20,435 matches
-
între părinți, părinți copii, copii - părinți, prin violența fizică se poate ajunge la invaliditate sau chiar la deces. Problematic este dovedirea agresivității și violenței întrucât, copilul violentat sau adultul, de frică sau de rușine, ascunde urmările, cauzele care au generat abuzul. Deseori persoana abuzată nu recunoaște ce i s-a întâmplat deoarece este amenințată, șantajată. Cauzele abuzului sunt nenumărate dar cele mai dese sunt : consumul de alcool; probleme financiare; probleme afective; cuvinte, apelative rostite fără intenție dar considerate jignitoare; caracterul violent
EFECTELE VIOLENŢEI ÎN FAMILIE ASUPRA EDUCAŢIEI COPILULUI. In: Arta de a fi părinte by Elena Tabarcea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1414]
-
la deces. Problematic este dovedirea agresivității și violenței întrucât, copilul violentat sau adultul, de frică sau de rușine, ascunde urmările, cauzele care au generat abuzul. Deseori persoana abuzată nu recunoaște ce i s-a întâmplat deoarece este amenințată, șantajată. Cauzele abuzului sunt nenumărate dar cele mai dese sunt : consumul de alcool; probleme financiare; probleme afective; cuvinte, apelative rostite fără intenție dar considerate jignitoare; caracterul violent al „agresorului”; Copilul care vede în familie violență, părinții bătându-se sau jignindu-se, devine, la
EFECTELE VIOLENŢEI ÎN FAMILIE ASUPRA EDUCAŢIEI COPILULUI. In: Arta de a fi părinte by Elena Tabarcea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1414]
-
prevenite șocurile provocate de neglijența părinților, de însingurare, de părăsirea temporară sau definitivă a familiei de către unul și/sau ambii aparținători legali cu scopul de a obține bunăstarea mult visată în alte spații geografice, de lipsa unei comunicări reale, de abuzuri emoționale și alte carențe educaționale? Nu ne pierdem speranța că omul, cu inteligența să sclipitoare, va găsi întotdeauna luptători în numele unei cauze adevărate: educația copilului.
STILURI EDUCATIVE ALE PĂRINŢILOR. In: Arta de a fi părinte by Luminiţa Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1403]
-
involuntară pe care copilul o aplică părintelui prea ocupat. Probleme de comportament: Unii copii își exprimă suferința, supărarea, neîncrederea sau durerea în mod violent. Părinții îi pot ajuta pe copii să găsească, printr-o bună comunicare, modalități de exprimare corecte. Abuzul: Nu există copii sau părinți perfecți ! Dar lipsa comunicării și impunerea unor comportamente prin pedepse repetate sau forță, duc la mai multă mânie, mai multă ură și neînțelegere, afectând comportamentul copiilor pe mai târziu în viață. Folosirea forței pentru obținerea
PĂRINŢI ŞI COPII. In: Arta de a fi părinte by Ana Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1421]
-
pe prevederile legii abadonului (lipsa de interes a familiei pentru copil mai mult de șase luni); copii preluați în îngrijire publică din familiile în care se constată că mediul de viață ce li se oferă prezintă efecte nocive asupra copilului: abuz de orice fel, neglijare severă, exploatare prin mucă etc.; copii cu handicap sever care sunt aduși în instituții pe perioade nedeterminate - unii dintre aceștia mențin relații cu familia lor, alții sunt, în timp, practic, abandonați. Din păcate, nu există o
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nivelul familiei și al comunității. Numai un asemenea sistem de asistență socială poate fi capabil să ofere un suport specializat familiilor cu risc, să identifice situațiile de dificultate pentru copil, să ofere servicii de prevenire a abandonului, dar și a abuzului și neglijării, să asigure un proces de revenire în familie a copilului aflat în îngrijire publică, să supervizeze și să monitorizeze copiii aflați în plasament și pe cei adoptați. Funcția de prevenire a abandonului este slab dezvoltată și la nivelul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și local care să armonizeze toate politicile sociale sectoriale privind cerințele multiple de dezvoltare a copilului în cadrul familiei și al comunității. Se pornește de la premisa că soluțiile eficiente la multiplele probleme ale copilului - sărăcia, abandonul copiilor, abandonul școlar, delincvența juvenilă, abuzurile de tot felul, neglijența în familie și în instituții etc. - nu pot fi găsite în afara cadrului familial și comunitar. Politica socială pentru familie și copil nu poate fi desprinsă de politica socială globală, avându-se în vedere faptul că mecanismele
