11,054 matches
-
spațiului simplu iluminist” este mult prea limitată Într-o lume densă, stratificată și profund implantată a realităților trăite contrare și suprapuse 63. Spațiul iluminist, cu accentul asupra măsurătorilor abstracte, locației, extensiei și granițelor, nu poate să accepte loialitățile divizate și agendele contradictorii ale comunităților reale care se ciocnesc unele de altele În spațiul În care trăiesc. Milbank sugerează că vechea idee a „spațiului gotic complex” poate fi o metaforă mai potrivită pentru regândirea categoriilor spațiale 64. În lumea medievală, spațiul avea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
intenții joacă un rol, mai există Încă o latură a drepturilor omului - sentimentul de vulnerabilitate și nevoia de securitate. David Beetham scria că „expunerea la amenințări comune, cât și sentimentul de apartenență la umanitate, justifică În egală măsură prețentia că agenda drepturilor omului este universală”1. Prima evidență reală a vulnerabilității rasei umane a apărut odată cu folosirea bombei atomice asupra populațiilor din orașele japoneze Hiroshima și Nagasaki În 1945. Ne-am dat seama rapid că umanitatea era În primejdie În cazul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
o putere de constrângere independentă, trebuie să depindă de acorduri interguvernamentale pentru impunerea de sancțiuni În cazuri de violare a drepturilor omului. ONU nu poate să acționeze fără acordul Consiliului de Securitate. Adeseori, statele membre jonglează cu interese strategice și agende care intră În contradicție, șovăind să impună sancțiuni dure, chiar În cazuri de violări serioase ale drepturilor omului, incluzând genocidul. și aici e dilema. Intenția este ca drepturile universale ale omului să Înlocuiască legile statelor-națiune. Totuși, după cum arată sistemul ONU
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
alții, pe măsură ce globalizarea impune o extindere concomitentă a drepturilor, care să includă drepturile universale ale omului și constrângerile legale necesare. Sociologul Gerard Delanty argumentează că noua cetățenie deteritorializată ar putea fi o modalitate de a regrupa multitudinea de interese și agende În competiție, care astăzi separă oamenii, Într-un Întreg mult mai coerent. El scrie: „Deoarece o identitate europeană colectivă nu poate fi bazată pe limbă, religie sau naționalitate fără apariția unor fracturi și conflicte majore, cetățenia (europeană) poate fi o
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și care probabil nu va fi acceptat cu ușurință. Dar guvernarea pe multiple niveluri asigură cel puțin un loc de Întâlnire, un teren de joc, pentru a ne angaja reciproc. Dacă cineva vrea să fie recunoscut și să aibă o agendă Împlinită, acea persoana trebuie să fie dispusă să asculte și să acomodeze interesele celorlalți participanți În rețea. Desigur, putem alege să nu participăm, dar prețul pentru neparticipare este izolarea, care este expresia ultimă a nerecunoasterii. Lupta pentru recunoaștere Într-o
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cu zi a realpolitikului și viziunea unei lumi mai bune ce va să vină. A-și menține angajamentul pentru viitor, fără a piarde din vedere pericolele foarte reale ale prezentului, este o sarcină dificilă. Această provocare atinge maximul În formularea agendei de politică externă. Cum Își conciliază europenii poziția de a cruța viața unui criminal cu nevoia de a purta războaie Împotriva unui inamic? Mergând singuri Răspunsul Administrației Bush la „perceputul pacifism” european este „hai să fim realiști”. Într-o țară
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
externe... O țară poate obține rezultatele dorite În politica mondială, deoarece alte țări vor să o urmeze, Îi admiră valorile, Îi urmează exemplul și aspiră la nivelul ei de prosperitate și deschidere. În acest sens, este tot atât de important să formulezi agenda politică mondială și să-i atragi pe alții, pe cât este să-i forțezi o schimbare prin folosirea armelor militare și economice 45. Vreme Îndelungată, puterea benignă a Americii a fost un magnet pentru restul lumii. Valorile democratice, originea multiculturală, caracterul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
număr egal dintre compatrioții mei sunt mai puțin Încântați de perspectiva unei Europe care ia decizii militare proprii, independent de brațul lung al intereselor americane În domeniul politicii externe. Va trebui să ne obișnuim cu ideea că Uniunea Europeană are o agendă globală și o viziune proprii despre genul de lume pe care vrea să o construiască - și acel vis nu va coincide Întotdeauna cu al nostru. Desigur, În multe aspecte, visul european este atât de diferit de al nostru Încât este
