7,853 matches
-
Însă putere să-l amuțească, oh, bine că l-a omorât, bine-a făcut, v-am spus eu că ăsta n-are viață lungă după cum Îl jelea el pe Antonescu ca pe mă-sa că n-a apucat să stârpească țiganii. Auzi, vere, tu să nu mai vorbești ne-ntrebat! Te rog io mult de tot. Bag-acolo-n tine și taci. Păi numai atâta am vrut să știu, vere, cine l-a omorât. Ca să-i dau o bere lu’ ăla când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cu sfâșierea de mamă a mutei. Părințelul era oricum de-al casei. Ne traducea poticnit și gemut, amestecându-și gemetele cu ale Steluței, da, l-au bătut, iar l-au bătut, și ea arăta cu degetul În tavan, sfinte Dumnezeule, țiganii ăia de sus, ăia mereu ți-l bat, da, garoii ăia urâți, băgare-aș pula În mămicile lor și-n tot neamu’ lor, Îl cheamă acolo la ei să se joace și se-ncaieră și-l gonesc și-și bat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
și-mi spunea cu mâinile că are o mașină de tuns și-i place să-l tundă des. Până să facă rost de ea i-l cam chinuiau și-l sugeau dihăniile alea de lindini, și-l mai bușesc și țiganii ăștia de sus și se mai umple de julituri jucându-se prin toate gropile și șantierele astea dimprejur. Nu poate să-l țină În casă cu nici un chip. Numai când o da frigul, da, atuncea vrând-nevrând o să se mai liniștească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Ne-atacă ungurii, băieți. - Fir-ar mămițica lor a dracului, fac, după ce că suntem vai de capu’ nostru, ăștia ne mai lipseau. - Ne-atacă și rușii și sârbii, băieți. Ne-atacă toți din toate părțile, și-ncep să se-nchidă granițele. - Țiganii și hoții și barbarii și vandalii, se zbuciumă părințelul. Strânge din pumni cu ochii ieșiți din orbite, gata să lovească până la ultima suflare În spectrul lui moș Victor Încolțindu-l cu rânjetul de curvă nătângă a lui văru’ Laur. - Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
A căzut Ceaușescu? Întrebă cu glas tremurat. - De bună seamă că a căzut, dacă noi i-am făcut vânt. Ce ai de mâncare, prietene? - Un nenorocit! Și-a bătut joc de popor și-a fugit. Și el și ea, niște țigani nenorociți. O să-i prindă, ce zici? - O să-i prindem, prietene, și-o să le punem pielea-n băț. O să le strivim capetele ca la șerpi. Suntem ca și scăpați de ei. Adu-mi și mie ce ai pe-acolo... Avea tochitură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
a varză și a picioare nespălate. Am mâncat două porții și el a stat lângă mine și am vorbit despre popor și despre nenorociții ăia pe care nu-i mai rabdă poporul. Și el și ea, niște jigodii și niște țigani nenorociți care și-au bătut joc de popor atâta amar de vreme și l-au regulat cum au vrut ei. - Ne-a ținut fără mâncare și-n frig și fără apă ca să te speli... Cât ar fi zis ei c-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Întâmplat poate chiar În ziua când eu și Andrei Îl căutam de nebuni prin Timișoara. A plecat cu banii, să-l ia dracu’ de târfă perversă. Unde dracu’ o fi plecat? - Să-l ia dracu’ cu tot neamu’ lui de țigani, mă lămurește Motănica. S-o fi dus la tac-su-n Caracal, ori la Vădăstrița, ori În Techirghiol. S-a dus și mi-a lăsat-o pe muta asta pe cap. Unde să-i mai dau drumu’ afară-n Împușcături
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Și matahala aia de tac-su să-i ia gâtu’, În vreme ce mă-sa nu mai poate de dorul lui, și pe de altă parte dă ochii peste cap ca să se vadă odată scăpată de el și de neamu’ lui de țigani. Motănica se legăna ușor În scaunul-balansoar, ca-n bătaia unei adieri binefăcătoare. Ațipise cu bărbia În piept, Încotoșmănată În halatul ei de molton vinețiu și Încinsă cu fulare peste mijloc și peste frunte, cu toate pisicile În poală Îngrămădite una
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
de către aleșii poporului. În numele poporului român: Omoară! Omoară! Omoară! Să-l puie la zid, da, după cum merită, după cum ne-a ținut el pe noi În frig și fără mâncare și fără apă ca să ne spălăm. Și el și ea, niște țigani nenorociți. Păi cât ar fi zis ei c-o să le meargă? Se cam terminase de-acum. Venise desigur vremea să ne ducem fiecare să ne vedem de treburile noastre. Eu unul, chiar nu mai aveam ce face În țarcul cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
