6,958 matches
-
Scrisă-i frunza iadului / Și-n toarta paharului, / Scrisă-i floarea raiului / Și-n gura paharului, / Scrisă-i luna / Și lumina / Și soarele cu căldura. / Dac-aveți v-o fată mare, / Ca s-aprind-o lumânare, / Că noi stămu de-a mirare. Așternutu-i de parale, / Căpătâiu-i de rublele, / Noi venim de la domnie, / De la domni, de la domnie, / De la altă-mpărăție / Și v-aduce-acest om bun, / Și v-aduce el o veste / Și v-aduce o dreptate, / Să ia țara jumătate / Și fără dalbă cetate
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
metamorfoză a sufletului aflat în ipostaza sa ritualică: "M-aș duci, m-aș duci / Unde arî cucii, / Să văd cucul cornărind, / Boii brazda răsturnând. / Ciocârlia fată mare / Li cara la cuci mâncare, / Ciocârlia li făce, / Rândunica li pune, / Perpelița li-așterne. / Dar haita de pupăză / S-a suit sus pe răsteie / Ș-a strigat la boi să steie. Da cucu / Mi-a propit plugu / Și din guriță grăia / Și polița curăția. / Ce ai, pupăză, cu mine / Că eu nu-nșir sfat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
repetarea unor fragmente din biblie și de rugăciuni. Deținuții povesteau că într-o noapte de Inviere în temnița de la Jilava circa 800 de glasuri au început să cânte “Hristos a înviat” și totul vibra: aerul ferestrele, ușile. După ce s-a așternut liniștea, ostașul din post le-a răspuns ”Adevărat a înviat”. La Gherla în 1957 circa 7-8000 de deținuți au cântat aproape întreaga noapte. A doua zi 18 deținuți au fost izolați pentru 45 de zile. In mina de la Cavnic, în
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
întunericul, care se lasă "și înconjoară" totul. Așa cum spune lucruri banale despre viață, va spune lucruri banale și despre moarte, dar care ascund un fel de adeziune sentimentală la dramele existenței. Simțim toată vremea la Mircea Ivănescu dorința de-a așterne epic întâmplări ciudate. Dacă aș scrie/ un roman să se petreacă-n țările calde -/ de la o scenă ca asta aș porni". Motivul este un joc de nuanțe și presupuneri citate deasupra unei fotografii: "Povestește ea: Am o fotografie/ A mea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
nu-i poți imagina decât împreună... Mulțumesc domnule Profesor pentru direcția pe care mi-ați arătat-o. Mulți spun că e foarte bună. Toată dragostea mea! Răzvan VASILESCU Pereții... cu fire verzi Mă tot frământ de ceva timp încercând să aștern în câteva rânduri ce a însemnat pentru noi, cei din Teatrul Odeon astăzi, "Giulești" de atunci, întâlnirea cu Alexa Visarion. În profesia noastră cred că de mare importanță e să ai noroc! Poți să ai calități cu carul, dacă nu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
expunându-i în bătaia reflectorului urâțenia absolută, mizeria morală și psihică, până la dimensiuni monstruoase. În operația lui de forare în adâncime, Alexa Visarion îndepărtează crusta de aparentă onorabilitate a lumii, pentru care valorile morale, sentimentele nobile au rămas simple etichete așternute peste un imens vid sufletesc și aduce la suprafață mâlul tulbure al unor patimi și porniri dezarticulate. Alexa Visarion nu se mulțumește cu descifrarea textului lui Caragiale. Cu fantezia sa bogată și mânat de nobila sa pasiune acuzatoare, el descoperă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
femeia de casă în acel loc. Venind preotul la Crăciun sau Bobotează în casele creștinilor, este rugat de gospodine să șadă puțin, crezîndu-se că apoi vor ședea cloștele în primăvară. Pe patul unde șede popa la ajun, se pun sub așternut grăunțe pe care le dă la cloște, ca să nu înădușe puii. La Ajunul Crăciunului, care se scoală mai de noapte să ia o poală de paie cu ochii închiși din stratul porcilor și să le aducă în casă, apoi să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bine să ieie în fiecare car sau trăsură cîte un brăduleț, c-apoi tinerii se bucură de o viață veselă, precum se bucură fiecare cînd vede, mai ales iarna, bradul verde. Mirilor intrați în biserică să se cunune li se așterne sub picioare o scoarță sau alt așternut pe care se aruncă și bani, nesocotind prin aceasta materialul sunător, călcînd în picioare toate măririle deșarte care se fac prin bani, dorind numai fericirea casnică. Dacă se prezintă în biserică mai multe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
