17,588 matches
-
în această perioadă a vieții (Benoît, 1988) impunând, din această cauză, comparații riguroase cu grupuri martor selectate după vârstă. Se poate ca aceste modificări fiziologice să explice rezultatele contradictorii din studiile asupra somnului la adolescentul deprimat. Unii autori regăsesc la adolescenții deprimați perturbări asemănătoare celor observate la adultul deprimat: diminuarea latenței somnului paradoxal și creșterea densității sale (Lahmeyer și colab., 1983; Emslie și colab., 1987). Dar alții nu observă diferențe între adolescenții deprimați și non-deprimați, sau constată chiar rezultate contrarii, ca
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
asupra somnului la adolescentul deprimat. Unii autori regăsesc la adolescenții deprimați perturbări asemănătoare celor observate la adultul deprimat: diminuarea latenței somnului paradoxal și creșterea densității sale (Lahmeyer și colab., 1983; Emslie și colab., 1987). Dar alții nu observă diferențe între adolescenții deprimați și non-deprimați, sau constată chiar rezultate contrarii, ca de exemplu creșterea latenței la adormire (Goetz și colab., 1987). Appelboom-Fondu și colab. (1988) compară somnul a nouă adolescenți grav deprimați, cu cel al unui număr de doisprezece adolescenți ușor deprimați
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
colab., 1983; Emslie și colab., 1987). Dar alții nu observă diferențe între adolescenții deprimați și non-deprimați, sau constată chiar rezultate contrarii, ca de exemplu creșterea latenței la adormire (Goetz și colab., 1987). Appelboom-Fondu și colab. (1988) compară somnul a nouă adolescenți grav deprimați, cu cel al unui număr de doisprezece adolescenți ușor deprimați și cu acela a doisprezece adolescenți martori. Aceștia observă o diferență semnificativă în ceea ce privește indexul de eficiență al somnului și procentul de treziri între adolescenții grav deprimați pe de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
diferențe între adolescenții deprimați și non-deprimați, sau constată chiar rezultate contrarii, ca de exemplu creșterea latenței la adormire (Goetz și colab., 1987). Appelboom-Fondu și colab. (1988) compară somnul a nouă adolescenți grav deprimați, cu cel al unui număr de doisprezece adolescenți ușor deprimați și cu acela a doisprezece adolescenți martori. Aceștia observă o diferență semnificativă în ceea ce privește indexul de eficiență al somnului și procentul de treziri între adolescenții grav deprimați pe de o parte, și celelalte două grupuri pe cealaltă parte (adolescenți
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
compară somnul a nouă adolescenți grav deprimați, cu cel al unui număr de doisprezece adolescenți ușor deprimați și cu acela a doisprezece adolescenți martori. Aceștia observă o diferență semnificativă în ceea ce privește indexul de eficiență al somnului și procentul de treziri între adolescenții grav deprimați pe de o parte, și celelalte două grupuri pe cealaltă parte (adolescenți ușor deprimați și adolescenți martori). Totuși, acești autori nu regăsesc nici o diferență semnificativă în ceea ce privește diferiții parametri ai somnului între adolescenții puberi și non-puberi din cadrul aceluiași grup
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
somnului și procentul de treziri între adolescenții grav deprimați pe de o parte, și celelalte două grupuri pe cealaltă parte (adolescenți ușor deprimați și adolescenți martori). Totuși, acești autori nu regăsesc nici o diferență semnificativă în ceea ce privește diferiții parametri ai somnului între adolescenții puberi și non-puberi din cadrul aceluiași grup (vârstele sunt cuprinse între 11 ani și 11 luni și 20 de ani și 5 luni). Această ultimă constatare este în acord cu cele observate în mod obișnuit în legătură cu maturizarea somnului la adolescent. În
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
între adolescenții puberi și non-puberi din cadrul aceluiași grup (vârstele sunt cuprinse între 11 ani și 11 luni și 20 de ani și 5 luni). Această ultimă constatare este în acord cu cele observate în mod obișnuit în legătură cu maturizarea somnului la adolescent. În plan neurofiziologic, semnalăm un studiu al lui Chabrol și colab. din 1984 (Chabrol, 1998) efectuat asupra debitului sangvin cerebral la adolescenții deprimați (măsurat cu ajutorul inhalării unui marker radioactiv într-un grup de adolescenți deprimați și un grup de adolescenți
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
5 luni). Această ultimă constatare este în acord cu cele observate în mod obișnuit în legătură cu maturizarea somnului la adolescent. În plan neurofiziologic, semnalăm un studiu al lui Chabrol și colab. din 1984 (Chabrol, 1998) efectuat asupra debitului sangvin cerebral la adolescenții deprimați (măsurat cu ajutorul inhalării unui marker radioactiv într-un grup de adolescenți deprimați și un grup de adolescenți martor). Acești autori observă la adolescenții deprimați o diminuare semnificativă a distribuției hiperfrontale fiziologice. Această diminuare este mai puțin importantă decât cea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mod obișnuit în legătură cu maturizarea somnului la adolescent. În plan neurofiziologic, semnalăm un studiu al lui Chabrol și colab. din 1984 (Chabrol, 1998) efectuat asupra debitului sangvin cerebral la adolescenții deprimați (măsurat cu ajutorul inhalării unui marker radioactiv într-un grup de adolescenți deprimați și un grup de adolescenți martor). Acești autori observă la adolescenții deprimați o diminuare semnificativă a distribuției hiperfrontale fiziologice. Această diminuare este mai puțin importantă decât cea observată într-un grup de schizofrenici adulți și adolescenți. În sfârșit, recent