o Revoluție dacă ne-a lăsat tot În vremurile alea nenorocite când nu puteai să cumperi ceva mai de Doamne-ajută decât de la bișniță și de la bișnițari. O femeie striga chiar, arătându-i lumii cu ziarul tocmai cumpărat făcut sul: - Bișnițarilor! Țiganilor și bișnițarilor! Tot nu v-ați stârpit?! Era o femeie din popor corpolentă, Între două vârste, pe care stătea să crape pardesiul pepit, descusut la subțiori. Se vedea pe ea cât de copleșită și hârșită-i de nevoi și lipsuri de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
glasuri de vânzători de ziare, lumânări și mărțișoare, improvizară un cor de hămăituri și schelălăieli, care n-o intimidară câtuși de puțin. Bine Înfiptă În mijlocul șuvoiului mulțimii, Îi dădea cu domnu’ Iliescu care o să aibă grijă să Împuște bișnițarii și țiganii, cu tinerii care și-au dat viața și sângele pentru Revoluție, În vreme ce țiganii și bișnițarii continuă să-și bată joc de lume. Apostrofările venite din toate părțile se loveau de ea ca de un zid. - Teroristo! - Huo! Securisto! Fesenisto! - Futu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
și schelălăieli, care n-o intimidară câtuși de puțin. Bine Înfiptă În mijlocul șuvoiului mulțimii, Îi dădea cu domnu’ Iliescu care o să aibă grijă să Împuște bișnițarii și țiganii, cu tinerii care și-au dat viața și sângele pentru Revoluție, În vreme ce țiganii și bișnițarii continuă să-și bată joc de lume. Apostrofările venite din toate părțile se loveau de ea ca de un zid. - Teroristo! - Huo! Securisto! Fesenisto! - Futu-te-ar domnu’ Iliescu, mamaie! Strigătele se stingeau În rumoarea mulțimii comentând veștile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
și răcoare, oare am să-l pot ierta vreodată? L-am căutat de două-trei ori pe la Motănica În acești șase ani. Mă-sa nu știa nimic de el și bineînțeles că iar nu vroia să audă de neamu’ lor de țigani. O avea pe Steluța și-i era prea de-ajuns. Nu s-a mai Întors muta la fii-su, ca să vezi la ce o duce mintea, cât s-o fi zbuciumat până să găsească unde-i de ea, din Timișoara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Masa lor e plină mereu, pisicile se clatină pe picioare de grase, numai Gilbert mănâncă de unul singur un pui pe zi, de s-a făcut un ditamai buldogul, ca mâine Îl vezi prinzând de pe urmă pe huiduma aia de țigan căruia i-a luat numele. Numai de Laur nu le-ar mai arde acolo-n sereleul lor, se se-nfigă ca o căpușă nesătulă În belșug și-n pricopseală. Oriunde apare, ăsta-i o mare pagubă. Am dat În el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
către izvoarele râului Dreptu.. „ - Baltă, dă-te prins !”, un glas gros sfâșie liniștea pădurii, o umbră furișându-se printre copaci. Baltă și Cârțu, amândoi deodată, tresăriră și se căutară din ochi prin întuneric... Îl recunoscură după glas... Era Baftaliu, un țigan din Drăgușeni, fost argat, ajuns subofițer de miliție. „ - Cârțule, ești liber dacă ni-l dai viu... Ori muriți amândoi..!”, continuă Baftaliu, și-i orbi cu lanternele. Ion Cârțu scăpă printre măsele o înjurătură cumplită, cutremurându-l pe Baltă,și, i
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cazurilor de T1DM diagnosticate în cetoacidoză, organizarea asistenței medicale a copiilor și adolescenților cu diabet în toate județele țării, informatizarea diabetului, organizarea dializei pentru pacienții cu insuficiență renală cronică în vederea transplantului de rinichi-pancreas, dezvoltarea unor programe potrivite pentru persoanele defavorizate (țigani, imigranți, persoane fără casă și fără venituri, analfabeți). Problemele legate de prevenirea diabetului zaharat au fost expuse pe larg în lucrarea: D. Cheța: „Preventing Diabetes Theory, Practice and New Approaches”, Wiley, Chichester, 1999. 4. Epidemiologia T1DM 4.1. Importanța problemei
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92228_a_92723]
-
fiind "al meu" (cel din jurul blocului în care locuiam, iar apoi cel din cartier), dar în care puteau să apară și "pericole". Nu îmi era foarte clar de ce anume trebuie să fim protejați de către mama și tata - poate doar de "țiganii" care erau invocați de fiecare dată când apărea încercarea părinților de a corija comportamentul nostru neascultător, când ni se spunea, deci, "să fim cuminți, că altfel ne iau țiganii", un stereotip discriminatoriu foarte răspândit în mediul familial românesc de factură