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pe care o prezintă reglementarea riscurilor de mediu și sanitare care Însoțesc noile investigații științifice și tehnologice. Noile propuneri mai trebuie să fie aprobate de Parlamentul European și Consiliul Europei. OMG și produsele chimice reprezintă numai o parte a noii agende de „prevenire a riscurilor” care se Încheagă la Bruxelles. La Începutul anului 2003, Uniunea Europeană a adoptat o nouă regulă care interzice producătorilor din industria electronică să vândă În Uniunea Europeană produse care conțin mercur, plumb sau alte metale grele 20. Altă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
că este pregătită să pună În practică angajamentul ei pentru dezvoltare sustenabilă și management de mediu global. Faptul că obligațiile În majoritatea domeniilor rămân Încă slabe și adesea nesigure, este o realitate. Dar cel puțin Europa a stabilit o nouă agendă pentru a conduce știința și tehnologia, care, dacă este urmată, poate Începe procesul de depărtare a lumii de vechile modele și de Îndreptare către un al doilea Iluminism științific, unul care să rezoneze cu visul ei de includere, diversitate, sustenabilitate
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
viața cruntă. Acum, Uniunea Europeană și țările membre au inițiat o serie de inițiative destinate să creeze condiții mult mai bune atât pentru animalele sălbatice, cât și pentru cele folosite În experimente științifice sau care sunt crescute pentru consumul omului. Noua agendă europeană extinde ideea drepturilor universale - cu toate că Încă la nivelul experimental - la celelalte creaturi, În moduri care ar fi fost de neconceput În politica publică cu un deceniu sau două În urmă. Țările industriale avansate au avut de mult timp statute
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
of Ethics in Foreign Policy”, Foreign Affairs, vol. 82, nr. 3, mai/iunie 2003, pp. 2-7. 52. „European Union Factsheet: Development Assistance and Humanitarian Aid”, Comisia Europeană, 25 iunie 2003. 53. Ibidem. 54. Ibidem. 55. Barber, Lionel, „The New Transatlantic Agenda”, În Robert J.Guttman (coord.), Europe in the New Century: Visions of an Emerging Superpower, Lynne Rienner Publishers, Boulder, 2001, p. 97; Lennon, David, „The European Union: A Leader in Humanitarian and Development Assistance”, În Robert J. Guttman (coord.), Europe
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
se difuzează, cărora li se alocă mai mult spațiu, în ce ordine sunt prezentate ele, la ce oră (sau pe ce pagină), altfel spus, preocuparea față de prioritatea problemelor ce trebuie să apară în media a primit denumirea de teoria „stabilirii agendei” (agenda setting). Ideea centrală a teoriei este că ordinea de zi (agenda) stabilită în media induce ordinea de zi adiscuțiilor în public. Chiar dacă nu într-un izomorfism total, ceea ce propun mass-media devine agenda publicului. Televiziunile, ziarele, posturile de radio indică
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
difuzează, cărora li se alocă mai mult spațiu, în ce ordine sunt prezentate ele, la ce oră (sau pe ce pagină), altfel spus, preocuparea față de prioritatea problemelor ce trebuie să apară în media a primit denumirea de teoria „stabilirii agendei” (agenda setting). Ideea centrală a teoriei este că ordinea de zi (agenda) stabilită în media induce ordinea de zi adiscuțiilor în public. Chiar dacă nu într-un izomorfism total, ceea ce propun mass-media devine agenda publicului. Televiziunile, ziarele, posturile de radio indică marelui
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sunt prezentate ele, la ce oră (sau pe ce pagină), altfel spus, preocuparea față de prioritatea problemelor ce trebuie să apară în media a primit denumirea de teoria „stabilirii agendei” (agenda setting). Ideea centrală a teoriei este că ordinea de zi (agenda) stabilită în media induce ordinea de zi adiscuțiilor în public. Chiar dacă nu într-un izomorfism total, ceea ce propun mass-media devine agenda publicului. Televiziunile, ziarele, posturile de radio indică marelui public care sunt subiectele de relief la un anumit moment. Prin
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
media a primit denumirea de teoria „stabilirii agendei” (agenda setting). Ideea centrală a teoriei este că ordinea de zi (agenda) stabilită în media induce ordinea de zi adiscuțiilor în public. Chiar dacă nu într-un izomorfism total, ceea ce propun mass-media devine agenda publicului. Televiziunile, ziarele, posturile de radio indică marelui public care sunt subiectele de relief la un anumit moment. Prin fabricarea unei agende media, dacă nu îi influențăm pe oameni cum să gândească - aceasta o realizăm prin „încadrare” -, sigur îi influențăm
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
media induce ordinea de zi adiscuțiilor în public. Chiar dacă nu într-un izomorfism total, ceea ce propun mass-media devine agenda publicului. Televiziunile, ziarele, posturile de radio indică marelui public care sunt subiectele de relief la un anumit moment. Prin fabricarea unei agende media, dacă nu îi influențăm pe oameni cum să gândească - aceasta o realizăm prin „încadrare” -, sigur îi influențăm la ce să se gândească. Cercetările de teren au confirmat acest lucru. Dar tot studiile atent conduse au evidențiat că nu doar
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
