6,513 matches
-
după bătălia de la Nicopole (1396), turcii trec Dunărea deseori, invadează Banatul, ajungând până în părțile Lugojului. În timpul marilor campanii antiotomane, Ioan Huniade, pe când era comite de Timiș (1440), a luat măsuri pentru organizarea sistemului de apărare a orașului, întărind cetatea cu șanțuri, metereze și palisade. În ianuarie 1601, Mihai Viteazul trece prin Banat cu suita să și poposește și la Lugoj, la Hanul Postei, în drumul său spre Viena. Banatul de Lugoj-Caransebeș a rezistat presiunilor turcești până în 1658 când Acațiu Barcsai, Principele
Lugoj () [Corola-website/Science/296972_a_298301]
-
Sătmar, fiind nevoie de intervenția regelui Matei Corvin pentru aplanarea conflictului. În 1592, datorită deselor incursiuni ale turcilor, Karoly Mihaly ia decizia de a întări construcția existentă. Clădirea veche a fost înconjurată cu ziduri puternice, întrerupte cu bastioane, având un șanț exterior întărit cu palisade peste care trecea un singur pod suspendat. De asemenea este prezentă o garnizoană numeroasă și bine înarmată. Cetatea a jucat un rol important de-a lungul secolului al XVII-lea, făcând parte din rândul marilor fortărețe
Carei () [Corola-website/Science/296997_a_298326]
-
numit conducătorul armatei. În 1705 cetatea este atacată de austrieci și distrusă parțial, fiind refăcută în același an. Deoarece la sfârșitul secolului al XVIII-lea cetatea nu mai juca nici un rol militar, Karoly Jozsef a hotărât demolarea zidurilor și astuparea șanțurilor. Păstrând fundația și unele ziduri a fost construit un castel patrulater, cu un singur etaj. Construcția a fost terminată în anul 1794, era în stil baroc și cuprindea 20 de camere la parter, 21 la etaj și o capelă. Tot
Carei () [Corola-website/Science/296997_a_298326]
-
un nivel la fațadă, trei turnuri mici și patru mari. Restaurarea s-a făcut în stil neogotic, condusă de arhitectul Meining Arthur ajutat de meșteri din Carei. Elementele de apărare din actuala formă a clădirii au doar rol decorativ (bastionul, șanțul cu apă). Arhitectura interioară a clădirii, ușile, ferestrele, balustrada scării interioare precum și obiectele din fier forjat au fost făurite de meșteri locali. Holul era destinat primirii oaspeților, sălile de la parter erau folosite ca sufragerii și bucătărie, în timp ce încăperile de la etajele
Carei () [Corola-website/Science/296997_a_298326]
-
și pentru Coroana Maghiară, cetatea Severinului devine un bastion de apărare împotriva expansiunii Imperiului Otoman. Cetatea medievală a Severinului, în perioada maximă a zidirii sale, număra șase turnuri de apărare fiind înconjurată cu două valuri concentrice de piatră și un șanț adânc de apă. Responsabilii apărării Cetății Severinului vor purta numele de Bani de Severin. În anul 1383 este atestat primul episcop latin, "Gregorius", intitulat "episcop de Severin și al părților de dincoace de munți". Prin convertirea lui Ioniță Caloian (1197-1207
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
viu și nedistrus, peste tot numai flăcări, fum, morți și răniți"; ori cele care evocă finalul încleștării, în dimineața zilei de 30 august 1944: "Peisajul înconjurător, orașul arăta ca după un adevărat dezastru: mormane de moloz și de fer arzând, șanțuri pline cu morți și răniți, mașini blindate răsturnate ori scoase din funcțiune încă arzând. Peste tot mirosea a pucioasă și fier topit" - aceste aprecieri, deci, redau sugestiv amploarea unor crâncene operațiuni militare desfășurate la Slobozia. Cu acest prilej, a fost
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
D.J. 658 B, Furculești - Piatră = 15 km. 2)D.J. 506, Bujoru - Bragadiru - Alexandria = 50 km. Drumuri comunale, 1) D.C. 9, intersecția cu D.N. 51 A - Viișoara = 5 km. Căile rutiere menționate mai sus sunt asfaltate, au fundație de piatră și șanțuri pe ambele părți. b) Căile ferate: 1)Zimnicea Port - Zimnicea - Alexandria - Roșiori Nord = 80 km. Calea ferata menționată mai sus este simplă, cu ecartament normal. Din Stația Roșiori Nord se face legătura cu magistrală feroviară națională nr. 9, București Nord
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
zid prevăzut cu turnuri ce se întindea de la Marea Marmara până la Cornul de Aur. Un alt perfect al pretoriului, Constantin, în urma unui cutremur, a reparat zidul și a construit în jurul lui un alt zid cu turnuri și protejat cu un șanț adânc, plin de apă. Constantinopolul avea o line triplă de fortificații, cele două ziduri fiind separate de o terasă și șanțul adânc care înconjura zidul exterior. S-au mai construit noi ziduri de-a lungul litoralului sub administrația perfectului Cyrus
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
