5,887 matches
-
altele, care nu au corespondențe analoge în română: Numai pronume interogative sunt cele referitoare la identitatea unei persoane sau a unui inanimat, "ko" „cine”, respectiv "šta" „ce”, care se declina în felul următor: Alte cuvinte interogative pot fi pronume sau adjective pronominale: Declinarea acestora este aceeași că a adjectivelor, inclusiv prezenta vocalei suplimentare la genitiv, dativ și locativ masculin și neutru singular, în cazul folosirii pronominale. "Koji" are și forme reduse la aceste cazuri: "kog(a)", "kom(e)". Următoarele cuvinte, pe lângă
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
Numai pronume interogative sunt cele referitoare la identitatea unei persoane sau a unui inanimat, "ko" „cine”, respectiv "šta" „ce”, care se declina în felul următor: Alte cuvinte interogative pot fi pronume sau adjective pronominale: Declinarea acestora este aceeași că a adjectivelor, inclusiv prezenta vocalei suplimentare la genitiv, dativ și locativ masculin și neutru singular, în cazul folosirii pronominale. "Koji" are și forme reduse la aceste cazuri: "kog(a)", "kom(e)". Următoarele cuvinte, pe lângă statutul de pronume-adjective interogative, îl au și pe
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
care trec”. 2. Declinat, are două forme de acuzativ, una identică cu cea de nominativ, "što", daca nu este precedat de o prepoziție, și "šta" în cazul contrar. Poate avea ca antecedent: Majoritatea cuvintelor nehotărâte se obțin din pronume sau adjective pronominale interogative, la care se adaugă elementele prime "ne-", "sva-", "ni-" și "i-", formându-se următorul sistem: Cuvintele din coloanele I și ÎI sunt numai pronume, celelalte sunt pronume sau adjective pronominale. Se declina că și pronumele/adjectivele de la care
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
antecedent: Majoritatea cuvintelor nehotărâte se obțin din pronume sau adjective pronominale interogative, la care se adaugă elementele prime "ne-", "sva-", "ni-" și "i-", formându-se următorul sistem: Cuvintele din coloanele I și ÎI sunt numai pronume, celelalte sunt pronume sau adjective pronominale. Se declina că și pronumele/adjectivele de la care provin. Cuvintele formate cu "ni-" și cu "i-" prezintă particularitatea că aproape toate prepozițiile cu care se folosesc se intercalează între elementul prim și cuvântul de bază: "ni iz čega" „din
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
pronume sau adjective pronominale interogative, la care se adaugă elementele prime "ne-", "sva-", "ni-" și "i-", formându-se următorul sistem: Cuvintele din coloanele I și ÎI sunt numai pronume, celelalte sunt pronume sau adjective pronominale. Se declina că și pronumele/adjectivele de la care provin. Cuvintele formate cu "ni-" și cu "i-" prezintă particularitatea că aproape toate prepozițiile cu care se folosesc se intercalează între elementul prim și cuvântul de bază: "ni iz čega" „din nimic”, "ni s kim" „cu nimeni”. Cuvintele
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
doi”, "dve" „două”, "tri" „trei” și "četiri" „patru”, inclusiv că ultima cifră a unui număr, se declina. Celelalte nume de cifre ("pet" 5, "šest" 6, "sedam" 7, "osam" 8, "devet" 9) și "deset" 10 sunt invariabile. "Jedan" se declina că adjectivele cu forma scurtă. La plural se folosește cu substantivele care au numai formă de plural: "jedne makaze" (feminin) „o foarfecă”, "jedna vrata" (neutru) „o ușă”. Declinarea celorlalte nume de cifre este: Numeralele corespunzătoare numerelor de la 11 la 19 au fost
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
