13,635 matches
-
nu urmează căile deschise de cugetătorul german, în efortul de a caracteriza spațiul stilistic, de a exemplifica specificitatea diferitelor spații și, mai ales, de a caracteriza spațiul mioritic românesc, Lucian Blaga ia în discuție uneori și fapte de limbă concrete, îndeosebi cuvinte. În această întreprindere, se disting două aspecte de bază: 1) existența unor elemente de vocabular care circumscriu în mod absolut spațiul românesc în raport cu alte spații culturale și 2) existența unor elemente de vocabular ce reflectă în mod nemijlocit viața
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de aseme-nea, elemente deosebitoare în raport cu știința (atitudini spirituale, temperament, întîmplare, predispoziții individua-le), între care, "nu în mică măsură", fascinația cuvîntului și efectele particulare ale limbii în care este cristalizată viziunea 390. În opera lui Blaga revine des ideea creației umane, îndeosebi a creației artistice și științifice, un aspect al concurenței cu Marele Anonim (zeitatea supremă) a cărui atitudine limitatoare ("cenzura transcendentă") împiedică pe om să împlinească actul demiurgic de nivel divin. Apreciind astfel lucrurile, Blaga concepe creația ca un destin realizat
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
elemente curente ale limbii literare, și numeroase cuvinte populare, vechi sau regionale, uneori și acestea folosite cu sensuri figurate, mai ales prin trecerea de la nivelul concret la cel abstract. Pe de altă parte, Blaga realizează un ritm interior al textului, îndeosebi prin unele repetiții parțiale de structuri, îmbinînd tendința de repetare ca lege imuabilă a acțiunilor omenești semnificative cu permanente îmbogățiri ideatice în forma unei creații permanente. Va fi fost influențat în realizarea acestui mod de scriitură de constatarea că în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
însă a redu-ce filozofarea la studiul limbii cu mijloacele filozofiei, indiferent cît de important era rolul atribuit limbii în caracterizarea umanului. În epoca lui Descartes și, mai tîrziu, a lui Condillac și Malebranche, problema limbii a fost o temă favorită îndeosebi sub aspectul relației limbii cu gîndirea, de unde se întrezărea și o relație strînsă între gramatică și logică 397. În mod similar, la gînditorii de inspirație kantiană din secolul al XX-lea, limba primește un loc privilegiat printre valorile culturale, filozofia
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Wittgenstein, și tot așa se prezintă situația la Heidegger, căci pentru toți aceștia lingvistica pur și simplu nu există. Orientarea europeană spre studiul filozofic al limbajului și al limbii a oferit și românilor posibilitatea de a reflecta asupra limbii lor, îndeosebi pentru a-i afla trăsăturile și pentru a-i determina rolul în fundamentarea specificului lor etnic. În această direcție se înscriu mai mulți gînditori, precum Lucian B l a g a, Dumitru S t ă n i l o a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cultura majoră, în Lucian Blaga, Opere, IX, Editura Minerva, București, 1985, p. 335-348. 153 G. Ivănescu, Storia delle parlate popolari e storia delle lingue letterarie, în "Philologica", II (1972), p. 19. 154 Din păcate, în cultura română, s-a instituit, îndeosebi prin curentul istoric-popular, ideea necesității unei apropieri cît mai mari dintre limba literară și cea populară. O asemenea apropiere însă nu este posibilă, iar ideea aceasta a cauzat o accentuată rămînere în urmă a românei literare, sub aspectul stabilității și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Bochenski, op. cit., p. 104. 234 Există slujitori ai catedrei, de exemplu, care, din incultură și din servilism, pronunță [sunt] în loc de [sînt]. 235 Din păcate, în cazul românilor, opinia argumentată a lingvistului este deseori nesocotită în problemele normării limbii, agresiunea literaților, îndeosebi a criticilor literari, producînd deseori dificultăți în stabilirea normelor limbii și favorizînd afirmarea impostorilor. Aceasta a făcut ca, intrarea în secolul al XXI-lea să-i găsească pe români în situația de a nu avea o limbă literară fixată și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
putut determina alte moduri de a face artă, alte norme artistice deci, ele nu pot fi apreciate decît ca ciudățenii. 309 Pentru crearea de elemente noi se pot folosi nu numai mijloace interne, ci și mijloace oferite de alte limbi (îndeosebi de greacă și de latină). Pe terenul limbii române a fost format, de exemplu, substantivul entopic, ponind de la gr. entópios "local, indigen", deși existența în limba germană a unui adjectiv entopisch ar putea sugera și o influență a acestei limbi
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
