6,939 matches
-
și de configurarea unui aparat militar adecvat acestor scopuri. Care sunt argumentele În acest sens? Prin aderarea la NATO, se realizează, În mare măsură, tranziția de la nivelul național la cel supranațional al politicii de securitate, În sensul În care atât agresiunile convenționale, cât și cele asimetrice privesc acum un mecanism de decizie care nu se limitează la factorii interni și la interesele naționale. Planificarea apărării nu mai poate porni de la considerentele interne; datorită „umbrelei de securitate”, ea trebuie pliată după tendințele
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
apărare pentru puterile minore membre ale NATO? Răspunsul la această Întrebare cade În afara sferei acoperite de capitolul nostru, dar interogația rămâne permanent În fundal; b) consecințe pragmatice: politica de Înzestrare, organizare și instruire nu trebuie centrată pe ideea parării unei agresiuni convenționale (de acest aspect se vor ocupa prioritar marile puteri membre NATO). Politica de apărare trebuie centrată În toate dimensiunile sale pe contribuțiile românești la forturile comunității de securitate pentru contracararea amenințărilor asimetrice contemporane; c) consecințe practice și imediate: cum
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
sens, ar fi de menționat, pe de o parte, necesitatea de a apăra valorile comunității de securitate din care face parte, recte drepturile omului, democrația și, În general, toate valorile liberale, iar, pe de altă parte, aceea de a combate agresiunile neconvenționale cu care se confruntă În acest moment societățile deschise. Întrebarea ce se ridică În acest context este În ce măsură politica de achiziții militare a României din ultimii ani a corespuns dezideratelor trasate anterior? Respectiv, mijloacele militare achiziționate sunt potrivite pentru
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
nesecate. Accesibil, secvențial, poematic, construit în trepte, fără procedee compoziționale sofisticate și respectând, cu mici ocoluri, cronologia vârstelor eroinei, romanul, scris în două registre lingvistice, însoțit și de un glosar, se vrea o pledoarie pentru păstrarea frumuseții sufletului, mereu expus agresiunilor. D. a vădit interes și pentru literatura destinată celor mici. Piesa Tică și Mică în excursie (1961), scrisă în colaborare cu Simion Dima, soțul său, s-a jucat câteva stagiuni pe scena Teatrului de Păpuși din Timișoara. În 1976 îi
DIMA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286765_a_288094]
-
antrenate într-un turnir al confruntării dintre adevăr și mistificare, se mișcă în mediul actoricesc al unui teatru de provincie, ilustrând prin radiografiere, confortul sufletesc minor căruia îi cad victime în primul rând cei care n-au tăria să reziste agresiunii psihice. Fiicele (1963) dezbate tezist chestiuni de etică familială, în aceeași manieră fiind prezentată și replica decisă a colectivității chemate să judece „devierile” de comportament în Zizi și formula ei de viață (1964). Piesa Întâlnire cu îngerul (1965) comentează, în
DRAGUSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286863_a_288192]
-
negrului de fum” (la propriu și la figurat) care amenință planeta. Herald al luminii și al albului (simboluri centrale), poetul încearcă totodată să restituie Cuvântul, glorificând harurile salvatoare ale poeziei. Paranteza Lunii (1985) continuă și mai patetic această revoltă împotriva agresiunii răului și absurdului, uneori cu primejdia discursivității și a tezismului, și tot astfel Stelele strigă (1988), unde logica naturii e instituită ca model: „Pildă să-ți fie zorii / Care nu absentează nicicând, / Firul de iarbă / Cu legile lui.” Ambivalența acestui
GOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287321_a_288650]
-
viață (AVOVI) realizată de Institutul Național de Statistică (2005, 79) rezultă că, în perioada iunie 2003-mai 2004, populația cu vârstă de peste 7 ani s-a confruntat în proporție de 1% cu furturi (93 de furturi la 10.000 de persoane), agresiuni (17 agresiuni la 10.000 de persoane) și escrocherii (4 escrocherii la 10.000 de persoane). Experiența victimală declarată diferă în funcție de mediul de rezidență (Fig. 5) și vârsta victimei (Fig. 6). Fig. 5. Victime cu vârstă de peste 7 ani, după
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