în locul tuturor formelor cazuale: "Postoji stotinu razloga za to" „Sunt o sută de motive pentru această”, "Reč je o hiljadu dolara" „Este vorba de o mie de dolari”, "Milijardu ljudi gladuje" „Un miliard de oameni flămânzesc”. Numeral + substantiv sau/și adjectiv Numeral + pronume personal. În această construcție, pronumele personal este la genitiv cu toate numeralele, în afară de "jedan": "nas tri" „noi trei”, "ih deset" „ei zece”. Subiect + predicat Când predicatul este la o formă verbală fără participiu, cu "dva", "dve", "tri" și
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
cifrele de la 5 la 9 și numerele terminate cu aceste cifre sau cu 0, predicatul este la singular: "Dvadeset pet knjiga nedostaje „Lipsesc 25 de cărți”. La formele verbale compuse cu participiul sunt două situații: Aceste numerale au desinențele specifice adjectivelor cu forma lungă, adăugate la numeralele cardinale. În "peți" „al cincilea”, "šesti" „al șaselea”, de la "deveti" „al nouălea” la "dvadeseti" „al douăzecilea” și în celelalte numerale corespunzătore zecilor ("trideseti" „al treizecilea” etc.), cuvantul de bază nu suferă schimbări fonetice. La
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
că ale cifrelor singure: "dvadeset prvi" „al douăzecișiunulea”, "trideset drugi" „al treizecișidoilea”. Primele două astfel de numerale sunt "dvoje" „doi” și "troje" „trei”. Celelalte se formează cu sufixul "-oro": "četvoro" „patru”, "petoro" „cinci” etc. Se folosesc: Cu aceste numerale, substantivul/adjectivul este la genitiv singular. În această categorie intră trei feluri de substantive, derivate de la numeralele cardinale, ordinale, respectiv colective. Numeralele aproximative se formează cu sufixul "-ak" de la numeralele cardinale corespunzătoare numerelor 10, 12, 15, zecilor și sutelor. Astfel sunt "desetak
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
formează cu sufixul "-ak" de la numeralele cardinale corespunzătoare numerelor 10, 12, 15, zecilor și sutelor. Astfel sunt "desetak" „vreo zece”, "dvanaestak" „o duzină”, "petnaestak" „vreo cincisprezece”, "dvadesetak" „vreo douăzeci”, "stotinak" „vreo sută”, "dvestotinak" „vreo două sute” etc. Se construiesc cu substantivul/adjectivul la genitiv plural. Numeralele fracționare sunt derivate de la cele ordinale cu sufixul "-ina": "trećina" „treime”, "četvrtina" „pătrime”, "petina" „cincime” etc. Lui „jumătate” îi corespunde "polovina". Substantive formate cu sufixul "-ică de la numeralele colective sunt "dvojica", "trojica", "četvorica" etc. Se folosesc
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
doi” (un bărbat și o femeie). Pot înlocui numeralele cardinale, dar față de majoritatea acestora, care sunt invariabile, cele cu "-ică" se declina că orice substantiv de declinarea a II-a. Pronumele personale stau înaintea lor la cazul genitiv, iar substantivul/adjectivul după ele, la genitiv plural: "Došao je s petoricom drugova" A venit cu cinci prieteni’. Fiecare cifră are un nume de genul feminin: "jedinica", "dvojka", "trojka", " četvorka", "petica" etc. Exemplu în propoziție: "Dobio șam dvojku iz matematike" „Am luat (un
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
nu voi cânta”. Imperativul negativ se poate formă în trei feluri: Că în limba română, si in sârbă există adverbe primare, precum "sad(a)" „acum” și "tamo" „acolo”, dar majoritatea provin din alte părți de vorbire, în primul rând din adjective: Unele adverbe pot fi grupate în sisteme. Asfel sunt cele de loc care exprimă trei grade de depărtare, ca și pronumele demonstrative: În limba mai veche acest sistem era mai coerent, fiind folosite cuvintele din paranteze acolo unde apar două
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
schimbă forma: "do" „până la” + "gde" „unde” > "dokle" „până când, până unde”, "od" „de la” + "ovde" „aici” > "odavde" „de aici” etc. Adverbele de mod, de cantitate și unele de timp și de loc au grade de comparație. Comparativul de superioritate are forma comparativului adjectivelor corespunzătoare la nominativ neutru singular, iar superlativul relativ de superioritate se formează cu același prefix. Exemplu: "brzo" „repede” > "brže" „mai repede” > "najbrže" „cel mai repede”. Câteva adverbe au drept comparativ alt cuvânt: "dobro" „bine” - "bolje" „mai bine”, "mnogo" „mult” - "više
