6,446 matches
-
în , în , în slovenă "Juraj Dóža", în croată "Juraj Doža" (n. cca. 1470, Dalnic, Scaunul Chizd, Regatul Ungariei, astăzi în județul Covasna, România - d. 20 iulie 1514, Timișoara) a fost un mic nobil secui din Transilvania care a condus răscoala țărănească contra marilor proprietari (magnați) unguri de pământ din anul 1514 care-i poartă numele. Papa Leon al X-lea a chemat la o cruciadă antiotomană, nedusă la îndeplinire. În anul 1513 Doja a fost însărcinat cu organizarea unui corp de
Gheorghe Doja () [Corola-website/Science/301548_a_302877]
-
din Ungaria și Transilvania, care dorea să-i rețină pe țărani pe propriile domenii. Prin participarea la cruciadă țăranii sperau sa-și îmbunătățească greaua situație economică, în ipoteza unei campanii reușite în fața turcilor. Împotrivirea marii nobilimi a dus la răscoala țărănească. Principala direcție a răsculaților a fost Timișoara și Cenadul, localitățile de reședință ale episcopului Nicolae Csáki (Nicolaus de Csak), principalul adversar al înarmării țăranilor în vederea cruciadei. Pe timpul desfășurării răscoalei s-au mai afirmat ca puternici adversari ai răsculaților voievodul transilvan
Gheorghe Doja () [Corola-website/Science/301548_a_302877]
-
Nicolae Csáki (Nicolaus de Csak), principalul adversar al înarmării țăranilor în vederea cruciadei. Pe timpul desfășurării răscoalei s-au mai afirmat ca puternici adversari ai răsculaților voievodul transilvan Ioan Zapolya, episcopul romano-catolic al Transilvaniei Várday Ferenc și un jurist Werbőczy István. Armatele țărănești aflate sub conducerea lui Gheorghe Doja au fost la început victorioase la Cenad și Nădlac, unde răsculații l-au prins pe episcopul Csáki și l-au ucis. Șpanul Bathory a reușit să fugă și să-l cheme în ajutor pe
Gheorghe Doja () [Corola-website/Science/301548_a_302877]
-
unde răsculații l-au prins pe episcopul Csáki și l-au ucis. Șpanul Bathory a reușit să fugă și să-l cheme în ajutor pe voievodul Ioan Zapolya al Transilvaniei. A urmat atacul nereușit de la 15 iulie 1514 al armatei țărănești asupra Cetății Timișoara unde se refugiaseră marea nobilime, și apoi, la porunca lui Ioan Zapolya Gheorghe Doja a fost prins, torturat în mod barbar și executat prin așezare pe un „tron” înroșit în foc (20 iulie 1514). Un rol important
Gheorghe Doja () [Corola-website/Science/301548_a_302877]
-
reușit în cele din urmă să zdrobească răsculătii în 1670. Un an mai târziu, Stenka a fost capturat, condamnat la moarte și decapitat. Răscoala șî represiunile care au urmat după înfrângerea revoltei au dus la o scădere importantă a populației țărănești în zonele în care se desfășurase revolta. Petru cel Mare, 1672-1725, a consolidat autocrația în Rusia și a avut un loc de primă mărime în transformarea țării într-un stat după model european. De la începuturile modeste ale Principatului Moscovei din
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
și strâns într-un conci deasupra cefei (zadia de cap) năframa. Altădată încălțămintea femeilor a fost opinca. Azi, în anii 2000, ea este înlocuită cu ghete la femeile bătrâne și cu pantofi la cele tinere. Bărbații poartă opinci, cioareci (pantaloni țărănești de lînă, de pănură sau de dimie), cămașă albă, spăcelul negru și clopul de paie. Partea răsăriteana a satului, numită Mocira, dinspre râul Sălaj, este cultivată cu fânețe și cereale, predominând grâul, porumbul și alte păioase. Partea apuseană, care poartă
Rodina, Maramureș () [Corola-website/Science/301587_a_302916]
-
