6,258 matches
-
Divide et impera este o clasă de algoritmi care funcționează pe baza tacticii divide et impera. Divide et impera se bazează pe principiul descompunerii problemei în două sau mai multe subprobleme (mai ușoare), care se rezolvă, iar soluția pentru problema inițială se obține combinând soluțiile subproblemelor. De multe
Divide et impera (informatică) () [Corola-website/Science/308772_a_310101]
-
poate afirma că numărul celor rezolvabile prin "divide et impera" este relativ mic, tocmai datorită cerinței ca problema să admită o descompunere repetată. Divide et impera este o tehnică ce admite o implementare recursivă. Principiul general prin care se elaborează algoritmi recursivi este: "ce se întâmplă la un nivel, se întâmplă la orice nivel" (având grijă să asigurăm condițiile de terminare). Așadar, un algoritm prin divide et impera se elaborează astfel: la un anumit nivel avem două posibilități: Se citește un
Divide et impera (informatică) () [Corola-website/Science/308772_a_310101]
-
Divide et impera este o tehnică ce admite o implementare recursivă. Principiul general prin care se elaborează algoritmi recursivi este: "ce se întâmplă la un nivel, se întâmplă la orice nivel" (având grijă să asigurăm condițiile de terminare). Așadar, un algoritm prin divide et impera se elaborează astfel: la un anumit nivel avem două posibilități: Se citește un vector cu n componente, numere naturale. Se cere să se tipărească valoarea maximă. Funcția căutată va genera valoarea maximă dintre numerele reținute în
Divide et impera (informatică) () [Corola-website/Science/308772_a_310101]
-
afirmativ să se tipărească indicele componentei care conține această valoare. O rezolvare în care nr se compară pe rând cu toate cele n componente reperzintă o pierdere de performanță (nu exploatează faptul că cele n valori sunt în secvență crescătoare). Algoritmul care va fi propus este optim și se poate spune că face parte dintre algoritmii "clasici". Funcția care va fi implementată va decide dacă valoarea căutată se găsește printre numerele aflate pe poziții de indice cuprins între i și j
Divide et impera (informatică) () [Corola-website/Science/308772_a_310101]
-
se compară pe rând cu toate cele n componente reperzintă o pierdere de performanță (nu exploatează faptul că cele n valori sunt în secvență crescătoare). Algoritmul care va fi propus este optim și se poate spune că face parte dintre algoritmii "clasici". Funcția care va fi implementată va decide dacă valoarea căutată se găsește printre numerele aflate pe poziții de indice cuprins între i și j (inițial, i=1, j=n). Pentru aceasta, se va proceda astfel: Această problemă nu mai
Divide et impera (informatică) () [Corola-website/Science/308772_a_310101]
-
Criptare a Datelor (în engleză , DES) este un cifru (o metodă de criptare a informației), selectat ca standard federal de procesare a informațiilor în Statele Unite în 1976, și care s-a bucurat ulterior de o largă utilizare pe plan internațional. Algoritmul a fost controversat inițial, având elemente secrete, lungimea cheii scurtă și fiind bănuit că ascunde de fapt o portiță pentru NSA. DES a fost analizat intens de către profesionaliști în domeniu și a motivat înțelegerea cifrurilor bloc și criptanaliza lor. DES
Data Encryption Standard () [Corola-website/Science/307974_a_309303]
-
de 56 de biți, considerată prea scurtă; cheile DES au fost sparte în mai puțin de 24 de ore. De asemenea, există unele rezultate analitice care demonstrează slăbiciunile teoretice ale cifrului, deși nu este fezabilă aplicarea lor. Se crede că algoritmul este practic sigur în forma Triplu DES, deși există atacuri teoretice și asupra acestuia. În ultimii ani, cifrul a fost înlocuit de Advanced Encryption Standard (AES). În unele documentații, se face distincție între DES ca standard și algoritmul de la baza