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
adolescent. În plan neurofiziologic, semnalăm un studiu al lui Chabrol și colab. din 1984 (Chabrol, 1998) efectuat asupra debitului sangvin cerebral la adolescenții deprimați (măsurat cu ajutorul inhalării unui marker radioactiv într-un grup de adolescenți deprimați și un grup de adolescenți martor). Acești autori observă la adolescenții deprimați o diminuare semnificativă a distribuției hiperfrontale fiziologice. Această diminuare este mai puțin importantă decât cea observată într-un grup de schizofrenici adulți și adolescenți. În sfârșit, recent, Van Os și colab. (1997) au
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
studiu al lui Chabrol și colab. din 1984 (Chabrol, 1998) efectuat asupra debitului sangvin cerebral la adolescenții deprimați (măsurat cu ajutorul inhalării unui marker radioactiv într-un grup de adolescenți deprimați și un grup de adolescenți martor). Acești autori observă la adolescenții deprimați o diminuare semnificativă a distribuției hiperfrontale fiziologice. Această diminuare este mai puțin importantă decât cea observată într-un grup de schizofrenici adulți și adolescenți. În sfârșit, recent, Van Os și colab. (1997) au studiat legătura dintre dezvoltarea psihomotorie și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
hormonale, genetice, electroencefalografice, neurofiziologice sunt frecvent constatate, rezultatele acestor diverse studii sunt adesea contradictorii, neclare și este dificil să tragem concluzii semnificative pe baza lor, chiar dacă nu ne-am referi decât la faptul că depresia la adult și depresia la adolescent nu sunt superpozabile. Faptul că reacția depresivă este însoțită de manifestări somatice, că manifestările somatice pot fi explicate biochimic, neuroendocrin, neurofiziologic, este un lucru de care nu se îndoiește nimeni. În schimb, este foarte dificil de știut dacă aceste anomalii
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
dacă aceste anomalii pot fi considerate ca fiind una dintre cauzele depresiei sau doar o consecință a unui episod depresiv și a tulburărilor provocate de acesta. Cele mai multe din aceste anomalii dispar atunci când depresia regresează. În prezent, poate mai mult pentru adolescent decât pentru adult, nu există un model organic care să prezinte o teorie coerentă și explicită în ceea ce privește depresia la această vârstă. 4. EVALUARE: FACTORI FAMILIALI ȘI DE MEDIU CONTEXTUL FAMILIAL: DATE EPIDEMIOLOGICE Pe parcursul necesarului travaliu de individuare și de rupere
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
care să prezinte o teorie coerentă și explicită în ceea ce privește depresia la această vârstă. 4. EVALUARE: FACTORI FAMILIALI ȘI DE MEDIU CONTEXTUL FAMILIAL: DATE EPIDEMIOLOGICE Pe parcursul necesarului travaliu de individuare și de rupere a legăturii cu imaginile oedipiene interiorizate pe care adolescentul trebuie să-l realizeze, „funcția parentală” este, în mod evident, implicată. Această implicare nu privește doar imaginile parentale, ci și pe părinții reali, pe cei ce interacționează în prezent cu copilul lor. În ceea ce-i privește, părinții trebuie să realizeze
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
dintre cele mai puțin importante. Se înțelege în aceste condiții importanța contextului familial ale cărui principale caracteristici le vom examina mai departe. În plan epidemiologic, am văzut mai înainte faptul că autorii au făcut aprecieri diverse asupra caracteristicilor familiilor de adolescenți deprimați. Unii scot în evidență factorii de risc pe care i-ar putea reprezenta neînțelegerea parentală, divorțul, dificultățile socio-economice în sens larg. Alții resping aceste corelații. O analiză discriminativă se dovedește uneori necesară pentru a evalua efectul unui eveniment extern
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de risc pe care i-ar putea reprezenta neînțelegerea parentală, divorțul, dificultățile socio-economice în sens larg. Alții resping aceste corelații. O analiză discriminativă se dovedește uneori necesară pentru a evalua efectul unui eveniment extern asupra apariției unei depresii la un adolescent. Decesul unui părinte ar putea fi un eveniment favorizant pentru episodul depresiv major. Se pare, de asemenea, că existența unui alcoolism familial și a unor antecedente privind depresia ar putea fi un factor destul de des întâlnit (vezi cele ce urmează
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