suie mortul la cer. Lacrimă Lacrimile care cad pe obrazul mortului îl frig ca apa cea clocotitoare și-i îneacă sufletul. Lampă Se crede că dacă pocnește cilindrul lămpii din senin e semn rău. Lapte Se zice că iarba cea așternută pe jos în biserică, la Dumineca Mare, este bine a o da la vite s-o mănînce, ca să deie lapte și să fie sănătoase. Spre a face ca vaca să deie mult lapte și să nu-i poată lua nimeni
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Morții sînt pizmași pe cei rămași în viață; de aceea li se închid ochii. (Gh.F.C.) După ieșirea mortului din casă, ca să nu revină tulburînd liniștea viilor, se închide ușa. (Gh.F.C.) Patul pe care a murit un om se aruncă cu așternut cu tot, că e necurat. (Gh.F.C.) Cei care nu primesc bani la înmormîntare nu vor avea cu ce plăti lun trașul și vor umbla desculți prin mărăcini în veac uitat. (Gh.F.C.) Rudele mortului se duc a doua zi după înmormîntare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să nu tragă cioarecii* cuiva, că apoi nu poate naște pînă ce acela nu-i va da apă din opinci sau cizmă. Femeia care doarme pe cuptor va naște greu. Cînd femeia nu poate iute naște, moașa îi pune sub așternut un topor, un cuțit sau alt lucru de metal, ca să-i alineze durerile și să grăbească nașterea. Femeia însărcinată să nu treacă peste funie, că face copilul cu buricul încurcat pe după gît, nici să șadă pe sac, căci va naște
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
intră zice: „Aci de casa de tărîțe să te apuci, iar de copil să nu te atingi.“ Aceasta se face ca copilul să nu plîngă cît va fi mic. Cînd copilul este mic, să-i iei fașa și să o așterni în drum, ca să treacă oile peste ea. Să lași să însereze scutecele pe gard, că nu mai plînge. în cea dintîi duminecă de la nașterea unui copil, să i se dea de mă-sa țîță pe pragul ușii, ca să nu capete
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a muri vițelul de la vacă e semn că vacii i s-a luat mana. în ziua de Ajunul Crăciunului, înainte de a se pune la masă, se ia din fiecare fel de bucate cîte o bucățică și se pune în fînul așternut pe masă, sub prostire*, care apoi se dau cu fînul de mîncat la vaci - și se crede că apoi nimene nu le poate lua mana. Să arunci totdeauna o mînă de lapte pe vacă, ca să nu-i ieie nimeni mana
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Există reprezentante ale genului la care oameni de cultură, serioși, exigenți, plîng ca niște pici ai lui Chaplin; sau ai lui Dickens. Una din ele m-a pălit în... luciditate, nu de mult; și ca să nu mă mai obsedeze, o aștern acum pe hîrtie, cititorule, fratele meu, dublul meu, amator în secret, ca și mine, de prilejuri de înduioșare... Am un amic care a fost, ani de zile, peste două decenii, directorul unui teatru de copii. Teatrul, de cînd am montat
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
le destinează prim-planului acțiunii. S-ar spune că "visul citadin" al romanului românesc din prima jumătate a secolului al XX-lea nu poate fi despărțit de o înclinație similară a protagoniștilor lumii de invenție. Aspirînd la "Cetatea vie", personajele aștern asupra orașului o aură utopică, îndeajuns de puternică pentru a arăta preponderent, în reversul ei, natura ruinantă, dezastrul moral. Atrase spre ritmurile și latențele lui, ele compun o suită a pionieratului citadin, reflectînd în variate postùri întîlnirea, pe diferite trepte
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
spălat. După aceasta i se taie unghiile de la mîini și de la picioare, le bagă Într-o batistă, care se pune În sicriu. Dacă este bărbat este bărbierit, pieptănat, Îmbrăcat cu haine noi, ca pentru o călătorie aleasă. În sicriu se așterne un macat nou iar acoperămînt pentru față o pînză lungă albă lungă cît corpul. Într-o mică perniță se Înfig ace la care se adaugă o papiotă de ață și alte lucruri mărunte casnice mici, Îndrăgite de răposat. Se mai
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
lucruri, iar celor care se împotriveau, le lua viața. Într-o zi, oamenii sărmani s-au dus la moaștele Sfintei Paraschiva și "l-au pârât" pe Duca-Vodă, "scăldând racla cu lacrimi". După această jelanie, s-au tulburat stihiile, s-a așternut zăpadă mare, iar demonul adus de vânt l-a amenințat pe domnitor. Acesta a fugit cu ceva averi, dar a fost prădat de leși. Cu ultimii trei galbeni a cumpărat o sanie și-o iapă de la un țăran, și-a