Data Encryption Standard () [Corola-website/Science/307974_a_309303]
-
crede că algoritmul este practic sigur în forma Triplu DES, deși există atacuri teoretice și asupra acestuia. În ultimii ani, cifrul a fost înlocuit de Advanced Encryption Standard (AES). În unele documentații, se face distincție între DES ca standard și algoritmul de la baza lui, numit DEA (Algoritmul de Criptare a Datelor - în engleză, Data Encryption Algorithm). Originile DES sunt în anii 1970. În 1972, după concluziile unui studiu asupra nevoilor de securitate pentru calculatoare a guvernului Statelor Unite, NBS (National Bureau of
Data Encryption Standard () [Corola-website/Science/307974_a_309303]
-
în forma Triplu DES, deși există atacuri teoretice și asupra acestuia. În ultimii ani, cifrul a fost înlocuit de Advanced Encryption Standard (AES). În unele documentații, se face distincție între DES ca standard și algoritmul de la baza lui, numit DEA (Algoritmul de Criptare a Datelor - în engleză, Data Encryption Algorithm). Originile DES sunt în anii 1970. În 1972, după concluziile unui studiu asupra nevoilor de securitate pentru calculatoare a guvernului Statelor Unite, NBS (National Bureau of Standards) — acum numit NIST (National Institute
Data Encryption Standard () [Corola-website/Science/307974_a_309303]
-
dintre înregistrări însă nu s-a dovedit a fi corespunzătoare. O a doua cerere a fost emisă pe 27 august 1974. De această dată, IBM a înscris un candidat considerat acceptabil, un cifru dezvoltat în perioada 1973-1974, bazat pe un algoritm existent, cifrul Lucifer al lui Horst Feistel. Echipa de la IBM implicată în dezvoltarea și analiza cifrului îi include pe Feistel, Walter Tuchman, Don Coppersmith, Alan Konheim, Carl Meyer, Mike Matyas, Roy Adler, Edna Grossman, Bill Notz, Lynn Smith, și Bryant
Data Encryption Standard () [Corola-website/Science/307974_a_309303]
-
Triplu DES până în anul 2030 pentru informații guvernamentale. Un alt atac teoretic, criptanaliză liniară, a fost publicat în 1994, dar un atac prin forță brută a demonstrat în 1998 că DES poate fi spart practic, și a evidențiat nevoia unui algoritm de înlocuire. Acestea și alte metode de criptanaliză sunt discutate mai jos. Introducerea lui DES este considerată un catalizator pentru studiul academic al criptografiei, mai ales al metodelor de spargere a cifrurilor bloc. Conform unei retrospective din partea NIST despre DES
Data Encryption Standard () [Corola-website/Science/307974_a_309303]
-
software au motivat cercetătorii să propună o varietate de alternative de cifruri bloc, care au început să apară la sfârșitul anilor 1980 și la începutul anilor 1990; de exemplu, RC5, Blowfish, IDEA, NewDES, SAFER, CAST5 și FEAL. Cei mai mulți dintre acești algoritmi au păstrat blocul de 64 de biți al lui DES și puteau acționa ca înlocuitori, deși foloseau de obicei chei de 64 sau 128 de biți. În URSS, algoritmul GOST 28147-89 a fost introdus, cu mărimea blocului de 64 de
Data Encryption Standard () [Corola-website/Science/307974_a_309303]
-
RC5, Blowfish, IDEA, NewDES, SAFER, CAST5 și FEAL. Cei mai mulți dintre acești algoritmi au păstrat blocul de 64 de biți al lui DES și puteau acționa ca înlocuitori, deși foloseau de obicei chei de 64 sau 128 de biți. În URSS, algoritmul GOST 28147-89 a fost introdus, cu mărimea blocului de 64 de biți și cheia de 256 de biți, iar acesta a fost folosit în Rusia mai târziu. DES poate fi adaptat și reutilizat într-o schemă mai complexă. Mulți foști