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ridicat de sărăcie, mai ales a familiilor cu mulți cu copii; - asigurarea accesului la locuințe adecvate al tinerelor familii și al familiilor cu copii; - prevenirea abandonului copilului și reintegrarea în familie a copiilor abandonați; - prevenirea și contracararea situațiilor de neglijare, abuz a copilului; - prevenirea și combaterea fenomenelor de violență în familie, mai ales împotriva femeilor și copiilor; - promovarea sănătății reproducerii; educație sanitară în sfera sănătății familiei și a nutriției sănătoase; - prevenirea delincvenței juvenile și recuperarea socială a delincvenților; - prevenirea și tratarea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
1989, el cuprinde 15 indicatori, pentru care există date începând cu 1980: speranța de viață; morți premature; copii cu greutate redusă la naștere; rata sarcinilor la adolescente; rata sinuciderilor; apeluri pentru sprijin în caz de crize (violență familială, agresiuni sexuale, abuzuri asupra copiilor etc.); incidența bolilor cu transmitere sexuală; cazuri procesate de ajutor social pentru copii; numărul de ajutoare în hrană distribuite; procentajul familiilor care trăiesc sub pragul sărăciei; gospodării cu un singur părinte; rata falimentului personal; rata crimelor asupra proprietății
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Universitatea din Fordham. El cuprinde 15 domenii, agregate într-o variabilă luând valori între 0 și 100: mortalitate infantilă; rata copiilor abuzați; copii săraci (procentul celor sub 18 ani sub pragul sărăciei); rata de sinucideri între 15 și 19 ani; abuzul de droguri între 12 și 17 ani; abandonul școlar între 18 și 24 de ani; rata șomajului; rata sărăciei capului de familie; procentajul populației SUA sub 65 de ani fără asigurări de sănătate; procentajul șomerilor care nu primesc ajutor de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
distincte elaborate de patru instituții guvernamentale. Interes strategic au mai prezentat următoarele sub-obiective: a) asigurarea accesului la serviciile de asistență socială a tuturor celor aflați în situație de dificultate; b) asistarea copiilor aflați în situație de risc major (victime ale abuzurilor, neglijării, violenței, exploatării) în familie sau comunitate; c) instituirea unei noi legislații cu privire la delicvența juvenilă, bazată pe principiul incluziunii sociale. Fiecare dintre aceste subobiective era în 2004 vizat de patru strategii distincte, elaborat de trei sau patru instituții guvernamentale. Instituțiile
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
recuperare a victimelor care a fost abordat în opt strategii și/sau planuri de acțiune elaborate, de asemenea, de patru instituții (ANPCA, ANT, MAI și MEC). Creșterea oportunităților de angajare, asistarea copiilor aflați în situație de risc major (victime ale abuzurilor, neglijării, violenței, exploatării) în familie/comunitate, prevenirea excluziunii sociale cauzate de criminalitate, suportul pentru populația de romi, precum și promovarea egalității de șanse au prezentat și ele un interes strategic deosebit, fiind acoperite fiecare de câte șapte documente distincte elaborate de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
un număr relativ mare atât de instituții, cât și de analize, strategii sau planuri de acțiune, programe sau proiecte. Aceste subobiective se referă la: 1) creșterea oportunităților de ocupare; 2) asistarea copiilor aflați în situații de risc major (victime ale abuzurilor, neglijării, violenței, exploatării în familie și/sau comunitate; 3) prevenirea traficului de persoane, a exploatării sexuale a copiilor și a adulților și dezvoltarea capacității de recuperare a victimelor; 4) prevenirea excluziunii sociale cauzate de criminalitate; 5) asigurarea accesului la apă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
