6,323 matches
-
pe care Cioran o schița în tinerețe, personajul fundamental, omul, avea o fizionomie aparte. Nu un animal rațional, adică un tip "mediocru, cumpănit, echilibrat sau cu dorința de echilibru", ci mai degrabă, în acord cu maximalismul practicat de filosof, "unul absurd, cu fantezii periculoase, ce riscă totul în fiecare moment, aventuros din tragedie, iar nu din superficialitate"147. Totul este să depășești o existență banală și să devii un caz, chiar dacă toți se tem de cei ce ajung într-o astfel
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de-al treilea sens poate fi, așadar, un fel de metalimbaj, în cazul nostru: al unui mister psihic, în raza căruia trăiesc, inconștient, cei bolnavi de democrație, cei ce se simt, vorba lui Sartre, condamnați la libertate, uneori una aproape absurdă. Un atare proces însă, de moarte a statuilor, luat aici ca simplu pretext, poate fi și o încă nu îndeajuns de conștientizată simulare. O părelnică exorcizare a forțelor malefice. Gîndul lui Eminescu poate deveni profetic: Formele se schimbară, dar răul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Autoarea prezintă o cercetare de tip calitativ bazată pe surse primare inedite de documentare (dosare de deces matern prin avort din anul 1984), provenind din Arhiva Ministerului Sănătății. Analizând fenomenul avortului ilicit în anii '80, demersul cercetării surprinde universul medico-juridic absurd și represiv creat în jurul corpului femeii, duplicitatea alegerilor profesionale și morale la care era expus personalul medical, rapoarte și aprobări multiple pentru efectuarea chiuretajului uterin, sentimentele generalizate de frică și culpabilitate. De asemenea, presiunile mărturisirii femeii, consecințele penale ale recurgerii
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
și resemnificare a parcursului personal de carieră-viață. Insistând pe aspectul că școlarizarea performantă a fost calea definirii de sine, autoarea aduce în atenție strategia intelectuală/culturală de modelare a identității, privită ca mecanism de rezistență în fața unui regim opresiv și absurd. Școala, educația, cultura, deși aveau oficial rolul de vehicule de îndoctrinare a tinerilor, ofereau în același timp forme inedite de libertate: capitalul simbolic și libertatea interioară. Cele două portrete feminine, înscrise în galeria meritocrației intelectuale, se definesc prin distanțare de
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
rules and regulations to address this situation, resulting in the gradual submission of medical standards and authority. The research allowed me to give a picture of the political pressures exerted on the medical staff and the pregnant women, leading to absurd situations in which the professional values and the relationship between the female patient and her attending physician were profoundly altered. The emergency room became an inquisitorial space, where the quilt of using abortive means had to be confessed in order
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
element pivotal al manierei în care o femeie suspectă de avort ilicit era tratată când ajungea la spital, în stare de urgență. Prevederile profesionale ce încearcau să reglementeze conduita profesională de adoptat în această situație devin din ce în ce mai multe și mai absurde pe măsura ce rezultatele demografice așteptate se dovedeau din ce în mai dezamăgitoare. În anul 1984, anul în care aceste dosare au fost alcătuite, prevederile în vigoare care reglau conduita medicală de adoptat în cazul avortului "incomplet" erau sistematizate în
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
se infiltrase - dincolo de creațiile exclusive ale regimului, personajele "de la Partid" sau "de la comună" - și în zonele tradiționale ale respectabilității profesionale. Astfel, chiar și "învățătoarea mai în vârstă" a eșuat în rolul de mediator între adulți și copii, intrând în logica absurdă a obedienței. În fața întregii școli adunată "în careu", răspundea copiilor obligați să strige "salut voios de pionier!", printr-un "salut voios!" complet contrazis de rigiditatea momentului. Doamna A., proaspăt investită instructor de pionieri (doar pentru că era "mai tânără") a izbucnit
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
evolueze în faza următoare a competiției. Ceea ce s-a și întâmplat, pentru că publicul adunat la căminul cultural din comună și-a luat în serios rolul de selecție, susținând artiștii locului. Dar activiștilor le era mai ușor să trăiască în zona absurdului decât în cea a normalității, care era ceva mai complicată. Un timp s-a vorbit despre mutarea profesorilor în satul unde predau și schimbarea corespunzătoare a adresei de domiciliu. Apărarea a fost exemplară. Pe de o parte, la sfatul părinților
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