Data Encryption Standard () [Corola-website/Science/307974_a_309303]
-
a fost o variantă a DES propusă drept metodă de a mări viteza de criptare, dar a fost prea susceptibilă criptanalizei diferențiale. În 2001, după o competiție internațională, NIST a selectat un cifru nou: Advanced Encryption Standard (AES), ca înlocuitor. Algoritmul care a fost selectat ca AES a fost înscris de către designerii săi sub numele de Rijndael. Alți finaliști în competiția NIST pentru AES sunt RC6, Serpent, MARS și Twofish. DES este cifrul bloc arhetip — un algoritm care ia un șir
Data Encryption Standard () [Corola-website/Science/307974_a_309303]
-
Standard (AES), ca înlocuitor. Algoritmul care a fost selectat ca AES a fost înscris de către designerii săi sub numele de Rijndael. Alți finaliști în competiția NIST pentru AES sunt RC6, Serpent, MARS și Twofish. DES este cifrul bloc arhetip — un algoritm care ia un șir de lungime fixă de biți de text normal și îl transformă print-o serie de operații complexe într-un șir de biți criptați de aceeași lungime. În cazul DES, mărimea blocului este de 64 biți. DES
Data Encryption Standard () [Corola-website/Science/307974_a_309303]
-
de 64 biți. DES folosește de asemenea și o cheie pentru particularizarea transformării, astfel încât numai cei care cunosc cheia folosită să poată efectua decriptarea. Cheia este formată din 64 de biți; totuși, numai 56 dintre ei sunt folosiți propriu-zis de algoritm. Opt biți sunt utilizați ca biți de paritate și nu sunt necesari după acest test. Deci cheia efectivă are doar 56 de biți, și așa este citată de obicei. Ca și alte cifruri bloc, DES nu este o cale sigură
Data Encryption Standard () [Corola-website/Science/307974_a_309303]
-
cifruri bloc, DES nu este o cale sigură de criptare folosit de sine-stătător. El trebuie folosit într-un mod de operare. FIPS-81 specifică câteva feluri pentru utilizarea cu DES . Alte comentarii despre acest lucru apar în FIPS-74 . Structura generală a algoritmului apare în Figura 1: sunt 16 pași identici de procesare, numiți "runde". Există și câte o permutare inițială și finală, numite "PI" and "PF", care sunt funcții inverse (PI "anulează" acțiunea lui PF și vice versa). PI și PF nu
Data Encryption Standard () [Corola-website/Science/307974_a_309303]
-
împărțit în două jumătăți, de câte 32 de biți, și procesate alternativ; această alternare este cunoscută drept Schema Feistel. Structura Feistel asigură că criptarea și decriptarea sunt procese foarte asemănătoare — singura dieferență este ordinea aplicării subcheilor - invers la decriptare. Restul algoritmului este identic. Acest lucru simplifică implementarea, în special cea hardware, deoarece nu e nevoie de algoritmi separați. Simbolul formula 1 cu roșu denotă operația OR exclusiv (XOR). Funcția "F" amestecă jumătate din bloc cu o subcheie. Rezultatului funcției F este combinat
Data Encryption Standard () [Corola-website/Science/307974_a_309303]
-
drept Schema Feistel. Structura Feistel asigură că criptarea și decriptarea sunt procese foarte asemănătoare — singura dieferență este ordinea aplicării subcheilor - invers la decriptare. Restul algoritmului este identic. Acest lucru simplifică implementarea, în special cea hardware, deoarece nu e nevoie de algoritmi separați. Simbolul formula 1 cu roșu denotă operația OR exclusiv (XOR). Funcția "F" amestecă jumătate din bloc cu o subcheie. Rezultatului funcției F este combinat cu cealaltă jumătate de bloc, iar jumătățile sunt interschimbate înaintea următoarei runde. După ultima rundă, jumătățile
Data Encryption Standard () [Corola-website/Science/307974_a_309303]
-
