7,247 matches
-
cerută”. Iar În al doilea rînd, pentru că „acum tirajul a scăzut dezastruos”. Dacă tirajul unei reviste atît de cerute scade, atunci crește altceva la Ministerul Culturii. Și nu ce trebuie, ce vor cititoarele. Într-un alt număr din RL, sîntem Încîntați de o frază fulgurantă a lui Benedict Ionescu. „SÎntem garanția că Revoluția n-a fost confiscată.” Adică garanția că n-a confiscat-o poporu’. În toiul Înțelepciunii electorale românești, care votează stînga și Tudor Vladimirescu, se ițește o poezie amarnică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
par că-l pot duce oricînd pe domnul Sava În pragul unei crize de ulcer, tot ce pot face și asta pentru că-l stimez enorm e să-l rog să recitească În liniște Concert baroc. Mai mult decît concertul mă Încîntă Însă „Calendarul zilei”. În fiecare dimineață, fie că o văd, fie că nu, știu că este acolo, În tub, spumoasa Smaranda Jelescu (am mai amintit de ea, nu mi-o pot scoate din minți), ale cărei ocheade ar face să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
puteau să primească În cadru organizat chewing gum pe gratis , care cîștigaseră diverse olimpiade la ei acasă și drept recompensă li se oferise o excursie pe litoralul românesc. Ne-am Întîlnit, noi patru și vreo patruzeci de ruși nu prea Încîntați care Însă din clipa-n care-au auzit-o pe Mașa vorbindu-le pe limba lor și-au mai și aflat că s-a născut la Sankt Petersburg, au izbucnit În urale și-au pus pe lunga masă a Întrevederii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
aruncat din tren. După două zile de mers am ajuns În sfîrșit În Belgia, sîmbătă, 23 decembrie, la unsprezece noaptea. Grupul nostru s-a dizolvat, toți au fost luați pe sus de belgieni cu pupături, ne-am luat la revedere Încîntați că n-o să ne mai revedem, numai pe noi doi nu ne lua nimeni. Am zăbovit o vreme În gara ce se golea Încetul cu Încetul uitîndu-ne unul la celălalt, căutîndu-ne viitoarele gazde care n-apăreau de nicăieri, pe urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cică nu mai avea loc la el În buzunar, probabil aveam o mutră de fraier insuportabil, deoarece a renunțat repede, la un moment dat am auzit rîsete, grănicerii glumeau cu indienii, așadar se cunoșteau, ori tocmai făcuseră cunoștință și erau Încîntați unii de alții, m-a lovit o furie de nedescris, deci asta era aprobarea de la serviciu, o cotizație pentru vameș, numai că eu n-aveam de gînd să marșez, eram cinstit, ziarist, și-am Început să-mi fac bagajele hotărît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
tocmai pentru că este complet lipsit de umor (nu ca Relatare despre regele David) și se ridică cu aproape un milimetru deasupra producțiilor similare de popularizare și iluminare a maselor. „Bogăția de imagini, sunete, culori și arome nebănuite (?) continuă să ne Încînte mult timp după ce am Închis cartea.” (The Washington Post) Și cel mai mult ne Încîntă că am Închis cartea. *Naghib Mahfuz, Akhenaton, cel ce sălășluiește În adevăr, Humanitas, 2006. FRUMOASA ȘI RENII* Tot citind un anumit tip de cărți esențiale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ridică cu aproape un milimetru deasupra producțiilor similare de popularizare și iluminare a maselor. „Bogăția de imagini, sunete, culori și arome nebănuite (?) continuă să ne Încînte mult timp după ce am Închis cartea.” (The Washington Post) Și cel mai mult ne Încîntă că am Închis cartea. *Naghib Mahfuz, Akhenaton, cel ce sălășluiește În adevăr, Humanitas, 2006. FRUMOASA ȘI RENII* Tot citind un anumit tip de cărți esențiale, mi-am dat seama cît de infirmi sînt scriitorii considerați, În mod eronat, mari. Dostoievski
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
și 200 de pagini de deces continuu apar excepționale descrieri de natură, picturale și sonore, tocmai În zilele noastre, cînd credeai că asemenea paragrafe au dispărut pentru totdeauna, n-au dispărut, la un scriitor extrem de Înzestrat iată că surprind și Încîntă În chip neobișnuit. Mai ales În ca de obicei excepționala traducere a lui Radu Paraschivescu. „O povestire extraordinar de romantică”, se citează pe copertă din Kirkus Review. Hoituri romantice. Putred de romantic. Moartea unui dac Însemna pentru acest popor un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Interesant. Să transferi vina asupra unor tipi care deja și-au asigurat pensia este salutar, iar acest polițist White pare puțin cam Înfricoșător. Pe Ed Îl luă cu fiori. — Este. Cei de la Afaceri Interne mă interoghează mîine și nu mă Încîntă deloc să le povestesc isprava lui cu mexicanul ăla. — Ți-e teamă de represalii? — Nu tocmai. — Nu-ți ignora frica, Edmund. E semn de slăbiciune. White și prietenul lui, Stensland, s-au purtat mizerabil, au tratat cu dispreț regulamentul departamentului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