participanți la aceste evenimente. Astfel anul 1959 aduce în primul Parlament al țării pe deputatul Roates original din Scăpău. Deși în comună nu au fost boieri mari proprietari de pământuri, totuși și pe teritoriul ei s-au făcut simțite mișcările țărănești din anul 1907. Locuitorii comunei Devesel au plătit tributul lui de sânge atât în războiul de independență cât și în primul și al doilea război mondial, luptând pentru glia străbună. Dacă ar fi să vorbim numai despre satul Scăpău trebuie
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
păr, pene - pe de altă parte, pentru stârpirea animalelor dăunătoare. Morăritul, una din cele mai vechi meserii se mai păstrează, dar vechile mori sunt înlocuite cu altele moderne, electrice. Acolo unde este piuă și ștaeză, este și moară, aceste industrii țărănești dezvoltându-se împreună. Prin rotărit se înțelege prelucrarea tuturor pieselor care alcătuiesc căruța. Execuția roții este destul de complicată, meseria căpătând această denumire. Dulgheria este tot o meserie foarte veche, datând din perioada feudală. Fiecare gospodar știa să-și lucreze singur
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
în secolele XIII-XIV în depresiunea Fagarasului. <Thomas Nagler>Putem afirmă că la nordul liniei Oltului,trăiau în mod sigur ,în timpul colonizării secuilor și sașilor o populatie românească,chiar dacă destul de rară.<Thomas Nagler> În această localitate s-a impus tipul gospodăriei țărănești din Germania de sud-vest ,unde fiecare construcție se află separat de celelalte,de fiecare parte a curții.Marpodul,ca și alte sate săsești,s-au întemeiat mai ales cu casele înșirate de-a lungul celor două laturi ale drumului.Strazii
Marpod, Sibiu () [Corola-website/Science/301716_a_303045]
-
vieții spirituale a satului. Cele mai multe din aceste piese aparțin Parohiilor Sângeru și Mireș, care au dat în custodie acest patrimoniu, în vederea valorificării sale expoziționale. În satul Sângeru exista, de asemenea, două monumente ridicate: unul în memoria țăranilor cazuti la Răscoala țărănească din 1907(vis-a-vis de primarie; când, se spune, că în sat curgea pe șanțuri vinul boierilor), celălalt ridicat în memoria eroilor locali din Primul Război Mondial (în centrul satului, sub forma de obelisc). În perioada interbelică, comuna se găsea în
Comuna Sângeru, Prahova () [Corola-website/Science/301724_a_303053]
-
celebrul pietrar sibian Andreas Lapicida. Actualul lăcaș se ridică pe structura pereților exteriori ai bazilicii anterioare. Este o hală cu 3 nave, boltită cu nervuri în rețea. Are remarcabile ancadramente și un tabernacol monumental. Este înconjurată de o amplă fortificație țărănească și întărită cu turnuri, care înglobează și o veche capelă gotică, probabil din sec. XIV. Are un turn-clopotniță masiv, situat la circa 2 m vest de biserică, clopotul fiind turnat în anul 1515. Altarul poliptic, executat de Vincentius (1521), se
Moșna, Sibiu () [Corola-website/Science/301721_a_303050]
-
În fața acestor atacuri, Țara Codrului (și mai ales masivul Codru) asigura însă o zonă de protecție mult mai bună decât cea de care beneficiau satele din Comitatul Satu Mare aflate în afara acestei zone și/sau localizate mai spre orașul Satu Mare. Răscoalele țărănești din Transilvania medievală au cuprins inevitabil și zona de Codru. De asemenea, în anul 1848 zona Țării Codrului a fost zguduită de mișcările țărănimii pentru redobândirea pământurilor și drepturilor vechi. După 1918 satul a trecut sub administrație românească, localnicii din
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
