8,266 matches
-
personajele trăiesc drame, nefericiri, căutând absolutul în iubire, imposibil de realizat în luptă cu adversitățile exterioare și, mai ales, cu „lașitatea bărbaților”. Scriitoarea valorifică astfel o bogată experiență de viață, câștigată prin mediile sociale pe care le frecventează ca ziaristă, actriță, regizoare, prin călătorii în țară și străinătate. Un ambițios ciclu romanesc, Primăvara pe Târnave (1960-1963), folosește „documentarea” din reportajele cuprinse în Cetatea de pe Târnave (1955). De altfel, autoarea înțelege să „rescrie”, fără complexe estetice, întâmplări, relatări din ziare sau de la
DEMETRIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286729_a_288058]
-
etapă dificilă, din care iese ruinat, cu nervii zdruncinați. Se retrage din teatru în 1880, după ce se mobilizase totuși spre a înființa, împreună cu alții, Societatea Dramatică a Actorilor din București. Din nou tapițer, chinuit de boala de nervi, se sinucide. Actrița Aristizza Romanescu este fiica lui dintr-o primă căsătorie, iar poetul Mircea Demetriade, fiu dintr-o altă căsătorie. D. a fost o personalitate a scenei românești: actor remarcabil, specializat în roluri de tirani și intriganți, director de scenă exigent, promotor
DIMITRIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286773_a_288102]
-
nu ne desparte decât durerea. Vei mai fi vreodată atât de departe?” Romanele scrise de D. sunt de asemenea axate pe problematica responsabilității morale în lumea contemporană, cu o atenție specială pentru reacția și comportamentul feminin. Personaje figurate între intelectuale - actrițe, jurnaliste, medici, savante - trăiesc în banalitatea cotidiană un șoc care declanșează o reacție de criză sau de adaptare. Criza descoperirii adevărului, a adevărului personal și a adevărului celuilalt, la toate vârstele - de la adolescență la maturitate, este narată fluent, în scene
DRAGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286861_a_288190]
-
de D. Nanu (N. sau Stal), merită să fie semnalată pentru observațiile adecvate, pătrunzătoare și ponderate. Este discutată situația Teatrului Național (repertoriu, calitatea trupei, problemele bugetului etc.), sunt analizate spectacolele din stagiunile curente, dar și turneele trupelor străine (jocul celebrei actrițe franceze Réjane în La Douloureuse de Maurice Donnay) sau modul în care este interpretat pe scenele autohtone teatrul lui Shakespeare. În foileton se publică scrieri literare accesibile, în traduceri îngrijite, din operele lui Charles Dickens (Vălul negru), Samuel Smiles (Self-Help
DRAPELUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286865_a_288194]
-
de fluxul realității cotidiene, asumată tot din perspectiva rememorării evenimentelor anterioare. Pentru Maria Condur, protagonista romanului Goana după vânt (1974), trecutul constituie reperul întregii existențe, influențând decisiv orice experiență prezentă. Starea de boală îi acutizează senzațiile, moartea fiicei sale Ana, actrița rebelă, vulnerabilă și emanând totodată o energie deconcertantă, revenind obsesiv ca o vină inexpiabilă. Relațiile cu ceilalți trei copii (Cristina, Mihai și Sebastian, cel care îi uimește pe cei din jur cu imaginația debordantă și atracția față de povești) păstrează ca
CRISTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286506_a_287835]
-
Mascagni sau regele Carlos al Portugaliei. Următoarele volume, cuprinzând comentarii și însemnări critice privitoare la viața teatrală, dar și memorialistică, apar după revenirea lui C. în zona preocupărilor gazetărești. De la „Electra” la „Dama cu camelii” (1971) include corespondențe fanteziste cu actrițe inexistente, prilej de meditație lucidă și avizată pe marginea unor partituri dramatice importante. În 1973, publică alte două cărți din aceeași zonă tematică: Autori, piese și spectacole și Actori de ieri și de azi, mărturii dense în idei asupra unor
CARANDINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286099_a_287428]
-
cu totul portretul personajului Filiti, făcând din el protagonistul unor relații amoroase bizare. În afară de prea abisalele motive care-l determinaseră să-și părăsească nevasta (deși nu avea nici o intenție în acest sens), fusese agresorul și amantul unei nepoate (vitrege), devenită actriță. Astfel, romanul, care încearcă să prindă toate intențiile scriitorului, se lasă înăbușit de neverosimil. Povestea dragostei ascunse dintre unchi și nepoată, care-și păstrează statutul profesional, precum și toate amănuntele relației schițate în romanul anterior se reiau în Diverse cereri în
GENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287210_a_288539]
-
nepoată, care-și păstrează statutul profesional, precum și toate amănuntele relației schițate în romanul anterior se reiau în Diverse cereri în căsătorie (1994). Autorul își propune să scrie un roman-vérité; va folosi, în acest sens, ca material documentar, confesiunile făcute de actriță unei prietene pe niște benzi de magnetofon, scrisori, amintiri din trecutul comun al celor două femei etc. Proces-verbal al unei crime este tot un roman-vérité, urmărind reconstituirea unei crime și prezentarea detaliată a procesului de judecată, documentele (declarațiile prietenilor victimei
GENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287210_a_288539]
-
ca pentru o expediție ordinară. Adică au fost în permanență la vedere. "Doamnă, priviți aceste timbre, ați văzut în vreodată ceva atât de frumos?" îi zice extatic filatelistul. Audrey Hepburn, despre care se spune că ar fi cea mai frumoasă actriță pe care a descoperit-o Hollywood-ul, răspunde oarecum încurcată: "Îmi pare rău, nu știu nimic despre timbre". Și continuă: "Cât valorează? Banii sunt foarte importanți". Nici măcar nu știi cine ratează aici frumusețea, bătrânul filatelist care nu are ochi decât pentru
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în texte libertine din secolul al XVIII-lea, în care efectul de supriză, anunță plăcerea și conduce la ea. La Mandiargues, ospitalitatea erotică, asociată morții, - un tânăr francez răpit de niște curtezane va asista la punerea în scenă a unei actrițe japoneze - devine spectaculară și interculturală și pune probleme deosebite ca teatralizarea, estetizare și artializarea morții ospitaliere. Nici experiența de oaspete a lui Jean-Jacques Rousseau nu este lipsită de erotism, dar nu aceasta atrage în primul rând atenția exegetului în capitolul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
toate trebuie să se termine printr-o inițiere spirituală, printr-o minunată plăcere carnală sau prin torturarea și asasinarea sa. De fapt, înconjurat de patru foarte frumoase curtizane, el este legat și înlănțuit pentru a fi spectatorul morții unei mari actrițe japoneze Naka San, și pentru a asista la punerea în scenă a morții moartei. După această reprezentație unică, corpul actriței va fi aruncat în mare și cei patru "trandafiri" îi promit orice întâlnire voluptoasă pe care Léon Lucain o va
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
De fapt, înconjurat de patru foarte frumoase curtizane, el este legat și înlănțuit pentru a fi spectatorul morții unei mari actrițe japoneze Naka San, și pentru a asista la punerea în scenă a morții moartei. După această reprezentație unică, corpul actriței va fi aruncat în mare și cei patru "trandafiri" îi promit orice întâlnire voluptoasă pe care Léon Lucain o va dori. Povestirea începe cu o scenă de viață nocturnă într-un "loc de plăcere", barul "Nyctalope" unde câteva cupluri dansează
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
au fost decât roze". "Și precum carnea femeii, roza/ Crudă Herodiade înflorită în grădina luminoasă,/ Cea pe care un sânge crunt și radios o stropește!" Acest citat din Herodiada de Mallarmé dat de Mandiargues atrage atenția asupra caracterului însuși al actriței care nu numai că joacă Andromaca de Racine, dar amestecă și oarece miresme din Salomeea, desfășurând fastuosul alegoric al șarpelui pentru a ajunge la această viziune a "unui sex căscat și care arată spectatorului că labiile sale sunt date cu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
asemenea, fără nici o îndoială, albeața mallarmeană a unei pagini de scris, a unei alte scene de investit de către spectatorul înlănțuit într-o confruntare ce are pentru el semnificații necunoscute. Oaspete, Ulise, îl asculta pe aed, ostatec, Lucain, o vede pe actriță murind. Ospitalitatea este spectaculară, reflexivă, joc de priviri întoarse, joc de oglinzi. Actrița e considerată oglindă, Lucain oglindă a acestei oglinzi. Dar la aceste schimburi corespunde un regim particular prin hipertrofierea semnelor, prin monstruozitatea lor barocă. Ospitalitatea este teren de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
alte scene de investit de către spectatorul înlănțuit într-o confruntare ce are pentru el semnificații necunoscute. Oaspete, Ulise, îl asculta pe aed, ostatec, Lucain, o vede pe actriță murind. Ospitalitatea este spectaculară, reflexivă, joc de priviri întoarse, joc de oglinzi. Actrița e considerată oglindă, Lucain oglindă a acestei oglinzi. Dar la aceste schimburi corespunde un regim particular prin hipertrofierea semnelor, prin monstruozitatea lor barocă. Ospitalitatea este teren de întâlniri, de schimburi, de amestec al identității și alterității și arie de interculturalitate
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
această casă de un gust foarte special, reconstruită în stil "japonez". Stereotipurile și imaginile cele mai convenționale ale japonismului sunt prezente, fardul alb, pentru a evoca zăpada sub clar de lună, roșul ca cireașa al unei limbi, gheișele fidele tradiției, actrița de origine imperială și chineză, o muzică ritmată cu lovituri de gong și de jocul susurând al coardelor de shamizen, fumul tămâii, culorile negru, alb și roșu care evocă totodată Prusia și celei trei luminozități ale palatului Bardo 265. Această
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