unui cutremur, a reparat zidul și a construit în jurul lui un alt zid cu turnuri și protejat cu un șanț adânc, plin de apă. Constantinopolul avea o line triplă de fortificații, cele două ziduri fiind separate de o terasă și șanțul adânc care înconjura zidul exterior. S-au mai construit noi ziduri de-a lungul litoralului sub administrația perfectului Cyrus. Attila a invadat Imperiul Roman de Răsărit, devastând Peninsula Balcanică, și amenințând Constantinopolul. Împăratul roman, Theodosius al II-lea a negociat
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
totodată rege al Ungariei, a extins în anul 1405 privilegiile clujenilor, drept răsplată pentru seriozitatea lor. Astfel, clujenii primesc dreptul de a-și întări și înconjura orașul cu ziduri, de a ridica turnuri și metereze, de a le înconjura cu șanțuri, de a-și alege pe lângă judele orășenesc 12 jurați drept consilieri. Treptat, Clujul a devenit un centru pentru producția și schimbul de mărfuri. Orașul de atunci cuprindea o suprafață de circa 45 de hectare. Cei aproximativ 5 000 de locuitori
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
originea Luvrului se află o cetate construită de către Filip al II-lea al Franței în anul 1190 și care ocupa o pătrime a actualei Curți Pătrate. Planul cetății era constituit dintr-un patrulater cu laturile de 78x72 m, înconjurat de șanțuri, flancat de turnuri și având două căi de acces. În mijlocul cetății se afla un donjon fortificat: Marele Turn al Luvrului. Una dintre principalele misiuni ale cetății era de a supraveghea avalul Senei, această parte fiind una dintre zonele folosite adesea
Muzeul Luvru () [Corola-website/Science/296810_a_298139]
-
tectonice active care se contrapun la scară geologică. Bosfor-ul are o lungime de 31,7 Km și o lățime ce variază între 650 și 2800 de metri. Apele sărate ale celor două mări, pe care le unește, au umplut un șanț geologic adânc, născut prin ruperea, sau compresarea uscatului la începutul erei quaternare. De 4-5 milenii un număr greu de precizat de seminții i-au traversat apele de pe un continent pe altul, sau de la o mare la alta, în ciuda curenților violenți
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
descoperită prezintă mai multe straturi (denumite Ic4, Ic3, Ic2, Ic1, Ib, Ia, IIa și IIb, straturi folosite de arheologi pentru identificarea perioadelor cronologice ale culturii Monteoru. Arheologii au identificat în această așezare o cetate întârită cu bolovani și cu un șanț de apărare, precum și locuințe care prezintă o oarecare continuitate cu alte urme din eneolitic ce reprezintă extremitatea sud-vestică a culturii Cucuteni B. În complexul sit arheologic de la Monteoru, s-au găsit și urme ale altor culturi arheologice din Transilvania, sudul
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
revoluționare din Secuime, Gál Sándor. Și după înfrângerea revoluției, cetatea a rămas în folosința armatei. În 1890, în fața cetății, de o parte și de alta a porții-bastion, este ridicată o clădire, care a fost demolată în 1990. În anii 1880 șanțul castelului este umplut. Până la mijlocul secolului al XX-lea, cu mici întreruperi, cetatea a fost în folosința armatei. În 1970, după o restaurare generală, a devenit sediul Muzeului Secuiesc al Ciucului, înființat în 1930. Aici se desfășoară anual, Festivalul European
Castelul Mikó din Miercurea Ciuc () [Corola-website/Science/301058_a_302387]
-
3,7%), excesul de umiditate stagnantă (moderat 10,7%, sever 4,2%), inundabilitate (severă 3,6%). Având în vedere natura și intensitatea factorilor limitativi, lucrările pedohidro-ameliorative și culturale curente vor viza cu precădere combaterea și prevenirea excesului de umiditate (canale, șanțuri, rigole etc.), a eroziunii de suprafață și de adâncime, a alunecărilor de teren, precum și corectarea reacției acide prin lucrări de amendare calcică periodică și fertilizare radicală. Ponderea suprafețelor ocupate cu pajiști (pășuni și fânețe) de 64,2% din suprafața cercetată
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
de Dr. Dimitrie Român, au scos la iveală un document din care se poate stabili că un grup de case există în hotarul satului încă din anul 159 d.C. în anul 1928 a șoselei Orsova-Caransebes a fost dezgropata fundația unui șanț român de de 40 x 34 m, unde s-a găsit o tăblița din bronz în dimensiunea 95 mm lata, 60 mm înaltă și 0.5 mm grosime, așa numita "tabulă honestae missionis", emisă din ordinul împăratului Hadrian la 27
Comuna Domașnea, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301081_a_302410]
-
Rețeaua de canalizare este inexistentă. Se are în vedere că în următorii ani să se realizeze un sistem de canalizare a apelor menajere, fiind întocmit un studiu de fezabilitate în acest sens. De asemenea, se vor avea în vedere amenajarea șanțurilor de scurgere a apelor pluviale datorită faptului că în perioadele cu precipitații abundente se produc pe alocuri deversări ale acestora. Alimentarea cu energie electrică se face din sistemul energetic național prin rețeaua de înaltă tensiune din Moreni. Punctele de transformare