spectru al apocalipsei atomice cu toate consecințele sale, iar În plan rațional prin tema de dezrădăcinare cu creșterea semnificativă a manifestărilor de auto și heteroagresivitate În contextul unei degradări progrediente relaționale și umane. Asistăm la o creștere a uzului și abuzului de băuturi alcoolice și de droguri, cu predilecție În rândul populației tinere, femeile datorită noilor obligații socio profesionale pe care și le-au asumat, reprezentând un segment semnificativ al acestei creșteri. Starea de derută psihologică a societății românești În care
EDITORIAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by PETRU BOIŞTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1458]
-
Pe lînga efectele binecunoscute ale consumului de alcool (că dezinhibiția, senzația de amețeala, vorbire Îngreunată, tulburări de coordonare, etc.) la o doză moderată de alcool, consumată Încet, poate sa creasca incidența unei varietăți de acte agresive, inclusiv violența domestică și abuzul copiilor. În cazul consumului abuziv de barbiturice pe lînga simptome că vorbire greoaie, respirație superficială, fatigabilitate, dezorientare, lipsa de coordonare, doze mai crescute cauzează alterarea memoriei și a judecății, iritabilitate precum și ideație paranoidă și/sau suicidara. Consumul de barbiturice pe
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
neglijă rolurile familiale și sociale, orientindu-și comportamentul spre procurare și consumul de drog ceea ce atrage după sine reacțiile negative ale anturajului, aceste reacții ducînd de cele mai multe ori la comportamente agresive de apărare. S-a constatat că În raport cu populația generală, frecvență abuzului și violenței este mult mai mare În familiile cu unul sau mai mulți membri consumatori de droguri. De asemenea, incapacitatea consumatorului de a-și exercita rolul profesional duce , de cele mai multe ori, la pierderea locului de muncă și implicit pierderea posibilității
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
evita abandonul imaginar sau real; 2. relații interpersonale instabile și intense caracterizate de oscilarea Între extreme ale idealizării și subevaluării; 3. tulburări ale identității: instabilitatea imaginii de sine; 4. impulsivitate În cel puțin două domenii autodistrugătoare, de exemplu cheltuieli, sex, abuz de substanțe, șofat nebunesc, hrană; 5. comportament suicidar: gesturi, tratamente sau comportament de automutilare; 6. instabilitate afectivă datorită unei schimbări de stare (disforie intensă și episodică, instabilitate sau anxietate; 7. sentimente cronice de pustiire sufletească; 8. mânie intensă și nejustificată
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
al victimelor. Astfel, Hans von Hentig, "părintele victimologiei", plecând de la diferențierea victimelor înnăscute, de victimele societății, utilizând drept criteriu factorii psihologici, biologici și sociali, conturează următoarele categorii de victime : 1. tinerii care ajung mai frecvent victime prin răpiri, complicitate sau abuz sexual; 2. femeile asupra cărora se comit infracțiuni de ordin sexual; 3. bătrânii prin imposibilitatea de apărare; 4. debilii mintali care după concepția lui von Hentig, sunt înnpscuți pentru a deveni victime; 5. intelecte de limita; 6. imigranții, prin reducerea
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
de factori diagnostic - specific , unul dintre aceste profile de risc fiind reprezentat de existența unui diagnostic de tulburare unipolară sau bipolară asociat cu o serie de factori generali de risc ; celelalte două profile sunt reprezentate de asocierea schizofreniei și respectiv abuzul de droguri, alcool cu factori generali de risc. În SUA costurile anuale pentru tulburările bipolare sunt de aproximativ 45 bilioane de dolari, dintre care 80% dintre ele reprezintă cheltuieli pentru tentativele suicidare și consecințele acestora. Cercetătorii consideră că riscul suicidar