le distribui tuturor exemplarele. — Vincennes, ai prefera să fii Într-un loc anume? — Da, dom’ căpitan, la Divizia Narcotice. — Aha! Dar În alt loc? — Poate să mă ocup de tîrfe cu brigada 2. — Sergent, rezolvă un caz important! Aș fi Încîntat să-ți semnez transferul și să pleci dracului de aici. Oh-uri, ah-uri, o-la-la-uri, cotcodăceli. Trei dintre băieți clătinară din cap a negație. Jack Înhăță revistele. Șapte reviste pe o hîrtie de calitate excelentă, lucioasă, cu coperte negre, anoste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
admiratoare a dumneavoastră. Dieterling Îi luă mîna. — Mulțumesc, draga mea. Dar tu cum te numești? — Inez Soto. Am văzut... SÎnt o mare admiratoare... Dieterling zîmbi cu tristețe - fata de pe prima pagină a ziarelor. Se Întoarse spre Ed. — Domnule sergent, sînt Încîntat să te văd. O strîngere de mînă sănătoasă. — SÎnt onorat, domnule. Și felicitări. — Mulțumesc. Felicitările trebuie să le Împart cu tatăl tău. Preston, fiul tău are gusturi bune În privința femeilor. Preston rîse. — Domnișoară Soto, rareori a dat Edmund dovadă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
fă-l să tacă! Zău așa, s-a Întrecut orice măsură. Bud izbucni În rîs: — Ed? Hopa, am uitat, șefu’! Tăticul lui e prieten cu tăticul dumitale. Exley, supărat pe bune, roșu la față, tremurînd: — White, ține-ți gura! Poponarii, Încîntați: zîmbete, chicoteli. Exley spuse: — Domnilor, vă rog să răspundeți la Întrebare. Timmy ridică din umeri. — Fii mai explicit. Ce „alte activități infracționale“? — Mai explicit, șantaj. Două picioare care se atingeau se Îndepărtară subit. Bud văzu perfect reacția. Exley duse mîna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
nici o primejdie, sărută-mă, repede! ce mai aștepți? Îi cerea asta în cele mai imposibile locuri, știind că îl înfurie, că îi displace orice manifestare de intimitate în fața altora. Dar nimic nu părea s-o liniștească mai mult, s-o încânte, s-o transfigureze de-a dreptul decât zilele ori după-amiezile în care maică-sa îi lăsa mașina, trecea să-l ia într-o grabă în care se înecau toate planurile de dinainte, vizite, spectacole sau scris, trebuia s-o urmeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
-se chiar de fiecare îmbucătură, așa cum făcea cu lichiorurile aromat-colorate sau cu vinurile pe care le sorbea încet, plimbând lichidul pe palatul gurii, să adulmece și să simtă parfumurile ingenios ascunse. Însă acum nimic din toate acestea n-o mai încânta, poate încă îi mai produceau plăcere Își, în rarele momente în care putea să mănânce ca lumea, i se părea că încă îi mai produc plăcere), dar nu mai avea timp să întârzie în asemenea mărunțișuri, pentru că se simțea zorită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
-i asta? Un obiect strălucitor de pe dușumeaua camerei copiilor i-a atras privirea și pedalează spre el cât poate de repede; dar Hilary ajunge prima la el. — O jumătate de coroană! Hilary acoperă moneda cu mâna și ochii îi sticlesc, încântată de victoria ei. Maiorul Gagarin iese din mașina spațială și se duce spre ea. — Eu am văzut-o primul. Dă-mi-o. — Nici să nu te gândești! Încet, dar ferm, Roddy își pune talpa dreaptă peste mâna lui Hilary și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
când constați ce fiară ai trimis în lume? — Tot ai fi ajuns aici, mai curând sau mai târziu. Hilary își luă cafeaua și se așeză pe pervazul ferestrei. Soarele ardea tare. — Nu cred că noul tău șef a fost prea încântat de acel articol, spuse ea. — Nu mi-a spus nimic. — Cum merg lucrurile de când a preluat postul? — Greu, ca să fiu sincer, spuse Alan. E chiar groaznic. — O, da? Cum adică? — Nici un ban pentru programe. Nici pic de entuziasm pentru programe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
concurentă, agățat chiar în mijlocul peretelui din spatele lui Patrick. Fața lui fusese întotdeauna lungă și sinistră, dar ochii nu mi se păruseră niciodată atât de adormiți și buzele atât de crispate de resemnare și tristețe. Cu toate acestea, cred că era încântat să mă vadă și când a adus pahare de plastic cu apă și le-a pus pe birou, a reușit să schițeze un zâmbet. — Dragă Michael, spuse el așezându-se, cred că ar fi prea puțin să spun că te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