indescriptibila încântare a morții" fac parte dintr-o concepție a culturii japoneze pe care tragediana Naka Han și-o înșusește. Dacă esența bushido-ului, această tradiție nescrisă a credo-ului cavaleresc, înseamnă știința de a muri, la fel stau lucrurile pentru actriță, care se impune ca estetă a artei sale, știind să reunească Crizantema și spada, Frumusețea și acțiunea, arta și Viața. Faptul că e vorba de o femeie nu schimbă cu nimic strălucirea aristocratică a actului său (Mishima acorda femeilor un
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
e vorba de o femeie nu schimbă cu nimic strălucirea aristocratică a actului său (Mishima acorda femeilor un loc neobișnuit față de obiceiurile epocii sale, fie că era vorba de soția sa ori de portretul femeii energice din După banchet). Moartea actriței seamănă oarecum cu o sinucidere ritualică, care recurge la rituri și la formalismul cerut de o înaltă cultură cu scopul de a estetiza viața. "Artializare" îndelung pregătită și descrisă pentru a introduce ultima scenă în ritualul său extrem. Autorul Doamnei
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Kleist și a lui Gunderode, figura Penthesileii a sciitorului admirat de Mandiargues "prin gustul pentru extremități, prin atitudinea pentru disperarea lucidă și prin complezența în disperare" care fac din el un frate al lui Landolfi 267 sunt prezente în mintea actriței japoneze căreia îi place să joace Prințul de Hamburg, Micuța Kätchen de Heibronn și care recită Imnele nopții de Novalis, povestirile fantastice ale lui Hoffmann sau ale lui Achim von Arnim, care citește cu pasiune Bettina von Arnim, Jean-Paul și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de Novalis, povestirile fantastice ale lui Hoffmann sau ale lui Achim von Arnim, care citește cu pasiune Bettina von Arnim, Jean-Paul și Clausewitz pe care ea îl metamofozează în japonez, fie voind să-i traducă, fie într-o identificare de actriță dusă la extrem. La fel stau lucrurile cu Andromaca lui Racine tradusă în act și în corp sub influența violenței originar japoneze. Fiindcă, dacă imperiul semnelor știe mai bine decât oricare altul să păstreze puritatea și forța romantismului prusian, la
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
admirabilă siguranță de la forța adrenalinei în momentele dramatice, la discreția înfiorată a iubirii. Chip, siluetă născute parcă de sub penelul romanticilor, personaj frate geamăn cu mulți din viața fără scenă, voce pentru care doina și liedul românesc sunt vorbirea, respirația firească, "actrița de operă", "interpretul de muzică", prin definiție. Este imaginea despre sine pe care a concentrat-o în șase cuvinte potrivite, confirmate de înregistrările audio-video și impresiile nemijlocite din sala de spectacol și de concert. Românca de la Iași, Nelly Miricioiu. Pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
meu, a existat permanent această îmbinare. A.V. Ați folosit mai înainte sintagma "sunt cântăreață de operă". Urmărind spectacolul "Traviata", alte înregistrări video pe care le-ați realizat, am ajuns la concluzia că nu sunteți doar cântăreață de operă. Sunteți actriță de operă. Poate o să intrăm puțin în detalii. Deși jocul Dumneavoastră scenic nu este, la prima vedere, spectaculos, aș spune că este un joc interiorizat. Cel puțin în "Traviata", se dovedește că nu sunteți ca Pavarotti, care, pentru că era gras
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
impresiona publicul prin voce, iar pe cei care îi urmăresc înregistrările, când este filmat în gros-plan, îi impresionează prin privirea foarte expresivă. De aceea spun că Dumneavoastră, prin chipul și mobilitatea scenică echilibrată, prin gest, vă argumentați mereu statutul de actriță de operă. N.M. În Vest, cam acesta este titlul, "singing actress". Din nou trebuie să mă refer la profesorii noștri, la domnul Dumitru Tăbăcaru, regizorul nostru.4 Dânsul începea repetițiile pentru spectacol spunând: "arată-mi ce știi, arată-mi ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
puteți să vă caracterizați într-un cuvânt sau două? L.S. ...(oftând) Păi, autodefinirea mea înseamnă ceea ce vedeți pe simeze, ceea ce descoperiți între coperțile cărților. Într-un cuvânt sau două... Nu știu... Liviu Suhar. Angela Gheorghiu O voce, un chip, o actriță de teatru liric fascinează publicul de pretutindeni. Numele Angelei Gheorghiu s-a înscris în istoria muzicii de operă, continuând seria personalităților ivite pe pământ românesc: Haricleea Darclé, Virginia Zeani, Elena Cernei, Viorica Cortez, Ileana Cotrubaș, Eugenia Moldoveanu. Am amintit doar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Sincer să fiu, nu știu. Poate este o artă care îi fascinează. Dar am fost martor la unele situații. De exemplu, o producție de succes de altfel, noua montare de la "MET" cu "Evgheni Oneghin", a fost regizat de o mare actriță, Fiona Shown, dare care... nu știa stilul rusesc, nu cunoștea muzica rusească. Ea lucra cu nuvela lui Pușkin tradusă în engleză... Nu stătea cu partitura în față! Sunt foarte multe lucruri pe care trebuie să le știi, de care ești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]