sediul rațiunii (sau minții), iar inima este sediul sentimentalității (sau sensibilității), încît distincția este percepută chiar la nivelul cunoașterii comune. 334 Vezi, Adrian-Paul Iliescu, Filosofia limbajului și limbajul filosofiei, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989, p.185. 335 Există situații, îndeosebi la gînditorii cu putere de creație redusă pe terenul filozofiei, de a manifesta o atenție excesivă în legătură cu folosirea mijloacelor limbii, cu particularizarea scriiturii, cu stilul etc. 336 Matematica este construită într-o manieră asemănătoare, adică printr-o obiectivitate ce decurge
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Arhidiecesane, Sibiu, 1939. 399 Vezi Mircea Vulcănescu, Dimensiunea românească a existenței, Editura Fundației culturale române, București, 1991. 400 Deși cu audiență, opera lui Noica nu a beneficiat de prea multe exegeze. Ca o contribuție reală în acest sens se remarcă îndeosebi lucrările semnate de Ștefan Munteanu, Etimologie, ontologie și poezie în eseurile lui Constantin Noica (în Ștefan Munteanu, Scrieri alese, Editura "Clusium", Cluj-Napoca, 2003, p. 29-39) și de Emilia Guliciuc, Constantin Noica sau revolta întru spirit și Aporiile gîndirii nicasiene, ambele
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
continue a nivelului de pregătire a personalului. De asemenea trebuie avut în vedere și calitatea de membru UE a Irlandei, care i-a oferit acesteia un acces preferențial pe piața Vesteuropeană și avantajul unui interes special din partea investitorilor din afara UE, îndeosebi din SUA. Țările în curs de dezvoltare nu au resimțit aparent faza descendentă a ciclului economic lung postbelic, înregistrând creșteri superioare mediei țărilor dezvoltate. 32 Conform UNCTAD, World Investment Report 2002, p. 146: produsele dinamice în comerțul internațional reprezintă primele
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
iii)); să aplice în privința întreprinderilor publice și a întreprinderilor cărora le-au fost acordate drepturi speciale sau exclusive, începând cu cel de-al treilea an de la data intrării în vigoare a acordului, principiile Tratatului de instituire a Comunității Economice Europene, îndeosebi art. 90 și principiile Documentului final din aprilie 1990 al reuniunii de la Bonn a Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa (în special prevederile referitoare la libertatea de decizie a antreprenorilor) (art. 66). Politica comunitară a concurenței are "o relevanță
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
Între standardele ISO 9001 și ISO 14001. -ISO 9004, Sisteme de management al calității - Ghid pentru managementul calității organizațiilor. ISO 9004 furnizează Îndrumări Într-un domeniu mai larg de obiective ale unui sistem de management al calității decât ISO 9001, Îndeosebi pentru Îmbunătățirea continuă a performanțelor și a eficienței globale ale unei organizații, cât și a eficienței acesteia. ISO 9004 este recomandat ca un ghid pentru organizațiile al căror management de la cel mai Înalt nivel dorește să depășească nivelul cerințelor din
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
el publică "Introduction to off-line quality control" iar În 1986 o monografie independentă consacrată propriei metode, pe care a lansat-o la Conferința Anuală a EOQC desfașurată În același an la Stockholm. Taguchi acordă o mare importanță metodelor cantitative, insistând Îndeosebi pe rolul proiectării toleranțelor și a proiectării statistice a experimentelor pentru stabilirea optimă a parametrilor unui produs, cu scopul de a reduce variabilitatea performanțelor acestuia. Contribuția majoră a lui Taguchi constă În combinarea tehnicilor de inginerie cu cele de statistică
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
definește calitatea În termeni de "pierdere socială", ce include nu numai aspectele strict tehnice ale produsului ce conduc la neîndeplinirea misiunii acestuia, dar și efectele negative din punct de vedere economic și de poluare a mediului ambiant. Taguchi pune accentul Îndeosebi pe faza de proiectare, fiind de părere că este mai economic să faci un proces insensibil la variații, decât să desfășori apoi acțiuni corective. El nu este de acord cu obiectivul "zero defecte" deoarece susține (pe bună dreptate) că Întotdeauna
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
colectivului didactic, sfera preocupărilor în afară de clasă și în afară de școală. Mijloacele care contribuie la formarea atitudinii pozitive sunt foarte multe. Nu ne-am propus și nici n-am fi putut să le evidențiem pe toate în prezentul text. Ne-am referit îndeosebi la problemele generale, am enumerat doar acele căi, valabile pentru toate disciplinele. Învățătorii și profesorii, toți educatorii trebuie să înțeleagă că înarmarea elevilor cu cunoștințe nu este un scop în sine, ci doar un mijloc pentru formarea și dezvoltarea capacităților
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
față de învățătură. După nota respectivă mă simt mai încrezător în forțele mele, mai vioi, mai plin de optimism. Nota bună constituie un stimulent în muncă" (clasa a X-a). La clasele mai mari, a X-a și a XI-a îndeosebi, când apar preferințe pentru anumite obiecte, notele provoacă reacții diferite în funcție de obiectul respectiv. "Când iau note bune la obiectele care-mi plac, acestea sunt pentru mine un îndemn spre a învăța cu și mai multă sârguință. Atunci însă când iau