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
trebuie să fim protejați de către mama și tata - poate doar de "țiganii" care erau invocați de fiecare dată când apărea încercarea părinților de a corija comportamentul nostru neascultător, când ni se spunea, deci, "să fim cuminți, că altfel ne iau țiganii", un stereotip discriminatoriu foarte răspândit în mediul familial românesc de factură medie. În rest, primeam mereu asigurări că părinții "fac totul" pentru ca nouă "să nu ne lipsească nimic", iar din acest punct de vedere puteam observa, încă de la o vârstă
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
trafic era, dar nu se exagera, adică nu se făceau presiuni, adică nu-l condiționai. S. B.: Micul trafic nu ținea cont de gardul unității. Îmi aduc aminte o fază: era vară și mai săream gardul în Pantelimon, unde aveau țiganii bere pe sub mână, că nu se găsea la liber. Noi aveam sursele noastre. Și țin minte că împreună cu încă trei camarazi ne-am dus la ultimul pat, în fundul dormitorului, și-am desfăcut două sticle. Era bere la litru, în sticle
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
S. B.: Dar a fost culpa subofițerului. El a murit în accident? M. M.: Nu. Am mai avut apoi un atac asupra depozitului de muniție, au furat muniție din depozit. Era un căpitan de transmisiuni, Safta, care trata cu niște țigani problema. Și au venit și au cercetat și iar nu ne-au găsit vinovați. Ne-au găsit că am respectat legea. Am mai avut împușcat un soldat în postul de santinelă. Au dat telefon, într-un minut a ieșit mașina
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
prinseseră prin Gara de Nord. Aveau copii acasă și li se făcuseră dor de ei. Au crezut că vor ajunge să-i vadă și gata, nu li se va întâmpla nimic. Nu percepeau ce înseamnă armata. M. M.: Și cu dezertările astea, țiganii mai ales... S. B.: Da, dar ei abia veniseră, nu depuseseră jurământul, încă nu erau sub incidența regulamentelor militare. Erau necunoscători și speriați, săracii. Și i-au adus acolo, i-au pus la munci, ce să le facă? Dar erau
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
un episod legat de acel moment. Prin '86-'87, m-am mutat de la cămin și mi-am adus familia lângă Gara de Est, într-un bloc nou. Pe scară erau 52 de apartamente. Eu eram ofițer iar ceilalți 51 erau țigani. Eu eram al 52-lea locatar. Da, dar niște țigani cu bani. Ele, florărese, trânteau ușile la taxiuri și scoteau banii din buzunare. Ei, bișnițari, vindeau blugi și alte produse. Când s-au plătit datoriile a căzut piața lor. S.
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
am mutat de la cămin și mi-am adus familia lângă Gara de Est, într-un bloc nou. Pe scară erau 52 de apartamente. Eu eram ofițer iar ceilalți 51 erau țigani. Eu eram al 52-lea locatar. Da, dar niște țigani cu bani. Ele, florărese, trânteau ușile la taxiuri și scoteau banii din buzunare. Ei, bișnițari, vindeau blugi și alte produse. Când s-au plătit datoriile a căzut piața lor. S. B.: Cum se explică? M. M.: Ziceau: "Acuma sunt de
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
B.: Era toată lumea în poziție de avarie. Dar de-o ciorbă s-a găsit. M. M.: Ne-am dus noi și ne-am băgat și le-am cerut. Deci, nu pot zice nimic altceva decât că populația a fost fantastică. Țiganii de la mine din bloc au venit cu mâncare, acolo. Până ne-am adus din cazarmă bucătărie, mâncare, camioane etc. Până s-a stabilizat situația, că nu-i ardea nimănui de mâncare... Dar, am mai avut o sursă de hrană, totuși
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
M. M.: Îi țineau afară lângă tanc. Primele două-trei zile a fost nenorocire, apoi am descoperit WC-urile din preajmă, la Cina, Athene Palas, Ateneu. În zilele astea nici nu prea am mâncat. Pe 23 sau 24 decembrie au venit țiganii din blocul în care stăteam și mi-au adus de mâncare și portocale și nu mai știu ce. Mai țin minte că peste drum de croitorie lucra un ziarist, parcă la România liberă... S. B.: România liberă era ziarul Frontului
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]