folosind matricea P și expansiunea E oferă ceea ce se numește "confuzie și difuzie", un concept identificat de către Claude Shannon în anii 1940 ca fiind necesar unui cifru sigur și practic în același timp. Figura 3 ilustrează "diversificarea cheilor" pentru criptare — algoritmul care generează subcheile. Inițial, 56 de biți din cheia principală sunt selectați din cei 64 prin permutarea "PC-1" — ceilalți 8 biți sunt ignorați sau folosiți ca biți de paritate. Cei 56 de biți sunt apoi împărțiți în două blocuri de
Data Encryption Standard () [Corola-website/Science/307974_a_309303]
-
descriere a IOI este probabil ca un concurs de algoritmică și programare. În general, problemele de concurs cer un program de calculator care să rezolve o anumită problemă bine formulată într-un timp foarte scurt. Concurenții trebuie să descopere un algoritm cât mai eficient pentru problema în cauză (o sarcină de natură matematică, ce implică raționament și analiză teoretică), și să implementeze acest algoritm într-un limbaj de programare standard, ca C sau Pascal. Dat fiind nivelul crescut de dificultate al
Olimpiada Internațională de Informatică () [Corola-website/Science/308130_a_309459]
-
să rezolve o anumită problemă bine formulată într-un timp foarte scurt. Concurenții trebuie să descopere un algoritm cât mai eficient pentru problema în cauză (o sarcină de natură matematică, ce implică raționament și analiză teoretică), și să implementeze acest algoritm într-un limbaj de programare standard, ca C sau Pascal. Dat fiind nivelul crescut de dificultate al problemelor, se consideră că descoperirea algoritmului este mult mai dificilă decât faza de programare. Concursul este format din 2 probe, a câte 5
Olimpiada Internațională de Informatică () [Corola-website/Science/308130_a_309459]
-
în cauză (o sarcină de natură matematică, ce implică raționament și analiză teoretică), și să implementeze acest algoritm într-un limbaj de programare standard, ca C sau Pascal. Dat fiind nivelul crescut de dificultate al problemelor, se consideră că descoperirea algoritmului este mult mai dificilă decât faza de programare. Concursul este format din 2 probe, a câte 5 ore, care se țin în zile consecutive. În timpul fiecărei probe, concurenții trebuie să rezolve 3 probleme. La sfârșitul concursului, programele sunt evaluate de
Olimpiada Internațională de Informatică () [Corola-website/Science/308130_a_309459]
-
obiectivitate 100% în corectare. Scorul concurentului este dat de procentul de teste care sunt rezolvate corect în timpul stabilit de cerința problemei (spre exemplu, 0,1 secunde per test). De obicei, testele conțin instanțe ale problemei din ce în ce mai mari. Astfel, cu cât algoritmul concurentului este mai eficient, programul poate rezolva mai multe teste în timpul dat per test și scorul este mai mare. Orice țară poate participa la olimpiadă cu o echipă de maxim 4 oameni, însoțiți de 2 profesori delegați. La olimpiadele recente
Olimpiada Internațională de Informatică () [Corola-website/Science/308130_a_309459]
-
Excelență în Aplicații Spațiale. Domeniile de cunoștințe în știință și tehnologie dezvoltate de RRC sunt: dinamică spațială, în special sateliți mici și sisteme captive, fluide magnetice și compozite magneto-fluide; recuperare de date de observare a Pământului (teledetecție) prin satelit, prelucrare, algoritmi și dezvoltare de software, dezvoltare de aplicații; integrare de sisteme informatice spațiale, Sistemul Globale de Navigație prin Satelit și tehnologie spațială de management și securitate a riscului. RRC a dezvoltat, incepand cu anul 2003, proiecte de cercetare și dezvoltare care
Agenția Spațială Română () [Corola-website/Science/308174_a_309503]