mă plimb în grădina colegiului Magdalen. Oxfordul e tare frumos în această seară de toamnă. Încep să mă simt mai bine aici. După aceea, m-am decis în sfârșit să particip la o întrunire a Asociației Conservatorilor. Pater va fi încântat. (Trebuie să-i scriu ca să-i povestesc despre ea.) Și acum, dragă jurnalule, îți voi încredința o informație ultrasecretă: cred ca sunt îndrăgostit, ăsta-i adevărul! Pentru prima oară! Președintele Asociației este o fată din Somerville pe nume Margaret Roberts
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
A stat până pe la cinci, trăncănind despre una și despre alta. Mi-a arătat noua lui jucărie, un aparat care înregistrează filme pe ceea ce pare a fi un disc de gramofon de argint, de care pare a fi extraordinat de încântat. Nu prea am văzut să fi prins această nouă invenție, dar nu i-am spus-o. M-a văzut când am apărut ultima dată la televizor și mi-a spus că am fost bine. L-am întrebat dacă a observat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
plic alb strecurat pe sub ușă. Îmi era adresat, cu scrisul tatei. Era prima mea scrisoare. Asociația locatarilor fermei Nuttall, Curtea păsărilor, Cu multă cotcodăceală, Cropshire 19 iulie 1960 Dragă domnule Owen, Doresc să vă transmit, în numele colocatarilor mei, cât de încântați suntem că ați decis să vă instalați în staulul de vite neocupat al domnului Nuttall. Vestea a stârnit mare bucurie în toată ferma. Unele animale chiar au căpătat piele de găină de atâta emoție și abia aștept să vin să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
masă cu el fusese mai mult decât de-ajuns. O îngrozea ideea. — Bine, spuse ea. Mi-ar face plăcere. 2 Roddy aruncă o privire spre terenul primăriei și se decise să nu-și parcheze acolo Mercedesul Sport. Nu prea-l încânta nici ideea de a-l lăsa pe panta dealului, în fața a ceea părea a fi o școală sau un centru comunitar: doi derbedei tineri care se uitau la el în timp ce cobora din mașină și încuia portierele, arătau de parcă s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
și spațioasă. Un tânăr îmbrăcat cu un tricou și blugi prespălați stătea tolănit pe canapea în fața televizorului, schimbând canalele între Grandstand și o comedie în alb-negru de pe BBC2. Nu-și ridică privirea. — El e Darren, spuse Phoebe. Darren, Roderick Winshaw. — Încântat de cunoștință, spuse Roddy. Darren mormăi și el ceva. — A condus tot drumul tocmai de la Londra, spuse Phoebe, întinzând mâna ca să stingă televizorul. Sunt sigură că vrea să se relaxeze. Hei, mă uit la ceva! Televizorul rămase aprins și Phoebe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
primit mai devreme un telefon de la domnișoara Hilary. Se pare că vine cu avionul astă-seară și va fi și dânsa însoțită de... (își drese din nou glasul și își linse colțurile crăpate ale gurii) cineva. — Înțeleg. Roddy nu părea deloc încântat de această informație. În acest caz, vom fi cu siguranță cinci la masă. Presupun că va mânca și tata cu noi. Mă tem că nu, domnule. Tatăl dumneavoastră a suferit o mică neplăcere după-amiază și s-a retras deja. Doctorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
din mijloc. Patul scârțâia la orice mișcare, sau gemea, șuiera, foșnea, ca și cum nu-și găsea nici o clipă liniștea și pentru a se izola de această pistă sonoră enervantă, încercă să se gândească la ciudatele întâmplări ale zilei. În general, era încântată de felul în care decurseseră lucrurile cu Roddy. Chiar înainte de a sosi la Winshaw Towers, se hotărâse fără nici o tragere de inimă să se culce cu el dacă Roddy făcea din asta o condiție categorică pentru promovarea lucrărilor ei, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
reproduceri după Kandinsky, se prăbuși pe pat și o podidiră lacrimile: lacrimi năvalnice, purificatoare și sărate, alimentate de ură. Peste câteva zile, îl sună pe Mortimer și îi spuse că se rezgândise în privința ofertei lui. El a fost atât de încântat, încât i-a majorat pe loc salariul cu încă două mii. Acum, după mai bine de un an, stând în picioare într-un colț al galeriei, cu paharul de vin lipicios în mână, deja cald și fără gust, nu vedea de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]