timp rol de prieten și dușman, de eliberator și asasin, Într-o amplă tragedie În care toate personajele erau mistificate și toate adevărurile Întoarse pe dos și rețelele logice scurtcircuitate. Nu s-a analizat Încă impactul istoric al acestei perioade absurde asupra partogenezei sufletului românesc, dar realitatea a existat sub aceeași formă, persistentă, În memoria unei generații Încă În viață. Evenimentele socio-psihologice amintite seamănă oarecum cu atmosfera din Rinocerii lui Ionescu și personajele care se desprindeau din ceața confuziei erau similare
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
Absurdul, pe care românii nu Îl au Înscris În inteligența lor (zadarnic vom căuta gustul pentru absurd la țăranul român), acest element nu a putut decât să șocheze, să acționeze ca o puternică traumă. (3) În acest cadru psihologic (al absurdului transformat În realitate) s-a insinuat firesc frica, mai Întâi o frică dispersată, ca notele organizând rețeaua unui leitmotiv al unei simfonii, apoi frica fizică, brută. Psihologia fricii Încă nu s-a scris „științific”. Literatura a transformat frica Într-o
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
poate constata, când vrem să testăm posibilitățiile cuiva, prin raritatea statistică a unui răspuns, a unei idei. Neîndoelnic, ne gândim la raritatea a ceva util, altfel ar trebui să apreciem favorabil bolnavii mintal care au tot felul de idei bizare, absurde. Fiecare dintre aceste trei Însușiri are Însemnătatea ei; caracteristica principală rămâne originalitatea, ea garantând valoarea rezultatului muncii creatoare. Munca de creație parcurge mai multe etape: 1. Perioada de preparare când se adună informații, se fac observații, se delimitează scopul sau
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Rodica DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93099]
-
și de vicisitudinile trecerii timpului. Acest monument (funerar!) se află, în stare intactă, în inimile fiecăruia dintre noi, cetățenii "satului global", a căror moștenire simbolică rămâne, printre altele, și holocaustul, a cărui povară o purtam zilnic, precum mai vechiul erou absurd, Sisif. Camus ne îndemna, nu-i așa, să ni-l închipuim pe Sisif fericit; mă gândesc, dimpotrivă, să ni-l imaginăm, mai realist, pe Sisif gânditor, meditând la urcușurile viitoare. Dacă destinul nu i-ar sta împotrivă, cu siguranță că
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
gând, un crâmpei de rugăciune. La vreme de bucurie, ori la necaz, omul dă semne de credință. Dacă n-ar crede în Dumnezeu, rugăciunea omului ar fi o absurditate. Ar fi vorbire de unul singur, monolog fără sens sau dialog absurd. Despre cei care vorbesc fără interlocutor, zicem de obicei, că nu sunt întregi la minte. Pe cel ce se roagă, îl salvează de la această acuzație credința lui neîndoielnică în existența personală, nevăzută dar prezentă, a interlocutorului său, a lui Dumnezeu
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Evreii sunt vânați pentru vina de a fi ceea ce sunt, evrei. Alexandru Șafran surprinde frânturi din epopeea unor pătimiri pe care doar absurdul le poate instanția. El este intelectualul evreu care, devenind lider al unor prigoniți, luptă cu încrâncenare împotriva absurdului. Și fiecare victorie e posibilă doar prin insistențe disperate, printr-o diplomație de limită. Va fi în cele din urmă rupt de țara lui și debarcat în Occidentul care-l primește generos, dar unde va trăi o dezrădăcinare. Nicolae Steinhardt
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
prost, asta ar fi însemnat că însuși secretarul ar fi fost așijderea, ceea ce era, nu-I așa, exclus?! Tinerii Nerjin realizează târziu și indirect și confuz că sunt la discreția bunului plac al noilor conducători care iau decizii arbitrare, adesea absurde. Secretarul de partid a devenit pentru început mâna invizibilă care-I ștergea mereu de pe lista celor ce trebuiau să primească făină, apoi, întors acasă, n-o mai găsește pe Nadia. Fusese aruncată într-o așa zisă anchetă, de fapt închisă
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
dacă se revoltă. Acceptă mai degrabă să se retragă din fața răului decât săl înfrunte. Răul vine dintr-o ideologie pe care un lider Lumea are o altă ordine, una dramatică, revoluția o întorsese cu susul în jos. În această lume absurdă, Gleb aleargă până la epuizare să-și câștige un loc al său, conform cu abilitățile și aspirațiile sale. Aleargă însă zadarnic, căci deși există câteva episoade în care norocul părea că-i surâde prin ochii unor vechi cunoștințe, toată zbaterea sa e
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
se dă drept un reputat ziarist, cu complicitatea tacită a polițiștilor care tocmai lui, celui mort de foame, îi oferă doar o cameră de dormit, nu și un bon pentru o masă. Vanitatea poate fi deci, de multe ori sursa absurdului și a nefericirii noastre. - Ce poate face foamea din intelectual. Motivația este văzută ca un sistem de propulsie spre acțiune, iar acțiunea este îndreptată spre supraviețuire, confort, afirmare, afiliere, cunoaștere, împlinire estetică, autorealizare. Cum este posibil deci ca omul să
