18,056 matches
-
vorba despre o restricționare a domeniului, deci de o eliminare a posibilității de a exprima o preferință, aceasta este de asemenea nesatisfăcută. În ceea ce privește soluția Breyer (1977), aceasta funcționează pentru un număr mai mare de doi indivizi, mai mare de două alternative, mai mare de două strategii și pentru regulă (rgl). De asemenea, rezolvă paradoxul Gibbard, prezentând o alocare coerentă de drepturi. Condiția de eficacitate pentru societăți reale este, așadar, îndeplinită. Condiția de fidelitate ideologică nu este însă îndeplinită din același motiv
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Pareto slabe, îndeplinesc condiția de fidelitate ideologică deoarece toate ierarhizează etic condiția libertariană deasupra celei Pareto. În ceea ce privește condiția de eficacitate pentru societăți reale, soluțiile Sen-Suzumura și Austeen-Smith folosesc o condiție libertariană consistentă și funcționează pentru orice număr de indivizi, strategii, alternative, așadar condiția este îndeplinită. Soluția Saari funcționează pentru orice număr finit de indivizi, strategii, alternative, însă nu este clar dacă este folosit un sistem consistent de drepturi. Altfel spus, nu este clar dacă Saari folosește o condiție libertariană care să
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Pareto. În ceea ce privește condiția de eficacitate pentru societăți reale, soluțiile Sen-Suzumura și Austeen-Smith folosesc o condiție libertariană consistentă și funcționează pentru orice număr de indivizi, strategii, alternative, așadar condiția este îndeplinită. Soluția Saari funcționează pentru orice număr finit de indivizi, strategii, alternative, însă nu este clar dacă este folosit un sistem consistent de drepturi. Altfel spus, nu este clar dacă Saari folosește o condiție libertariană care să nu genereze paradoxul lui Gibbard. Cum însă condiția libertariană folosită pare a fi cea din
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Acestea îndeplinesc criteriile eficacității pentru societăți reale (esr) și fidelitate ideologică (fid) după cum urmează: 6.1.4 și 6.1.5 îndeplinesc esr. Celelalte, 6.1.1, 6.1.2 și 6.1.3, funcționează pentru orice număr de indivizi, alternative, strategii, dar nu sunt formulate cu o condiție libertariană consistentă (altfel spus, nu rezolvă paradoxul Gibbard), așadar nu îndeplinesc esr. În ceea ce privește fid, soluțiile prin alterarea domeniului universal o încalcă deoarece elimină posibilitatea exprimării preferințelor așa cum sunt ele. O altă soluție
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
faptul că ele funcționează și dacă le formulăm cu o condiție libertariană care nu suferă de problema identificată de Gibbard. Altfel spus, dacă folosim un sistem consistent de drepturi, aceste soluții funcționează în continuare pentru orice număr de indivizi, strategii, alternative. Așadar, rămânem cu două soluții acceptabile, anume Saari (1997) și List (2003). Concluzii. În acest capitol am prezentat câteva soluții noi pentru teoremele de imposibilitate Sen și Gibbard. Am introdus, de asemenea, două criterii slabe de selecție a soluțiilor pentru
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
paradoxul lui Sen, condiția de eficacitate pentru societăți reale și condiția de fidelitate ideologică. Ambele mi-au servit la restrângerea mulțimii soluțiilor acceptabile, i.e. fiecare dintre aceste condiții a eliminat ca inacceptabile anumite soluții oferite paradoxului libertarian. Capitolul 6* Soluții alternative și criterii de selecție a soluțiilor 6.1.* Restricții alternative ale condițiilor U, P și L 6.1.1.* Restricționarea domeniului universal prin preferințe empatice tari [d.6.1.1.1*]: Un individ este empatic în sensul tare, dacă dorește
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
condiția de fidelitate ideologică. Ambele mi-au servit la restrângerea mulțimii soluțiilor acceptabile, i.e. fiecare dintre aceste condiții a eliminat ca inacceptabile anumite soluții oferite paradoxului libertarian. Capitolul 6* Soluții alternative și criterii de selecție a soluțiilor 6.1.* Restricții alternative ale condițiilor U, P și L 6.1.1.* Restricționarea domeniului universal prin preferințe empatice tari [d.6.1.1.1*]: Un individ este empatic în sensul tare, dacă dorește exact aceleași lucruri pe care celălalt și le dorește pentru
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
L 6.1.1.* Restricționarea domeniului universal prin preferințe empatice tari [d.6.1.1.1*]: Un individ este empatic în sensul tare, dacă dorește exact aceleași lucruri pe care celălalt și le dorește pentru sine, pe întreaga mulțime a alternativelor, i.e. dacă eu sunt empatic voi avea exact același profil de preferință cu tine, indiferent care este acela. [d.6.1.1.2*]: Domeniul restricționat prin preferințe empatice tari ( etU ) permite doar acele preferințe care sunt empatice în sens tare
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
îndeplinește UF,P și *L . Demonstrație [t.6.1.2.2*]. Constă în a arăta că putem ajunge la o relație de preferință socială aciclică doar prin intermediul decisivităților paretiene. Să presupunem ca avem doi indivizi, i și j, și trei alternative, 1a , 2a , 3a . Inversând preferințele (pentru a avea profilul invers), obținem, din nou, o relație de preferință aciclică. Pentru cazul cu două perechi pe care acționează procedura paretiană și două decisivități libertariene (cazul alegerii cantității de muncă) relația de preferință
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
libertariene (cazul alegerii cantității de muncă) relația de preferință socială este aciclică, dar incompletă. Acest fapt se poate verifica. Dacă folosim o versiune a condiției libertariene care acordă decisivitățile pe toate x variantele , putem lua și următorul caz. De aici, alternativa preferată social este 3a . Paradoxul este eliminat. În cazul cu mai multe strategii și mai mulți indivizi, lucrurile stau la fel deoarece preferințele liberale slabe, împreună cu tranzitivitatea personală, determină condiția Pareto să nu producă preferințe sociale aciclice. 6.1.3