realizată de Institutul Național de Statistică (2005, 79) rezultă că, în perioada iunie 2003-mai 2004, populația cu vârstă de peste 7 ani s-a confruntat în proporție de 1% cu furturi (93 de furturi la 10.000 de persoane), agresiuni (17 agresiuni la 10.000 de persoane) și escrocherii (4 escrocherii la 10.000 de persoane). Experiența victimală declarată diferă în funcție de mediul de rezidență (Fig. 5) și vârsta victimei (Fig. 6). Fig. 5. Victime cu vârstă de peste 7 ani, după tipul incidentului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ani, după tipul incidentului suferit, pe medii de rezidență (după Condițiile de viață ale populației din România, 2005, 79) Decalajul dintre experiența victimală declarată în mediul urban comparativ cu mediul rural este cel mai puternic evidențiat în cazul actelor de agresiune. Se observă, de altfel, că cea mai mare pondere a actelor de criminalitate se înregistrează în mediul urban, unde frecvența celor trei tipuri de incidente a crescut față de 2003. Fig. 6. Victime cu vârsta de peste 7 ani, după tipul incidentului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în perspectivă prospectivă nu toate acestea conduc la TP antisocială, se consideră că dezvoltarea tulburării din copilărie ar fi regula și e presupusă în diagnostic. Tulburările de conduită a copilului și adolescentului sunt descrise ca manifestându-se în patru arii: agresiune față de oameni și animale; distrugerea proprietății; fraudă sau furt; violări serioase ale regulilor. Primele două domenii indică clar manifestarea violenței, fiind menționate pentru diagnostic: 1. situații de suferință și tiranizare, amenințare sau intimidare a altor persoane, comportament insolent; 2. inițiază
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Super-Ego și o predispoziție crescută la impulsivitate și agresivitate. Cel mai greu se realizează identificările - cu imagourile părinților - ceea ce face dificilă și structurarea Eului. Sinele ajunge un obiect straniu pentru sine. S-ar produce procese de proiecție și reîncorporare a agresiunii similare cu ceea ce ar sta la baza paranoidului nuclear. HARE încearcă să explice pe această cale structurarea psihopatului ca „predator”. O serie de psihanaliști între care SVRAKIC (1991Ă au susținut legături între tulburarea narcisică de personalitate și cea antisocială. Problema
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
între părinții reali și imagourile acestora introjectate (sub formă de „internal working model” - BOWLBY - astfel încât intervenția părinților sau a altor adulți e resimțită mereu ca intruzivă și periculoasă. Ca o corelație apare tendința la respingere, îndepărtare și apoi de manipulare, agresiune. Pe de altă parte, Eul ce nu se structurează armonic, ajunge la narcisism, omnipotență, grandiozitate cu deficiențe în buna testare a realității. Narcisismul și paranoidia se conjugă. Eul nu are o coeziune echilibrată, fapt care e resimțit de celălalt, de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și tortura s-au practicat în plan instituțional de către regimuri extremiste și autoritare în cadrul acțiunilor de reprimare a adversarilor politici a programelor de reprimare în masă. Se cere și la acest nivel făcută diferența - cel puțin până la un punct - între agresiunea morală și fizică realizată în planul relațiilor directe cu o altă persoană și cea realizată în planul grupurilor sociale, ca expresie a unor politici sau ideologii. Diferențierea se estompează în cazul funcțiilor, a celor plasați în statute și roluri sociale
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
o interfață superficială sau înșelătoare a poemelor, negăsindu-și corespondențe în desenul lor de adâncime. Acesta este dat de extraordinara putere de semnificare a unui limbaj liric care structurează - pe un spectru tematic îngust - obsesii frecvente în poezie (moartea, timpul, agresiunea, insecuritatea, eroticul distorsionat prin contextualizări thanatice etc.), particularizându-le prin reflectarea lor în cioburile amestecate ale unei conștiințe delicate, fragilă emoțional, definitiv melancolică, retrasă într-un teritoriu al umbrelor și al neliniștilor de crepuscul: „Când vor începe și pentru tine
CELAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286157_a_287486]
-
forțat lucrurile” postulând că mânia este un alt impuls care poate fi dobândit. Dovezile de la nou-născuți și din comportamentele animalelor cărora le-a fost afectat cortexul par să indice că există un model de răspuns legat de mânie și de agresiune potențială, ca răspunsuri ce pot fi învățate în ierarhia intrinsecă. O parte a acestei reacții constă în răspunsuri externe foarte viguroase, precum modelul lovirii și al sfâșierii, care este expus în cadrul unui acces de furie extrem de puternic. O altă parte
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
impulsurile agresive - pentru că, atunci când el este deschis tuturor impulsurilor, nevoia de a fi agreat de alții și tendința de a dărui afecțiune sunt la fel de puternice ca impulsurile să răzbată sau să-l mobilizeze. Va fi agresiv în situații în care agresiunea este adecvată realist, dar nu va fi copleșit de o nevoie impetuoasă de agresiune. Comportamentul său, în aceste domenii sau în altele, când el este deschis tuturor experiențelor, este echilibrat și realist, adecvat supraviețuirii și ridicării acestui animal social. Rogers
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de alții și tendința de a dărui afecțiune sunt la fel de puternice ca impulsurile să răzbată sau să-l mobilizeze. Va fi agresiv în situații în care agresiunea este adecvată realist, dar nu va fi copleșit de o nevoie impetuoasă de agresiune. Comportamentul său, în aceste domenii sau în altele, când el este deschis tuturor experiențelor, este echilibrat și realist, adecvat supraviețuirii și ridicării acestui animal social. Rogers manifestă puțină simpatie față de ideea că omul este irațional în mod primar și că