ruine mai existau până spre 1900, ulterior fiind distruse prin extinderea terenului agricol. În epoca medievală a fost un important centru comercial, târgurile de la Dobra atrăgând chiar și negustori din Boemia, Polonia, Germania. În 1721 aici a izbucnit o răscoală țărănească, rapid înăbușită de autorități, cunoscută ca "Răscoala de la Dobra". Pe la 1744, aici a predicat călugarul ortodox Visarion Sarai, trimis de mitropolitul ortodox de la Karloviț, făcand agitații publice împotriva unirii biserici ortodoxe din Ardeal cu Roma. Spre sfârșitul secolului XVIII a
Dobra, Hunedoara () [Corola-website/Science/300546_a_301875]
-
face parte din patrimoniul mondial UNESCO. Fortificația săsească construită între sec.XIV-XV, cu ziduri înalte până la 9 m. Întreg ansamblul a fost înconjurat de un puternic zid de apărare, al cărui traseu este urmat de actuala împrejmuire a bisericii. Cetatea Țărănească din Saschiz este situată pe dealul de lângă biserică. Pe o piatră a cetății este dăltuit anul 1343. Cetatea a avut șase bastioane și o fântână adâncă de 60 m (care astăzi mai are numai 1-2 m). Legenda spune că din
Saschiz, Mureș () [Corola-website/Science/300593_a_301922]
-
întreaga suprafață fiind tapetată cu motive florale în culori de apă. Pictura a fost executată de Herteg și Dobeczi din Târgu Mureș, iar sculptura Catapetesmei de Rusu Ioan din Târgu Mureș. Preoți slujitori erau români, umblând fără deosebire în port țărănesc.
Frunzeni, Mureș () [Corola-website/Science/300579_a_301908]
-
ardeleni de altădată. După doi ani, la 31 august 1980, biserica nouă a fost târnosită de arhiereul vicar Gherasim al Râmnicului și Argeșului. Părintele Theodor a slujit merituos timp de 44 de ani (1939-1983) atât Altarul cât și Corul mixt țărănesc, căruia i-a dat ființă din ființa sa. Școala din Galeș a fost construită în timpul învățătorului Florea State (1911-1995). Tot el a pus bazele Muzeului Etnografic din Galeș, așezat într-un local propriu, din piatră și bârne, ridicat în 1976
Galeșu, Argeș () [Corola-website/Science/300623_a_301952]
-
ne apare astăzi. La început satul s-a construit pe trei ochiuri de luncă, pe valea pârâului Solonț. La poalele unui deal , situat pe partea dreaptă a pârâului Solonț, a fost amplasată Biserica , iar pe stânga Școala și majoritatea gospodăriilor țărănești. Din dreptul Bisericii satul se ramifică spre Dealul Arie, de-a lungul pârâului Coșarului, pe o distanță de 4km. ( sat desființat și comasat cu Băhnășeni în anul 1968 ). Drumurile de legătură ale satului cu așezările învecinate sunt puține. Un drum
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
În perioada 1972 - 2008 sau organizat 17 excursii de o zi la obiective de interes istoric și turistic aflate pe o rază de 200 km în jurul satului. Excursiile mai lungi nu sunt agreate din cauza problemelor pe care muncile din gospodăria țărănească le ridică. Se constată o prezență mare a bătrânilor la excursii, acestea fiind considerate un fel de recompensă pentru munca lor. Poate fi auzită des exclamația „Am și eu dreptul măcar la atâta, după un an de muncă!”. De asemenea
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
numiți corocari, care își transportau mărfurile pe spinarea cailor. Turcii aduceau de vânzare: pistoale, pânză de bumbac, numită „Bogasiu”, țesături turcești din păr de capră numită pânză „Hasa”, desagi, trăiști, inele și cercei iar grecii aduceau cuțite cu teacă, brice țărănești și altele. Nici italienii nu se lăsau mai prejos, ei aducând cele mai fine cuțitașe cu prăsele de os și pumnale cu mănunchi din picioare de căprioară. Cășiunenii mai aduceau la iarmaroc miere de albine, căci ei erau buni apicultori
