluie fiilor că este zâna zânelor, care rămâne veșnic tânără; numai măritându-se, Își pierde puterea de zână și Începe să mbătrânească. Locuiește În Împărăția zânelor, unde nu moare nimeni; oamenii pământeni Însă, care ajung acolo, nu se mai Întorc; zânele Îi prefac În dobitoace ori În stane de piatră. Cei care au Îndrăznit s-o pețească pe crăiasa zânelor au fost fermecați de către zâne
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
pământeni Însă, care ajung acolo, nu se mai Întorc; zânele Îi prefac În dobitoace ori În stane de piatră. Cei care au Îndrăznit s-o pețească pe crăiasa zânelor au fost fermecați de către zâne, deoarece, dacă s-ar mărit, atunci Împărăția lor se va stinge, căci e ursită de Dumnezeu atâta să trăiască, până vor fi toate fete fecioare, și, călcând numai una cuvântul ursitoarei, Împărăția să se prăpădească, ele să piară deodată, iar cea măritată să se facă om pământean
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
pețească pe crăiasa zânelor au fost fermecați de către zâne, deoarece, dacă s-ar mărit, atunci Împărăția lor se va stinge, căci e ursită de Dumnezeu atâta să trăiască, până vor fi toate fete fecioare, și, călcând numai una cuvântul ursitoarei, Împărăția să se prăpădească, ele să piară deodată, iar cea măritată să se facă om pământean, supusă necazurilor acestei vieți. Drumul Întreprins de cei trei feciori pentru a și Încerca norocul este dus la sfârșit doar de cel mai mic, care
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
inel, un ceas (dacă stătea deschis pe masă, cânta mai frumos decât toate muzicile din lume) și o lădiță de aur (din care ieșeau cele mai bune mâncăruri și băuturi din lume). Eroul, travestit În haine de femeie, trece granița Împărăției zânelor peste apa cea mare, luând cu el frâul calului. zânele se jucau Într-o grădină frumoasă de nici raiul doar nu putea fi mai frumos decât grădina aceea. Eroul le spune zânelor că a fugit de frica măritișului, iar
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
mai așteptară, zicându-și că poate nu i-a sosit ceasul. Fata le spune părinților despre prorocirile călugărului, apoi pornesc toți trei să-i caute ursitul. Locul unde-și află ursitul are atribute ciudate: mai Întâi, se află În afara limitelor Împărăției, apoi casele mari și frumoase, jur Împrejur cu ziduri de piatră nalte cât biserica se-ntind pe un șes Întins. Bat la poartă, nu răspunde nimeni; bate și fata, iar poarta greoaie se deschide și se-nchide la loc În urma
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
nu mai am eu parte de noroc pe lume), apoi se tocmește slujitor la un Împărat care avea un copac Înalt cu vârful până la cer. Împăratul făgăduiește celui care va avea curajul să urce În copac ca să-i aducă poame, Împărăția. Eroul urcă În copac, până când zărește numai trei crăci: spre răsărit Încărcată cu mere domnești, spre amiază cu prăsade și, la apus cu alune. Soarele Îl vede din cer cum ia prăsade, și-i propune să-i țină locul doar
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
În Mine și Eu În el, acesta aduce roadă multă. Seva trece din butuc În viță. Harul, energia divină care vine de la Tatăl prin Fiu, este puterea roditoare care permite ucenicilor rămași Întru Domnul lor să facă să rodească câmpia Împărăției. Apariția calului Înaripat, după moartea bătrânului, reprezintă un topos frecvent În basmele fantastice. Calul a preluat nu numai atributele păsării, ci și funcțiile ei. Basmul vădește trăsături mai arhaice decât religia greacă. Dacă În basm calul este dăruit de mort
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
care avea trei feciori. Și craiul acela mai avea un frate mai mare, care era împărat într-o altă țară, mai depărtată [...] Amu Harap-Alb și cu ai săi mai merg ei cât merg și, într-o târzie vreme, ajung la împărăție, Dumnezeu să ne ție, ca cuvântul din poveste, înainte mult mai este. Și cum ajung, o dată întră tusșase, Harap-Alb înainte și ceilalți în urmă, care de care mai chipos și mai îmbrăcat, de se târâiau ațele și curgeau oghelele după
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
de apus, ajunge la concluzia că anul înălțării coloanei este 1716: „Din mila lui Dumnezeu, Io Mihai Racoviță Voevod, Domn și oblăduitor a toată Moldova, la văleat 7224 (adică anul 1716), al treilea rând a Domniei mele, ridicat-a puternica Împărăție turcească oaste asupra nemților, și la aceste mestecători multă pradă s-au făcut bietei țări a Moldovei despre partea nemților, poftindu-i și chemându-i o samă de boieri a Moldovei și din cei mai de jos, depururi cum sunt
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
încălzirea globală. ANEXE Inscripția de pe monumentul „Stâlpul lui Vodă” din Vama „Din mila lui Dumnezeu Io Mihai Racoviță Voevod, Domn și oblăduitor a toată Moldavia, la Vălet 7224 (adică: anul 1716) al treilea rând al Domniei Mele, ridicat-a puternica Împărăție turcească oaste asupra Nemților, și la aceastea mestecături multă pradă s’au făcut bietei țări a Moldovii despre partea Nemților, poftindu-i și chemându-i osamă de boieri a Moldovii și din cei mai de jos, depururi cum sânt Moldovenii
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
mongolo-tătarii înregistrau populația, impuneau biruri, pretindeau părți din recoltă sau întreaga recoltă, luau prizonieri și robi. Supunerea de bună voie a populației însemna însă și o protecție, cu posibilitatea de a circula nestingherit, inclusiv de a face comerț în vasta împărăție mongolă. Stăpânirea mongolă în Moldova a impus, cu siguranță, puncte de vamă, așa cum a fost pe râul Ceremuș, care păstrează numele tribului tătar Ceremysli, cantonat acolo pentru pază . Nu este exclus ca și la confluența Moldoviței cu Moldova, mongolo-tătarii să
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]