asemenea, că existența unui alcoolism familial și a unor antecedente privind depresia ar putea fi un factor destul de des întâlnit (vezi cele ce urmează). Importanța depresiei unuia sau a altuia dintre părinți și evaluarea incidenței acesteia la copil apoi la adolescent au făcut obiectul unui mare număr de studii. Guedeney (1989) a propus o trecere în revistă critică a acestor lucrări. Dincolo de aspectul strict genetic (vezi capitolul 3), studiile întreprinse se centrează mai ales pe calitatea interacțiunii dintre părintele deprimat, în
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
lucrări. Dincolo de aspectul strict genetic (vezi capitolul 3), studiile întreprinse se centrează mai ales pe calitatea interacțiunii dintre părintele deprimat, în special mama, și bebelușul sau copilul mare. Diferitele studii raportate nu par a lua în considerare situația specifică a adolescentului în relația cu un părinte deprimat sau care a fost deprimat. Se înțelege în mod intuitiv că travaliul triplu de rupere a legăturii cu obiectul oedipian, de deidealizare a imaginii parentale și de elaborare a identificărilor va avea relații complexe
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
că travaliul triplu de rupere a legăturii cu obiectul oedipian, de deidealizare a imaginii parentale și de elaborare a identificărilor va avea relații complexe cu imaginea unui părinte deprimat: relație de solicitudine cu un părinte perceput ca fragil, pe care adolescentul poate dori să-l îngrijească, relație de culpabilitate față de același părinte fragil, pe care adolescentul poate să-și interzică să-l deidealizeze sau să-l devalorizeze; relație de fragilizare a imaginii de sine atunci când trebuie să elaboreze identificări pornind de la
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și de elaborare a identificărilor va avea relații complexe cu imaginea unui părinte deprimat: relație de solicitudine cu un părinte perceput ca fragil, pe care adolescentul poate dori să-l îngrijească, relație de culpabilitate față de același părinte fragil, pe care adolescentul poate să-și interzică să-l deidealizeze sau să-l devalorizeze; relație de fragilizare a imaginii de sine atunci când trebuie să elaboreze identificări pornind de la un piedestal a cărui vulnerabilitate este evidentă. Ce să spui atunci când un părinte a avut
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
parametri. Trebuie deci să ne raportăm la câteva evaluări statistice globale. Din acest punct de vedere, este incontestabil că prezența unuia sau a ambilor părinți deprimați constituie un factor de risc și de vulnerabilitate atât pentru copil cât și pentru adolescent. DECESUL UNUI PĂRINTE Gray (1987) studiază efectele morții unuia sau a ambilor părinți la adolescenți în vârstă de 12-19 ani, deces survenit în urmă cu 6 luni până la 5 ani. Acesta consideră că pierderea unui părinte antrenează întotdeauna o stare
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
vedere, este incontestabil că prezența unuia sau a ambilor părinți deprimați constituie un factor de risc și de vulnerabilitate atât pentru copil cât și pentru adolescent. DECESUL UNUI PĂRINTE Gray (1987) studiază efectele morții unuia sau a ambilor părinți la adolescenți în vârstă de 12-19 ani, deces survenit în urmă cu 6 luni până la 5 ani. Acesta consideră că pierderea unui părinte antrenează întotdeauna o stare depresivă importantă, chiar și atunci când decesul a avut loc cu mai mulți ani în urmă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ani, deces survenit în urmă cu 6 luni până la 5 ani. Acesta consideră că pierderea unui părinte antrenează întotdeauna o stare depresivă importantă, chiar și atunci când decesul a avut loc cu mai mulți ani în urmă. Autorul sugerează că la adolescent, procesul de elaborare a decesului unui părinte se desfășoară într-o perioadă mai lungă decât la adult. În plan epidemiologic, la populația generală, decesul unui părinte este evaluat de către Choquet (1944) la un procent de 3,7% adolescenți. În ancheta
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
că la adolescent, procesul de elaborare a decesului unui părinte se desfășoară într-o perioadă mai lungă decât la adult. În plan epidemiologic, la populația generală, decesul unui părinte este evaluat de către Choquet (1944) la un procent de 3,7% adolescenți. În ancheta asupra populației generale a lui Fahs și Marcelli (1998), 9 adolescenți din 465 (1,93%) au un părinte decedat: de șapte ori tatăl, de două ori mama. Acest număr mic n-a permis o analiză statistică pertinentă. În
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
o perioadă mai lungă decât la adult. În plan epidemiologic, la populația generală, decesul unui părinte este evaluat de către Choquet (1944) la un procent de 3,7% adolescenți. În ancheta asupra populației generale a lui Fahs și Marcelli (1998), 9 adolescenți din 465 (1,93%) au un părinte decedat: de șapte ori tatăl, de două ori mama. Acest număr mic n-a permis o analiză statistică pertinentă. În ancheta acelorași autori, efectuată asupra populației clinice (vezi capitolul 2), aceștia constată următoarele
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]