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
facem asemenea aprecieri. Pentru a nu jigni și a nu irita oamenii, aceste lucruri trebuie spuse cu sinceritate, cu tact, trădând pregnant bunele intenții. Uneori suntem tentați, cu prilejul analizei lecțiilor sau cu prilejul analizei activității, să scoatem în evidență îndeosebi lipsurile. Considerăm că este o orientare greșită. Este bine să vedem în activitatea oamenilor nu numai ceea ce este rău, nu numai lipsurile, dar și ceea ce este bun, realizările lor. Procedând în felul acesta, oamenii capătă încredere în obiectivitatea directorului, în
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
de comunicare dintre aceștia. Despre acest aspect al relațiilor profesor-elevi ne propunem să ne ocupăm în lucrarea de față. Modul în care profesorul se adresează elevilor, comunică cu ei, este de o importanță covârșitoare în procesul instructiv-educativ. Această importanță rezidă, îndeosebi, în implicațiile psihologice, pedagogice și sociale, pozitive sau negative, pe care le are. Prin felul în care se adresează elevilor, profesorul favorizează sau împiedică formarea unui climat afectiv favorabil colaborării cu elevii în procesul informativ-formativ. Rolul climatului afectiv adecvat în
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
mediteze mereu. Nu oricine dispunea de tărie morală pentru a le depăși. Aripile frânte, cum se poate citi într-o altă secvență, n-au lipsit acelui timp de confruntări cu o realitate socială adesea foarte dură. Unele texte din volum, îndeosebi cele despre învățare, autorul fiind și un specialist în docimologie, au un caracter mai tehnic, fără a deveni prin aceasta mai puțin interesante sau chiar inaccesibile. Între severitate și toleranță excesivă, autorul caută o cale de mijloc, în mod firesc
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
energiilor vitale din organism. 3.5. Efectele masajului asupra sistemului nervos Masajul mai este definit astăzi și ca „arta de a produce reflexe de intensitate dorită ̀ ntr-o anumită zonă bine delimitată a corpului”, această modalitate de definire referindu-se îndeosebi la efectele reflexe ale masajului clasic și ale metodelor complementare aplicate pe segmentele reflexogene ale pielii. Aplicarea procedeelor de masaj determină producerea ̀ n organism a unor reacții fiziologice, corespunzătoare, pe de o parte, naturii și funcțiilor țesutului sau organului
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
Din acest punct de vedere se pot obține efectele scontate folosind, mai ales, masajul reflex al metamerelor corespondente, reflexoterapia, presopunctura, punctoterapia, shiatsu și stretching, precum și unele metode speciale, cum ar fi metoda Grossi, folosită pentru influențarea organelor din cavitatea abdominală (îndeosebi stomac și colon). 3.7. Efectele masajului general în cadrul masajului general, pentru a obține efecte cât mai complete în legătură cu scopul urmărit, pe lângă masajul clasic se pot asocia și alte metode de masaj, prin cumularea efectelor acestora contribuindu-se la amplificarea
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
fie elaborată mai târziu de creștini, mai ales că prima apariție a cuvântului "martiriu" însuși pentru desemna moartea în mâinile laicilor ostili apare în povestirea lui Policarp, care asociază cuvântul faptei, în Asia Mică, în jurul anului 150pp. În Evanghelii și, îndeosebi, în Faptele Apostolilor, termenul grec martus (din care derivă "martir") se întâlnește cu sensul de "martor" și este folosit pentru martorii patimilor lui Iisus și ai învierii Lui, Iisus fiind el însuși martorul slavei lui Dumnezeu. Împrumuturile de la o tradiție
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
mai mult decât altele. Conștientizând genocidul evreiesc și recunoscându-și partea de responsabilitate, Franța nu a evitat până de curând să scrie alte pagini întunecate din istoria ei, ca sclavia și mai ales colonizarea și decolonizarea, aceste din urmă subiecte îndeosebi rămânând sensibile și explozibile din punct de vedere politic în societatea franceză? Nu doar că Holocaustul s-a instalat ca o nouă religie civilă, în paralel cu iudaismul legii scrise și al legii orale, dar, dobândind acest statut, a permis
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
14 Haym Soloveitchik, "Halakhah, Hermeneutics, and Martyrdom in Medieval Ashkenaz", partea a II-a, The Jewish Quarterly Review 94 (2), primăvara 2004, p. 285. 15 S. Shepkaru, "From after Death...", op. cit., pp. 43-44. 16 Despre poezia martirologică, a se vedea îndeosebi Susan L. Einbinder, Beautiful Death. Jewish Poetry and Martyrdom in Medieval France, Princeton University Press, Princeton/Oxford, 2002. 17 Yossef Dan, " Problema sfințirii Numelui lui Dumnezeu în gândirea pietistă a așkenazilor", în Război sfânt și martirologie în istoria Israelului și
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]