KorAP: Find »[drukola/base=înăuntru & drukola/pos=adverb]« with Poliqarp

<1 ...217 218 219 ...278 >

6,950 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638

să o Întâmpine. Ca un emisar. Asta e și părerea mea, spuse Ted. — În tot cazul, nava noastră robotizată, pe baza criteriilor sale de apreciere, decide că această sferă este interesantă. Automat, Înșfacă sfera cu brațul de aici, o trage Înăuntru și o aduce acasă. Numai că pe drumul de Întoarcere ajunge prea departe, adică În trecut. — Trecutul ei, preciza Harry. Prezentul nostru. — Așa este. Barnes pufni nerăbdător: — Minunat! Deci această astronavă pornește, colectează din spațiu o sferă de argint extraterestră

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
mică spărtură În suprafața sferei. În acest fel Își reprezintă ei o „ușă“. Harry se retrase. Și totuși, ce este sfera? — Am să-ți spun ce cred eu, zise Harry. Cred că această sferă este un container gol, cred că Înăuntru are ceva și mai cred că mă sperie al dracului de tare. PRIMA EVALUARE — Nu, domnule secretar, spuse Barnes la telefon. Suntem aproape siguri că este un obiect artificial extraterestru, În această privință nu pare să mai existe nici un dubiu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
aflau În Cilindrul D, În sectorul de comunicații supravegheat de Tina Chan. Cu calmul ei obișnuit, aceasta regla o duzină de monitoare. Norman Îi spuse: — Pari a fi cea mai relaxată ființă de pe-aici. Nu se vede ce-i Înăuntru, domnule, zâmbi ea. — Așa să fie? — Așa trebuie să fie, domnule! spuse ea, reglând sincronizarea verticală a unui monitor, pe ecranul căruia se putea vedea sfera lucitoare. Pentru că Îmi aud inima bubuind, domnule. Ce credeți că se află În interiorul obiectului

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
fie, domnule! spuse ea, reglând sincronizarea verticală a unui monitor, pe ecranul căruia se putea vedea sfera lucitoare. Pentru că Îmi aud inima bubuind, domnule. Ce credeți că se află În interiorul obiectului ăla? — N-am nici o idee, spuse Norman. — Credeți că Înăuntru se află vreun extraterestru? Vreun soi de creatură vie? — Poate că da. — Și noi Încercăm s-o deschidem? Poate că n-ar trebui să lăsăm să iasă, orice ar fi acolo! Nu ești curioasă? — Nu sunt chiar atât de curioasă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
degrabă inexplicabil decât periculos sau Înfricoșător.“ Tina: „Nu știu cum poți să vorbești așa.“ „Ti-e frică de șerpi?“ Întrebă Beth, cea de pe ecran. Pe timpul conversației, sfera rămăsese deschisă. Cu ochii la monitor, Harry spuse: — Păcat că nu putem vedea ce e Înăuntru. Aș putea să fac ceva În sensul ăsta, spuse Tina. Am să intensific imaginea cu ajutorul computerului. S-ar părea că sunt niște luminițe Înăuntru, observă Harry. Luminițe mișcătoare Înăuntrul sferei... Pe ecran, Tina revenise În imagine: „Șerpii nu mă deranjează

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
sfera rămăsese deschisă. Cu ochii la monitor, Harry spuse: — Păcat că nu putem vedea ce e Înăuntru. Aș putea să fac ceva În sensul ăsta, spuse Tina. Am să intensific imaginea cu ajutorul computerului. S-ar părea că sunt niște luminițe Înăuntru, observă Harry. Luminițe mișcătoare Înăuntrul sferei... Pe ecran, Tina revenise În imagine: „Șerpii nu mă deranjează.“ „Ei bine, eu nu pot să-i suport. Niște vietăți așa de perfide, reci, dezgustătoare.“ — Vai, Beth, spuse Harry, cu ochii la monitor. Ești

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
așa.“ Beth: „Ți-e frică de șerpi?“ Beth Închise monitorul. — Încercam să văd dacă pot să ghicesc de ce s-a deschis. — Și ai găsit ceva? — Până acum, nu. Pe monitorul adiacent se vedea sfera. Aceasta era Închisă. — Harry e tot Înăuntru? Întrebă Norman. — Da, spuse Beth. — De cât timp? Ceva mai mult de o oră, spuse ea, privind consolele. — Am dormit numai o oră? — Mda. Sunt lihnit! spuse Norman și se duse În sala de mese. Din prăjitură nu mai rămăsese