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Își amanetează ultimele lucrușoare și cu banii obținuți se ține de pozne. Oare nu tocmai această predispoziție a intelectualului de a sta îndelung de vorbă doar cu sine, fără a se expune criticii altuia, oare nu tocmai ea este motorul absurdului? O subiectivitate biciuită până la sânge se răzbună, răstoarnă echilibrul. Dintr-o generozitate nepotrivită cu conjunctura, cade în cinism: „Doamne iartă-mă dar cât de prost am mai fost! Apoi am început să-mi povestesc mie însumi câte mustrări de conștiință
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
lovește chiar și de revendicări post festum ale unor atitudini pozitive când ele n-au fost astfel. Toate aceste obstacole sunt dublate și de o luptă intestină. Comunitatea însăși se confruntă cu dezbinări între facțiuni, cu interminabile conflicte, cu lupte absurde. Mai mult, o parte din evrei se botează, renunță la identitatea lor de neam, ceea ce-l amărăște extrem pe rabin. Altă parte, dacă nu aceeași, devine comunistă. Intervin confuzii între acești evrei comuniști prin care se aduce și în România
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
A nu pune însă în discuție regimul, opresiunea sistemului, a nu-l acuza pe față și în primul rând și a te lupta doar cu unii care au supraviețuit și s-au realizat cum au putut mi se pare și absurd și nedrept. întâi procesul cauzelor, apoi al efectelor, apoi al instrumentelor. Am susținut acest punct de vedere și anterior. Dar în astfel de cazuri nu era vorba nici măcar de o capitulare și adaptare, ci de un act de reală inițiativă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
extrem de incipiente, și la noi. Că vor supraviețui și o serie de insule, să le spunem, etnografice, este sigur. Dar structura socială de ansamblu a populației se modifică. De unde și importante mutații spirituale. în același timp, este de-a dreptul absurdă respingerea întregii culturi urbane pe criterii exclusiviste, pretins specifiste. A pluti, a ne reîntoarce mai ales, în plină utopie paseistă ruralist-folclorică, este o absurditate. Și, de ce, în definitiv, orașul românesc n-ar fi, prin totalitatea noilor sale experiențe, nu mai
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
legitime, ale izolării și claustrării într-un infern concentraționar, urât și sordid, refugiul magnific, în decor venețian fastuos, al unei întregi generații. Dar ce gândește ea efectiv despre contextul imediat, putem cel mult deduce. O astfel de preocupare este total absurdă, neimportantă, deci neglijabilă, chiar și conștiinței poetice? Cel puțin acești apolitici, total desideologizați, sunt într-adevăr onești cu ei înșiși până la capăt... Nu acceptăm, pe de altă parte, nici sofismul primatului definitiv al fragmentului, proclamat genul specific și exemplar al
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
dar la fel de bine se poate spune, ca și celorlalte complexe, prejudecăți sau superstiții) este chiar complexul obsedant al Europei. Pe toate planurile. Pentru simplul și bunul motiv că o astfel de revendicare nu poate fi decât inutilă, dacă nu și absurdă, pentru cel ce este, se simte, se manifestă efectiv, concret și de multă vreme, ca european. De aici și nu din altă parte. O stare de spirit spontană, naturală, organică, total neprogramată, îl stăpânește. Ea poate avea, bineînțeles, și justificări
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
dismetabolic pacienții care au un T2DM clinic manifest, reținând numai pacienții aflați în stadiul de prediabet (IGT sau IFG), este complet ilogică. Ea nu ar face altceva decât să perpetueze viziunea fragmentară asupra tulburărilor metabolice. Ideea este cu atât mai absurdă cu cât T2DM realizează cel mai complex tablou clinic și biochimic de sindrom dismetabolic insulinorezistent. 11. Insulinorezistența și metabolismul muscular Studiile analizând captarea și utilizarea glucozei în mușchi mediată de insulină (studii cu clamp euglicemic/hiperinsulinemic) au arătat, la persoanele
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92263_a_92758]
-
expresie a criticului Nicolae Manolescu) personajele găsesc (sau cred că găsesc) "un înțeles al semnelor". Într-un articol intitulat chiar Desenul din covor 62, criticul dezbătea această metaforă din romanul scriitorului american Thornton Wilder, Ziua a opta: viața omului, incomprehensibilă, absurdă se aseamănă cu dosul covorului, partea cu fire și noduri este singura accesibilă cunoașterii umane; fața covorului, "cu desenul ei clar, geometric este rezervată ochiului înțelept al lui Dumnezeu". Omul cunoaște fața covorului doar în momentul morții, moment în care
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]