media, dacă nu îi influențăm pe oameni cum să gândească - aceasta o realizăm prin „încadrare” -, sigur îi influențăm la ce să se gândească. Cercetările de teren au confirmat acest lucru. Dar tot studiile atent conduse au evidențiat că nu doar agenda media condiționează agenda publicului, ci și invers: cei ce proiectează grilele de programe, secvențele de știri și alte emisiuni țin cont în înalt grad de prioritățile informaționale ale publicului. Și mai vizibilă este importanța agendei publice în campaniile electorale, de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
îi influențăm pe oameni cum să gândească - aceasta o realizăm prin „încadrare” -, sigur îi influențăm la ce să se gândească. Cercetările de teren au confirmat acest lucru. Dar tot studiile atent conduse au evidențiat că nu doar agenda media condiționează agenda publicului, ci și invers: cei ce proiectează grilele de programe, secvențele de știri și alte emisiuni țin cont în înalt grad de prioritățile informaționale ale publicului. Și mai vizibilă este importanța agendei publice în campaniile electorale, de aceea programele partidelor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
au evidențiat că nu doar agenda media condiționează agenda publicului, ci și invers: cei ce proiectează grilele de programe, secvențele de știri și alte emisiuni țin cont în înalt grad de prioritățile informaționale ale publicului. Și mai vizibilă este importanța agendei publice în campaniile electorale, de aceea programele partidelor sau ale candidaților diferă mai mult prin modul de abordare și soluțiile propuse decât prin problemele atacate. Ce materiale informaționale vor fi prezentate în media scrise sau audiovizuale și care vor fi
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
gusturile, frământările, reprezentările, caracteristice marelui public. Se aplică vechiul și cunoscutul principiu: a acționa mai eficient presupune a cunoaște mai exact. În literatura de specialitate, preocuparea pentru cunoașterea profilului psihosocial al maselor se mai numește și psihografie. Există, așadar, o agendă guvernamentală, o agendă a diferitelor elite și o agendă, chiar dacă mai puțin conturată și fermă, a marelui public. Între care se interpune agenda instituțiilor mediatice. Ele nu corespund în totalitate, dar se condiționează și se ajustează reciproc. În complexele raportări
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
caracteristice marelui public. Se aplică vechiul și cunoscutul principiu: a acționa mai eficient presupune a cunoaște mai exact. În literatura de specialitate, preocuparea pentru cunoașterea profilului psihosocial al maselor se mai numește și psihografie. Există, așadar, o agendă guvernamentală, o agendă a diferitelor elite și o agendă, chiar dacă mai puțin conturată și fermă, a marelui public. Între care se interpune agenda instituțiilor mediatice. Ele nu corespund în totalitate, dar se condiționează și se ajustează reciproc. În complexele raportări dialectice dintre ele
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și cunoscutul principiu: a acționa mai eficient presupune a cunoaște mai exact. În literatura de specialitate, preocuparea pentru cunoașterea profilului psihosocial al maselor se mai numește și psihografie. Există, așadar, o agendă guvernamentală, o agendă a diferitelor elite și o agendă, chiar dacă mai puțin conturată și fermă, a marelui public. Între care se interpune agenda instituțiilor mediatice. Ele nu corespund în totalitate, dar se condiționează și se ajustează reciproc. În complexele raportări dialectice dintre ele, autorii fiecăreia poartă o mare responsabilitate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de specialitate, preocuparea pentru cunoașterea profilului psihosocial al maselor se mai numește și psihografie. Există, așadar, o agendă guvernamentală, o agendă a diferitelor elite și o agendă, chiar dacă mai puțin conturată și fermă, a marelui public. Între care se interpune agenda instituțiilor mediatice. Ele nu corespund în totalitate, dar se condiționează și se ajustează reciproc. În complexele raportări dialectice dintre ele, autorii fiecăreia poartă o mare responsabilitate etică. Pe bună dreptate, Ch. Larson (2003) subliniază că responsabilitatea constructorilor și emițătorilor de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
1990-1996; Întrevederi cu Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Ștefan Lupașcu și Grigore Cugler, București, 1992; La apa Vavilonului, I-II, București, 1999-2001; Diagonale, București, 2002; Jurnal. 1981-1984, București, 2002; Jurnal. 1985-1988, București, 2003; Jurnal. 1990-1993, București, 2003. Ediții: E. Lovinescu, Sburătorul. Agende literare, I-VI, pref. Alexandru George, București, 1993-2002 (în colaborare cu Gabriela Omăt, Alexandru George și, de la vol. III, Margareta Feraru). Traduceri: Constantin Virgil Gheorghiu, La Vingt-cinquième heure, pref. Gabriel Marcel, Paris, 1949; Adriana Georgescu, Au Commencement était la fin
LOVINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]