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Primăvara • De îndată ce se topește zăpada, iar pământul este uscat și suficient de rezistent pentru a putea merge pe el fără a lăsa urme profunde, greblați gazonul sau măturați-l. • În mai, după o bună aerare a solului, este timpul să așterneți mranița (amestec de pământ și compostă, într-un strat subțire (între 7,5 mm și 2 cmă, pentru a îmbunătăți calitatea solului. • Tot în luna mai trebuie să însămânțați locurile goale de pe peluză și să puneți tipul de îngrășământ potrivit
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
se lățesc molipsitoare înlăuntrul nostru, iată lucrarea ce este menită a așeza temeliile pe care timpul va ridica odată viitoarea Românie; lucrare înceată, dară nesfărâmată, ca aceea a polipilor ce ridică insula din sânul oceanului, pe care apoi viața își așterne covorul său, iar nu ca ceea a furtunilor mării ce înalță într-o clipită cumpliții munți de spumă, ca iarăși să-i cufunde în latul ocean." Preferința pentru formula evolutivă e categorică și ea coincide cu crezul social-politic manifestat de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
p. 6 NU NUMAI RAȚIUNE O întindere de nisip vălurită de vânturile pustiei, păstrând încă urme ale unei treceri de caravană, urme ce vor fi șterse îndată, desigur, spre a face loc altora sau pentru a lăsa poate să se aștearnă o tăcere definitivă. Deasupra, ca pe un portativ sugerând parcă lectura într-o anumită cheie, titlul Istoria prin ochii credinței de Ronald A. Wells. Așa se prezintă coperta unui volum de reflecții sistematice despre lumea apuseană sub unghi creștin 1
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Sábato, este filosofia. "Aveam șaptesprezece ani și credeam în filosofie. Tot ce nu avea legătură cu ea mi se părea păcat sau abjecție", mărturisește Cioran în Tratat de descompunere, scris la 38 de ani. Mirat de lumea care i se așternea vederii, se abandonează filosofiei, cu toate ca o considera impersonala, ca neexprimând nici autenticitatea filosofului, a gânditorului, nici ritmul ființei umane. Filosofia că neliniște impersonala este soluția tuturor celor care fug și se ascund de exuberanta vieții, viața nu se poate evita
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
ierni, portrete, flori și naturi statice. Presa locală i-a fost favorabilă anunțându-l ca pe un remarcabil talent. Octav Băncila, bunăoară, aprecia că fostul său elev este ―un pictor cu vădit temperament artistic, utilizând bine culoarea, pe care ―o așterne in armonii vibrante si transparente ce farmecă privirea 8. Dintr-o cronică semnată cu inițialele R.S. [Radu Suțu], aflăm că până la data acestei expoziții, ―tânărul pictor participase în nenumărate rânduri la Salonul Oficial din București și că el este bine
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
de aplicare a științei la cazul robustului țăran coborât din munții Neamțului, vecină cu întocmirea unei fișe clinice, în stare să-i explice talentul: Creangă a acumulat un imens material senzitiv, care începe să se reverse sub forma unor "icoane" așternute pe hârtie; dominanța concretului vădește "o mare îmbelșugare de viață", dar și puținătate, ariditate de idei generale. "Nici tipuri abstracte, deci, nici intrigă ideală în nuvelele lui Creangă: pretutindene carne vie și lucruri pipăite", remarcă Iorga, mulțumit că a desprins
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
militare și a fost prezent în momentele când, în diverse părți ale regatului, aveau loc mișcări antiregaliste, participând activ la discuțiile dintre părțile aflate în conflict. Putem afirma că la venirea la momentul preluării puterii de către Ludovic, în fața lui se așternea un viitor plin de promisiuni. În jurul vârstei de douăzeci de ani, aflat în plină afirmare pe scara politică, portretele sale - singurele surse pe care le avem pentru a ne forma o imagine despre înfățișarea regelui-prezintă un tânăr viguros. Avea o
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
ca o gheară... Calul intră calul iese... Cu urechi de văzduh... Calul pornește în lume24. E-ntindere de plante cu degete de apă... Uriașii subpământului s-au înecat cu azur Și lacurile guri deschise rămas-au încremenite... Planeta somnului se așterne peste câmpuri Pe unda izvorului curg ultimele reflexe 25 Salvador Dali, Portret ecvestru al lui Carmen Bordiu-Franco, 197426 Salvador Dali, Sărbătoare Sf. Lucia la Villamalla, 192127 Analizând poeziile lui Max Blecher, Radu G. Țeposu observa că acestea au ,,ceva din
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]