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
când intri într-o localitate este curățenia acesteia. Trebuie să recunoaștem însă, ca în ceea ce privește comună I.L. Caragiale există loc și de mai bine. O mare problemă cu care se confruntă administrația locală este lipsa de interes a populației pentru întreținerea șanțurilor din fața caselor, care se colmatează și produc inundații. De asemenea, depozitarea gunoaielor pe albia râului Cricovul Dulce este o altă problemă majoră. Deși Primăria a asigurat într-o primă fază colectarea săptâmânală a gunoiului menajer printr-un serviciu public specializat
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
iveală noi și interesante mărturii despre trecutul acestei localități. O altă mărturie arheologică de pe aceste meleaguri este chiar și Valul lui Athanaric (rex vizigot) - anul 375 e.n. Locuitorii comunei Cuca au păstrat mereu în memorie existența a doua valuri cu șanțuri ce traversau drumul ce lega comună de Galați, de la est la vest, localizate în această zonă, numindu-le “la Traian” sau “Troienas”, atribuindu-le împăratului român Traian. Istoricii și arheologii, cercetând, au explicat cât mai plauzibil trecutul acestor monumente impresionante
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
satul Stoicani, școala generală din acest sat este construită chiar pe val, traversează satul Fântânele- comună Scânteiești și se îndreaptă spre N-V, ajungând la șoseaua Galati-Barlad, la kilometrul 22 - punctul “Troienas”, unde are o lățime de 24 metri (în afară de șanț) și o înălțime e circa 1 km, până la 2 km în sud de satul Cuca. Traseul teoretic trece prin mijlocul acestui sat (de unde se îndreaptă spre V-N-V), în sat fiind localizat prin sântul care constituie și drumul de
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
în marginea nordică a satului Pocreaca se află : “LXV La Cetate - Cetățuia (14). La nord de sat, din dealul Burduganul se desprinde un pinten cuprins între pâraiele Pocrecuța la Vest și Nemțoaica la Est, pe care au fost depistate două șanțuri paralele, aparent cu val. Pe suprafața acestui pinten a fost descoperită o așezare de înățime Cucuteni A și AB, suprapusă de o locuire hallstattiană tip Cozia, cu o ceramică decorată cu torți cu buton și cu torques 11 - motive unghiulare
Pocreaca, Iași () [Corola-website/Science/301300_a_302629]
-
la triburile din interiorul arcului carpatic și la cele din est de munți lucrările de apărare completau protecția naturală oferită de pantele înălțimilor sau teraselor pe care erau situate așezările umane; elementul principal de apărare al așezărilor umane îl constituiau șanțurile. Unele așezări erau apărate de un sistem compus din două șanțuri paralele cu dimensiunile maxime de 2 - 2,5 m adâncime și 6 - 8 m lărgime, cu profilul în formă de pâlnie sau de “V” cu fundul rotunjit. “Deși mai
Pocreaca, Iași () [Corola-website/Science/301300_a_302629]
-
de munți lucrările de apărare completau protecția naturală oferită de pantele înălțimilor sau teraselor pe care erau situate așezările umane; elementul principal de apărare al așezărilor umane îl constituiau șanțurile. Unele așezări erau apărate de un sistem compus din două șanțuri paralele cu dimensiunile maxime de 2 - 2,5 m adâncime și 6 - 8 m lărgime, cu profilul în formă de pâlnie sau de “V” cu fundul rotunjit. “Deși mai rar, se folosesc și în această zonă valurile de apărare ca
Pocreaca, Iași () [Corola-website/Science/301300_a_302629]
-
larg răspândite pe teritoriul României, a căror amplasare se bazează mai ales pe apărarea naturală oferită de teren, de obicei un platou înalt sau promontoriu cu pante abrupte, la care se adăugau elemente artificiale de tip val cu palisadă și șanț. În porțiuni mai puțin abrupte, de regulă, șanțul era mai adânc și valul mai înalt. Cercetările arheologice efectuate în campania din anii 1991-1994 la Cetățuia - Pocreaca au stabilit că fortificația hallstattiană de la Pocreaca, punctul Cetățuia, prin caracteristicle sale, oferă în
Pocreaca, Iași () [Corola-website/Science/301300_a_302629]
-
se bazează mai ales pe apărarea naturală oferită de teren, de obicei un platou înalt sau promontoriu cu pante abrupte, la care se adăugau elemente artificiale de tip val cu palisadă și șanț. În porțiuni mai puțin abrupte, de regulă, șanțul era mai adânc și valul mai înalt. Cercetările arheologice efectuate în campania din anii 1991-1994 la Cetățuia - Pocreaca au stabilit că fortificația hallstattiană de la Pocreaca, punctul Cetățuia, prin caracteristicle sale, oferă în primul rând imaginea unei cetăți de refugiu și
Pocreaca, Iași () [Corola-website/Science/301300_a_302629]