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
la nominativ ("Moj braț je inženjer „Fratele meu e inginer”), iar uneori la genitiv cu sau fără prepoziție: "Narukvica je od srebra „Brățară e din argint”, "Deda je uvek bio dobre volje „Bunicul era totdeauna binevoitor”. Cand se exprimă prin adjectiv, acesta trebuie să fie nedefinit, adică de forma scurtă, dacă are asemenea formă: "Vaš predlog je zanimljiv „Propunerea dv. e interesantă”. Cu alte verbe numite copulative decât "biți" se folosește o parte de vorbire numită predikativna dopuna sau predikativ care
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
care nu exprimă deplasarea spre un loc (vezi mai sus Prepoziția). Complementul de agent este doar uneori folosit în limba sârbă, daca agentul este un inanimat. Cazul său este instrumentalul: "Grad je pogođen zemljotresom" „Orașul a fost lovit de cutremur”. Adjectivele care pot avea complement își au regimul lor, adică cer un anumit caz. De exemplu "željan" „doritor” cere genitivul fără prepoziție ("željan promena „doritor de schimbări”), "umoran" „obosit” - genitivul cu prepoziția "od" ("umoran od napora „obosit de efort”), "siguran" „sigur
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
un anumit caz. De exemplu "željan" „doritor” cere genitivul fără prepoziție ("željan promena „doritor de schimbări”), "umoran" „obosit” - genitivul cu prepoziția "od" ("umoran od napora „obosit de efort”), "siguran" „sigur” - acuzativul cu prepoziția "u" ("siguran u sebe „sigur de sine”), adjectivele la comparativ - genitivul cu prepoziția "od": "skuplji od zlata „mai scump decât aurul” etc. Atributul substantival sau pronominal al substantivelor care denumesc acțiuni prezintă următoarele caracteristici: Elementul predicativ suplimentar exprimat prin adjectiv poate fi numai la forma scurtă, dacă are
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
prepoziția "u" ("siguran u sebe „sigur de sine”), adjectivele la comparativ - genitivul cu prepoziția "od": "skuplji od zlata „mai scump decât aurul” etc. Atributul substantival sau pronominal al substantivelor care denumesc acțiuni prezintă următoarele caracteristici: Elementul predicativ suplimentar exprimat prin adjectiv poate fi numai la forma scurtă, dacă are asemenea formă: "Otac se iscrplen srušio na ležaj" „Tata s-a prăbușit epuizat pe pat” (adjectiv cu forma scurtă), "Naši șu prvi stigli na cilj, a vaši poslednji" „Ai noștri au ajuns
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
substantival sau pronominal al substantivelor care denumesc acțiuni prezintă următoarele caracteristici: Elementul predicativ suplimentar exprimat prin adjectiv poate fi numai la forma scurtă, dacă are asemenea formă: "Otac se iscrplen srušio na ležaj" „Tata s-a prăbușit epuizat pe pat” (adjectiv cu forma scurtă), "Naši șu prvi stigli na cilj, a vaši poslednji" „Ai noștri au ajuns primii la linia de sosire, ai voștri ultimii” (adjective cu forma lungă, deoarece nu au forma scurtă). Partea de propoziție numită apozitiv este considerată
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
asemenea formă: "Otac se iscrplen srušio na ležaj" „Tata s-a prăbușit epuizat pe pat” (adjectiv cu forma scurtă), "Naši șu prvi stigli na cilj, a vaši poslednji" „Ai noștri au ajuns primii la linia de sosire, ai voștri ultimii” (adjective cu forma lungă, deoarece nu au forma scurtă). Partea de propoziție numită apozitiv este considerată de Ivan Klajn de tranziție între elementul predicativ suplimentar și partea de propoziție numită "apozicija". "Apozitiv"-ul este separat de restul propoziției prin pauze și