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
cu pumnii În peretele căptușit de lângă oglindă. Imaginea reflectată vibra. Se Întoarse și se așeză din nou pe pat. Oftând, spuse: — Pur și simplu diferit. — Harry... — Ce e? — Îți amintești ce s-a Întâmplat? — Desigur. — Cum a fost? — Am pătruns Înăuntru. Norman așteptă, dar Harry nu mai spuse nimic. Doar privea fix covorul. — Îți amintești de deschiderea ușii? Harry nu răspunse. — Cum ai deschis ușa, Harry? Harry Își ridică privirea spre Norman. — Trebuia să plecați cu toții. Să ieșiți la suprafață. Nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
crezi că te-ai schimbat? — Nu știu. Poate. Eu... poate. — S-a Întâmplat ceva În sferă care să te schimbe? — Nu poți să Înțelegi ce e cu sfera. Atunci, explică-mi. Nu s-a Întâmplat nimic acolo. — Dar ai stat Înăuntru trei ore... — Nu s-a Întâmplat nimic. Nimic nu se Întâmplă vreodată În sferă. Înăuntrul sferei este tot timpul la fel. — Ce e la fel tot timpul? Spuma? — Spuma e tot timpul altfel. Sfera rămâne aceeași. — Nu Înțeleg, spuse Norman

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
prima dată, nu-și amintea nici cum Îl cheamă. Acum știe. Și-a amintit și numele meu și unde se află. Și-a adus aminte că a intrat În sferă. Cred că-și amintește și ce i s-a Întâmplat Înăuntru. Dar pur și simplu nu ne spune. — Grozav! exclamă Ted. — A pomenit ceva despre mare, despre spumă. Dar nu mi-e clar ce-a vrut să spună cu asta. Priviți afară! spuse Tina, arătând spre hublouri. Norman percepu de Îndată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
ai făcut? — Sunt sigur că Îmi voi reaminti. — Nu-ți amintești că ai deschis ușa? Nu. Îmi amintesc doar această subită perspicacitate, această certitudine privind ceea ce trebuia să fac. Dar nu și detaliile. Dar de ce? Mai vrea cineva să pătrundă Înăuntru? Probabil că Ted. — Sunt sigur că Ted ar dori să intre... — ... Nu știu dacă e o idee bună. Cinstit vorbind, nu cred că Ted ar trebui s-o facă. Gândește-te la cât de plictisitor ar fi după ce-ar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
masă de carne roz. Era tăiat nu prea exact, pe o diagonală strîmbă. „E obosită. Nu lucrează eficient. Trebuie să dormim. Trebuie să plecăm de aici“, Își zise Norman. — Aspectul exterior este perfect, cu excepția unei aripi dorsale-suplimentare la coadă. Dar Înăuntru totul este anapoda. Animalele astea nu au cum să trăiască. Nu au stomac. Nici aparat reproducător. Animalul ăsta arată ca o imitație nereușită a unei crevete. — Și totuși, crevetele sunt vii, remarcă Norman. — Mda, sunt. Chestia asta părea s-o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
curenții ascensionali de apă. Acolo, afară, se afla ceva foarte mare. Beth Îl Împinse În sus și casca Îi ieși brusc deasupra nivelului apei. Fletcher Îl apucă cu brațele ei puternice; o clipă mai târziu, Beth era și ea trasă Înăuntru și trapa Închisă În grabă. Cineva Îi scoase casca și auzi alarma urlându-i cu tărie În urechi. De acum, Întreg corpul Îi tremura spasmodic, izbindu-se de punte. Îl dezbrăcară de costum și-l Înveliră cu o pătură argintie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
că Întreg covorul era ud. Apa se infiltra În habitat! Trebuia să facă ceva: se zbătu să se ridice În picioare, stropit de apa care pătrunsese printr-o fisură de la Îmbinarea pereților. Privi În jur și văzu cum apa țâșnea Înăuntru În mai multe locuri din tavan și din pereți. Se gândi că În curând Încăperea avea să fie făcută bucăți. Beth se agăță de el, Își apropie capul și strigă: — A pătruns apa! Dumnezeule, avem scurgeri În habitat! — Știu, răspunse

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
au fost agitate și... foarte negru, Întunecat. Bâjbâim pe lângă habitat. Liniște. — Suntem În partea de nord. Acum mergem spre est. Tina? Liniște. — În spatele dumneavoastră, domnule. — Tina? — În regulă. Ține-te de rezervorul meu de oxigen, să... așa. E bine. Liniște. Înăuntru, Ted ofta. Nu cred că ar trebui să-l omoare, spuse el Încetișor. „Nu cred că vor putea să-l omoare“, Își zise Norman. Nimeni nu mai scoase nici un cuvânt. Ascultau respirațiile amplificate ale lui Barnes și ale Tinei. — Colțul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-vă cum arată acum, spuse Tina care se ridică În capul oaselor și, trăgând la o parte pătura, Îi arătă piciorul stâng. Rana se prezenta mult mai rău decât atunci când o auziseră țipând și, după ce alergaseră prin habitat, o trăseseră Înăuntru prin trapa Cilindrului A. Acum, mergând În diagonală de-a lungul piciorului, se vedea o serie de protuberanțe În formă de farfurie, având centrul umflat și purpuriu. — În ultima oră s-a umflat puternic, spuse Tina. Norman examina rănile. Urme