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
rănilor suferite în razboi. Conform analizei CNSAS, Vida Gheza avea origini maghiare. Încurajat de învățătorii săi, începe să cioplească încă din școala primară animale, păsări și figuri umane. Avea 10 ani când cioplește din briceag o nuntă și o înmormântare țărănească. Talentul său deosebit l-a determinat pe patronul mamei sale să ajute copilul, achitându-i taxele școlare la Liceul „Gheorghe Șincai” din Baia Mare. Aici i-a avut profesori de desen pe sculptorii Eugen Pascu și Gheorghe Manu. Spirit revoluționar și
Gheza Vida () [Corola-website/Science/300727_a_302056]
-
satele Găgeanu, Boboc și Roșioru au luptat în armata română în acest război, iar reforma agrară din 1921 a dus la împroprietărirea lor și a altor țărani stabiliți în zonă, care au înființat noul sat Târlele. În perioada interbelică, proprietățile țărănești s-au fărâmițat progresiv, sau au fost puse gaj pentru credite care nu au mai putut fi plătite, astfel că țăranii au redevenit dependenți de marii proprietari de moșii, ale căror pământuri le lucrau. În acea perioadă, analfabetismul reprezenta o
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]
-
este o poezie scrisă de George Coșbuc. Publicată, inițial, în revistă „Tribuna", din Sibiu, în 1889 și inclusă, apoi, în volumul „Balade și idile" (1893), poezia „Mânioasa", de George Coșbuc se încadrează în categoria operelor inspirate de erosul țărănesc; din aceeași clasa fac parte creații cum ar fi: „Rea de plată", „Spinul", „Scară", „La oglindă", „Dușmancele", „Cântecul fusului" și altele. În toate, vocea auctoriala nu se aude, fiind înlocuită de vocea/ vocile personajelor imaginate de poet. Aceasta ar fi
Mânioasă () [Corola-website/Science/300813_a_302142]
-
așezării medievale o secțiune de control cu dimensiunile de 50 x 2 m. A fost scos la lumină material arheologic care probează că a fost locuită în evul mediu între secolele X / XI - XVI . A fost dezvelita totodată o gospodărie țărăneasca alcătuită dintr-o locuința și o anexă, probabil grajd de vite datate pe baza materialului ceramic în secolele XI - XIII. În vederea dezvelirii ei a fost deschisă C2, cu dimensiunile de 6 x 6 m. A mai fost dezvelit un complex
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
material ceramic datând din secolul al XVI - lea. A fost întregit un vas ceramic, piesa având alături de valoare științifică și valoare muzeala. Cercetările de la Sânmartin de Beiuș au scos la lumină primele materiale arheologice medievale timpurii din depresiunea Beiușului. Gospodăria țărăneasca din secolele XI-XIII este una din puținele complexe de acest fel, materialele rezultate din săpătura pot fi expuse la muzeul din Beiuș. Cercetările din locul "La Piatră" merită a fi continuate prin dezvelirea vestigiilor cimitirului, a bisericii, deci o cercetare
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
deoarece ulițele sunt întortochiate și nu sistematizate modern așa cum este specific pentru satele nou-înființate.Vechimea satului se pierde în negura vremurilor, prima așezare fiind cea de pe Izunie, din perioada neoliticului, acolo găsindu-se și astăzi două vetre de ars ceramică țărănească, adică vase de lut pentru trebuința zilnică a locuitorilor.Altă așezare a satului a fost pe Holmul Bajurii, la hotarul cu Teioasa, dar datorită alunecărilor de teren, partea aceea de sat a fost strămutată peste pârâul Spălătoresei, devenind partea ,din
Bajura, Botoșani () [Corola-website/Science/300889_a_302218]