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
Acest tip de complemente poate sta pe primul loc în propoziție, în formă accentuată, astfel fiind scos în evidență: "Meni șu ništa rekli" „Mie nu mi-au spus nimic”. Complementul exprimat prin adverb stă de regulă înaintea verbului sau a adjectivului căruia i se subordonează: "On mnogo zarađuje" „El câștiga mult”, "Emisija je vrlo zanimljiva" „Emisiunea e foarte interesanta”. În propoziție negativă, se plasează mai frecvent după verb ("On ne zarađuje mnogo" „El nu câștigă mult”), dar poate sta și înaintea
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
exprimat prin substantiv sau grup nominal stă după verb dacă nu este scos în evidență ("Viđamo se svakog dana „Ne vedem în fiecare zi”), și înaintea verbului în cazul contrar: Svakog dana se viđamo" „În fiecare zi ne vedem”. Locul adjectivelor pronominale Adjectivele pronominale stau de regulă înaintea substantivului din grupul nominal. Numai adjectivul posesiv stă după substantiv, dacă acesta este la vocativ: "Slušaj, prijatelju moj!" „Asculta, prietene (al meu)!” Dacă substantivul este determinat de mai multe adjective pronominale, cel mai
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
substantiv sau grup nominal stă după verb dacă nu este scos în evidență ("Viđamo se svakog dana „Ne vedem în fiecare zi”), și înaintea verbului în cazul contrar: Svakog dana se viđamo" „În fiecare zi ne vedem”. Locul adjectivelor pronominale Adjectivele pronominale stau de regulă înaintea substantivului din grupul nominal. Numai adjectivul posesiv stă după substantiv, dacă acesta este la vocativ: "Slušaj, prijatelju moj!" „Asculta, prietene (al meu)!” Dacă substantivul este determinat de mai multe adjective pronominale, cel mai aproape de substantiv
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
în evidență ("Viđamo se svakog dana „Ne vedem în fiecare zi”), și înaintea verbului în cazul contrar: Svakog dana se viđamo" „În fiecare zi ne vedem”. Locul adjectivelor pronominale Adjectivele pronominale stau de regulă înaintea substantivului din grupul nominal. Numai adjectivul posesiv stă după substantiv, dacă acesta este la vocativ: "Slušaj, prijatelju moj!" „Asculta, prietene (al meu)!” Dacă substantivul este determinat de mai multe adjective pronominale, cel mai aproape de substantiv stă adjectivul posesiv, înaintea acestuia - adjectivul demonstrativ, interogativ sau nehotărât, iar
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
ne vedem”. Locul adjectivelor pronominale Adjectivele pronominale stau de regulă înaintea substantivului din grupul nominal. Numai adjectivul posesiv stă după substantiv, dacă acesta este la vocativ: "Slušaj, prijatelju moj!" „Asculta, prietene (al meu)!” Dacă substantivul este determinat de mai multe adjective pronominale, cel mai aproape de substantiv stă adjectivul posesiv, înaintea acestuia - adjectivul demonstrativ, interogativ sau nehotărât, iar înaintea acestora - adjectivul "sav" „tot” sau "ceo" „întreg, tot”. Exemple: "ovo tvoje delo" „treaba asta a ta”, "O kakvoj mojoj grešci govoriš?" „Despre care
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
stau de regulă înaintea substantivului din grupul nominal. Numai adjectivul posesiv stă după substantiv, dacă acesta este la vocativ: "Slušaj, prijatelju moj!" „Asculta, prietene (al meu)!” Dacă substantivul este determinat de mai multe adjective pronominale, cel mai aproape de substantiv stă adjectivul posesiv, înaintea acestuia - adjectivul demonstrativ, interogativ sau nehotărât, iar înaintea acestora - adjectivul "sav" „tot” sau "ceo" „întreg, tot”. Exemple: "ovo tvoje delo" „treaba asta a ta”, "O kakvoj mojoj grešci govoriš?" „Despre care greșeală a mea vorbești?”, "ceo taj njihov
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]