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
de lucru, În care se aflau niște ouă albe. — Alte ouă? — Se agățaseră de costumul Tinei, când a revenit În habitat. Rana ei are legătură cu aceste ouă. La fel și mirosul: Îți amintești cum mirosea când am tras-o Înăuntru? Norman Își amintea perfect: Tina mirosea puternic a amoniac. De parcă ar fi fost stropită cu săruri mirositoare. — Din câte cunosc, un singur animal miroase atât de puternic a amoniac: Architeutis sanctipauli. — Adică? — Una din speciile de calmari gigantici. Așa ceva ne-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
Fletcher, ar face bine să nu ne mai atace din nou. Pentru că structura n-ar mai rezista. Și nici sistemele vitale. După primul atac a trebuit să creez presiune pozitivă ca să pot astupa fisurile. Ca să opresc apa să mai pătrundă Înăuntru, am fost nevoită să măresc presiunea internă la o valoare mai mare decât cea din exterior. Asta a oprit infiltrațiile, dar, În același timp, a făcut ca aerul să răsufle prin toate crăpăturile. Iar o oră de reparații a consumat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
sale. Explozia Îl surprinse nepregătit, unda de șoc izbindu-i dureros timpanele. Întorcându-se, observă că un furtun de apă fusese desfășurat În Încăpere, iar apoi Își dădu seama că unul dintre hublourile mici cedase sau arsese și apa năvălea Înăuntru cu o forță incredibilă. N-o mai putea vedea pe Tina; deodată o zări trântită la podea. Femeia se ridică În picioare, strigând ceva la Norman, pe urmă alunecă și fu prinsă din nou de curentul șuierător al apei, care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
suprafața cenușie a habitatului. Erau acolo tot soiul de inscripții ale Marinei Militare. — Zona e la fel de curată, spuse Beth. Felicitări. Se pare c-ai reușit. Ajuns sub cilindrul DH-7 privi În sus, spre trapă. Era Închisă. Învârti roata, o deschise. Înăuntru nu se vedea cine știe ce, căci majoritatea luminilor erau stinse. Dar voia să arunce o privire. Poate găsea ceva, vreo armă de care să se folosească. — Mai Întâi submarinul, spuse Beth. Mai ai zece minute ca să apeși pe buton. — Bine. Norman

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
ca să ajungă la punga de aer prinsă În interiorul cupolei ca Într-o capcană. În partea de sus a submarinului se afla un soi de carlingă din material acrilic: cabina pilotului. Norman găsi trapa de acces, o deschise și se lăsă Înăuntru. — Am ajuns În submarin. Beth nu-i răspunse. Probabil că, fiind Înconjurat din toate părțile de metal, nu-l mai putea auzi. Privi În jurul său, spunându-și: „Am stropit cu apă pe jos. Dar ce era să fac? Să mă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
amenințătoare spre el. — ... Norman, vrei să... Nu era timp de stat pe gânduri. Norman făcu trei pași mari, sări și se strecură prin trapa deschisă În DH-7. Trânti ușa tambuchiului În urma sa, dar tentaculul plat ca o cazma ajunsese deja Înăuntru. Rămăsese blocat În trapa parțial deschisă, dar nu se retrăgea. Era incredibil de puternic și musculos și se zvârcolea cu ventuzele ca niște mici guri zbârcite, Închizându-se și deschizându-se. Norman se aruncă pe trapă cu toată greutatea, Încercând

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
luat În discuție o mulțime de ipoteze legate de ce anume ar putea să fie o sferă aparținând altei civilizații. Ted se gândea că e un trofeu sau un mesaj - o vedea ca pe un cadou. Harry credea că are ceva Înăuntru - și-o imagina ca pe un container. Iar eu mă Întreb dacă nu cumva este vorba de o mină. — Vrei să spui, un exploziv? — Nu tocmai; mai degrabă un sistem de apărare sau un fel de test. O civilizație extraterestră

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
ne ocupăm de cele două tipe. — Cum? Întrebă Norman. — Simplu, spuse Beth, Împreunându-și din nou pumnii. Avem cinci capete explozive În Cilindrul B. Mă duc acolo, iau două din ele și-i mătrășim pe Îngerii păzitori. Iar tu alergi Înăuntru și-l Înțepi pe Harry. Dacă nu ar fi arătat atât de frumoasă, hotărârea ei plină de sânge rece i-ar fi provocat fiori. Trăsăturile ei aveau acum un aer rafinat. Cu fiecare clipă, părea că devine mai elegantă. — Harpoanele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
fugă din cameră, dar ușa din spatele său era Încuiată. Așa se proceda Întotdeauna când erau intervievați pacienții violenți. Whittier se apropiase de Norman. Acesta avusese un moment de panică Îngrozitoare până când auzise ușa descuindu-se și trei asistenți uriași năvăliseră Înăuntru, Îl Înhățaseră și-l traseră de o parte pe Whittier, care zbiera și Înjura. Norman se dusese Întins la Îndrumătorul său, cerând să i se spună de ce fusese „lucrat“ În felul acesta. Îndrumătorul Îl Întrebase: — Lucrat? — Da, lucrat. — Dar nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]