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
care s-au sinucis ).Nu se cunoaște Însă mecanismul care asigură legătura Între reducerea funcției serotoninergice și manifestările agresive , suicidare , considerîndu-se mai degrabă că această diminuarea a funcției serotoninergice un marker al acestui tip de comportament și nu o cauză. abuzul de droguri , alcool boli somatice cronice factori genetici - concordanța crescută a suicidului printre gemenii monozigoți , față de cei dizigoți factori familiali membrii familiei cu tulburări psihice factori psihosociali - pierderi importante suferite În timpul vieții circumstanțe amenințătoare ale vieții ( abuzuri sexuale , fizice) Deci
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
nu o cauză. abuzul de droguri , alcool boli somatice cronice factori genetici - concordanța crescută a suicidului printre gemenii monozigoți , față de cei dizigoți factori familiali membrii familiei cu tulburări psihice factori psihosociali - pierderi importante suferite În timpul vieții circumstanțe amenințătoare ale vieții ( abuzuri sexuale , fizice) Deci , riscul suicidar este mult crescut la pacienții la care vârsta de debut a tulburării afective este precoce , sunt diagnosticați cu un episod mixt, prezintă simptome depresive majore , există stressori psihosociali importanți , tulburarea se asociază cu abuzul de
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
vieții ( abuzuri sexuale , fizice) Deci , riscul suicidar este mult crescut la pacienții la care vârsta de debut a tulburării afective este precoce , sunt diagnosticați cu un episod mixt, prezintă simptome depresive majore , există stressori psihosociali importanți , tulburarea se asociază cu abuzul de droguri și alcool , nu s-a instituit Încă unui tratament adecvat , există un istoric familial de tulburări psihice. Suicidul reprezintă o proporție importantă a decesului prematur printre pacienții cu tulburare bipolară. Este estimat că , În medie , o femeie de
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
de suport social sau a organelor legal abilitate. Modificările dispoziției induse de consumul de alcool Evaluarea modificărilor dispoziției determinate de consumul de alcool presupune În mod automat că alcoolismul este factorul primar, În timp ce depresia aparține tabloului clinic secundar, determinat de abuzul de substanță. Tulburările dispoziției fac parte din exprimarea clinică obișnuită a consumatorilor abuzivi de alcool, mai ales În timpul sevrajului. În această perioadă de timp, pacienții dependenți de alcool raportează depresie, iritabilitate, suspiciozitate, anxietate, probleme cognitive. Se consideră că aproximativ 25
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
În timp ce 24 - 59% dintre pacienții cu alcoolism au depresie. Persoanele de sex feminin sunt mai expuse riscului de a dezvolta o formă secundară de alcoolism, determinată de o depresie. Ipoteza că simptomele depresive preced consumul de alcool la femei, În timp ce abuzul etanolic determină depresia la bărbați a fost verificată pe loturi mari de pacienți. S-a constatat că riscul abuzului de alcool la femeile depresive este de 2,6 ori mai mare fsță de femeile fără istoric depresiv. Debutul timpuriu al
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
dezvolta o formă secundară de alcoolism, determinată de o depresie. Ipoteza că simptomele depresive preced consumul de alcool la femei, În timp ce abuzul etanolic determină depresia la bărbați a fost verificată pe loturi mari de pacienți. S-a constatat că riscul abuzului de alcool la femeile depresive este de 2,6 ori mai mare fsță de femeile fără istoric depresiv. Debutul timpuriu al consumului este datorat frecvent unei tulburări psihice. La 81% dintre alcoolici se poate diagnostica o tulburare psihică. Alcoolicii cu
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]