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Singurul control al impulsurilor care ar exista sau s-ar dovedi necesare ar fi echilibrarea naturală și internă a unei nevoi împotriva alteia și descoperirea comportamentelor care urmează direcția aproximării satisfacerii tuturor nevoilor. Experiența satisfacerii extreme a unei nevoi (de agresiune, sex etc.) într-un mod violent față de celelalte (de prietenie, relații tandre etc.) este una foarte obișnuită pentru persoana organizată aversiv; dar ea va fi, pur și simplu, necunoscută individului ipotetic: o persoană creativă. Există anumite implicații ale părerii despre
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
concluziile grupului nr. 1, continuând dezbaterea. Procesul continuă, în același mod, cu toate grupurile incluse în activitatea de focus-group. Maniera contradictorie de focus-group, o a doua modalitate de lucru, presupune necesitatea atragerii persoanelor care manifestă rezerve și tendințe inhibitorii prin agresiune și confruntare. În acest sens, fără știrea participanților, o persoană din cadrul grupului are sarcina de a găsi contraargumente în momentul în care grupul pare să ajungă la un consens simplu (bazat pe epuizarea temei). Observăm similaritatea acestui mod de focus-group
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
nici o dâră de ambiție mundană? Trăiește el în lumea ideilor pure, a idealurilor necorupte, a pincipiilor morale? Caută el dreptatea absolută, își investește energia exclusiv în restabilirea unui echilibru al lumii sau resimte și anumite ambiții strict politice? Răspunde el agresiunii celorlalți cu nevinovăție hristică, acceptă sacrificiul sau, dimpotrivă, intră în joc și își folosește abil calitățile pentru a căpăta ceea ce i se cuvine? Mai mult decât atât, respinge categoric orice idee de compromis? Iată întrebări delicate, la care nu e
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cu de-adins pentru Lup și pentru Ciacal, carii singuri numai poate într-altă socoteală să rămâie, deci de Ciacal puțină grijă ieste, o jiganie și de stat și de sfat puțină și mică fiind"12. Dar, așa lipsită de agresiune cum este percepută, această jiganie poate oricând da totul peste cap întrucât nu este ponderat, îi lipsește diplomația onctuoasă a parvenitului și rostește, fățiș, apăsat, adevărul gol-goluț. Or, marele inamic al Corbului și al planurilor sale este chiar adevărul. De unde
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Acest proces morfopatologic este caracteristic tipului 1 de diabet, autoimun, și este paralel cu ceea ce a fost descris de către Gepts W în 1965 ca și insulită, adică 13 infiltrarea limfocitară a insulelor Langerhans și cu prezența marker-ilor circulanți ai agresiunii autoimune îndreptată împotriva antigenelor celulelor. Intensitatea procesului de distrucție a celulelor este variabilă, el fiind aproape complet la un an de la debutul diabetului, atunci când debutul se produce înainte de pubertate, și mult mai atenuat când debutul se produce după vârsta de
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
este variabilă, el fiind aproape complet la un an de la debutul diabetului, atunci când debutul se produce înainte de pubertate, și mult mai atenuat când debutul se produce după vârsta de 20 de ani. Există deci o heterogenitate a susceptibilității celulelor la agresiunea inflamator/imună, produsă de factori (inductori sau protectori) care ar putea fi manipulați în scop terapeutic (7). Apoptoza (moartea celulară "programată") este un proces mult mai complex, activ, implicând un consum energetic și care este dirijat de semnale/receptori specifici
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
suprafața celulelor endocrine. Această modificare transformă celulele ß în celule care pot prezenta autoantigeni sau autoantigeni modificați limfocitelor T-helper autoreactive (care, secretând diverse citokine, activează prin mecanisme paracrine macrofagele și limfocitele T citotoxice), devenind astfel ținte ale unui proces de agresiune autoimună prin inducerea apoptozei sau a necrozei acestora. Aceleași modificări, dar de intensitate mai redusă au fost descrise și în diabetul autoimun cu debut tardiv (LADA) (2). În ceea ce privește morfopatologia pancreasului în diabetul zaharat tip 2, variațiile cantitative privind numărul, volumul
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
Este foarte probabil că polimorfismul genei DQ A1 și DQ B1 poate induce modificări în secvența aminoacidică a lanțului ß al HLA din clasa II, ceea ce modifică capacitatea lor de a accepta și prezenta autoantigeni derivați din celulele ß (4). Agresiunea autoimună este substratul a ceea ce, din punct de vedere morfopatologic, a fost descris ca "insulită", adică prezența infiltratului inflamator limfocitar la nivelul insulelor pancreatice, imediat după debutul diabetului. La 1 an după debut, insulita este rar prezentă, însă se constată
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]