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
deoarece preferințele liberale slabe, împreună cu tranzitivitatea personală, determină condiția Pareto să nu producă preferințe sociale aciclice. 6.1.3.* Restricția condiției libertariene prin preferințe minmax [d.6.1.3.1*]: Preferințe minmax 1: Un individ are preferințe minmax 1 dacă alternativa care este minimul decisivității sale libertariene este maximul perechii formate din aceasta și maximul perechii de decisivitate libertariană a celuilalt. [d.6.1.3.2*]: Preferințe minmax 2: Un individ are preferințe minmax 2 dacă alternativa care este minimul decisivității
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preferințe minmax 1 dacă alternativa care este minimul decisivității sale libertariene este maximul perechii formate din aceasta și maximul perechii de decisivitate libertariană a celuilalt. [d.6.1.3.2*]: Preferințe minmax 2: Un individ are preferințe minmax 2 dacă alternativa care este minimul decisivității sale libertariene este maximul oricărei perechi care conține acea alternativă și care conține o alternativă care se află în perechea de decisivitate a celuilalt individ. [d.6.1.3.3*]: Libertarianism non-minmax 1 ( 1mmL ): Condiția libertariană
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
formate din aceasta și maximul perechii de decisivitate libertariană a celuilalt. [d.6.1.3.2*]: Preferințe minmax 2: Un individ are preferințe minmax 2 dacă alternativa care este minimul decisivității sale libertariene este maximul oricărei perechi care conține acea alternativă și care conține o alternativă care se află în perechea de decisivitate a celuilalt individ. [d.6.1.3.3*]: Libertarianism non-minmax 1 ( 1mmL ): Condiția libertariană acordă decisivitate doar pe perechile care conțin acele alternative care nu sunt preferate minmax
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
perechii de decisivitate libertariană a celuilalt. [d.6.1.3.2*]: Preferințe minmax 2: Un individ are preferințe minmax 2 dacă alternativa care este minimul decisivității sale libertariene este maximul oricărei perechi care conține acea alternativă și care conține o alternativă care se află în perechea de decisivitate a celuilalt individ. [d.6.1.3.3*]: Libertarianism non-minmax 1 ( 1mmL ): Condiția libertariană acordă decisivitate doar pe perechile care conțin acele alternative care nu sunt preferate minmax. Capitolul 6* 131 [d.6
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
oricărei perechi care conține acea alternativă și care conține o alternativă care se află în perechea de decisivitate a celuilalt individ. [d.6.1.3.3*]: Libertarianism non-minmax 1 ( 1mmL ): Condiția libertariană acordă decisivitate doar pe perechile care conțin acele alternative care nu sunt preferate minmax. Capitolul 6* 131 [d.6.1.3.4*]: Libertarianism non-minmax 2 ( 2mmL ): Condiția libertariană acordă decisivitate doar pe perechile care conțin acele alternative care nu sunt preferate minmax, în cazul celorlalte inversează preferința exprimată în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1 ( 1mmL ): Condiția libertariană acordă decisivitate doar pe perechile care conțin acele alternative care nu sunt preferate minmax. Capitolul 6* 131 [d.6.1.3.4*]: Libertarianism non-minmax 2 ( 2mmL ): Condiția libertariană acordă decisivitate doar pe perechile care conțin acele alternative care nu sunt preferate minmax, în cazul celorlalte inversează preferința exprimată în acestea. [t.6.1.3.1]: Există o funcție de decizie socială care satisface U, P și 1mmL , 2mmL . Demonstrație [t.6.1.3.1*]. Se face pornind de la
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
sunt preferate minmax, în cazul celorlalte inversează preferința exprimată în acestea. [t.6.1.3.1]: Există o funcție de decizie socială care satisface U, P și 1mmL , 2mmL . Demonstrație [t.6.1.3.1*]. Se face pornind de la observația că alternativa care pierde în perechea de decisivitate a unui individ este preferată de acesta alternativei care câștigă în perechea de decisivitate a celuilalt. Altfel spus, minimul perechii de decisivitate a unui individ este maximul unei alte perechi care îl conține și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
prude și lewd sunt anulate și preferința socială va fi egală cu preferința Pareto slabă. Rezultatul este același folosind 2mmL , deoarece minimul perechii de decisivitate a lui prude este maxim în ierarhia lui prude atunci când este comparat cu una dintre alternativele din perechea de decisivitate a lui lewd, iar minimul perechii de decisivitate a lui lewd este maxim în ierarhia lui lewd atunci când este comparat cu maximul perechii de decisivitate a lui prude. În al doilea rând, în cazul prude vs.
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
atunci când este comparat cu maximul perechii de decisivitate a lui prude. În al doilea rând, în cazul prude vs. lewd (extins). Așadar 3 4( )lD a ,a se anulează. Cum toate decisivitățile libertariene sunt anulate, preferința socială este egală cu alternativa preferată Pareto slab: 2 3sa P a . Obținem același rezultat și dacă folosim 2mmL , deoarece minimul perechilor de decisivitate ale lui prude este maxim în ierarhia lui prude atunci când este comparat cu una dintre alternativele din perechea de decisivitate a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preferința socială este egală cu alternativa preferată Pareto slab: 2 3sa P a . Obținem același rezultat și dacă folosim 2mmL , deoarece minimul perechilor de decisivitate ale lui prude este maxim în ierarhia lui prude atunci când este comparat cu una dintre alternativele din perechea de decisivitate a lui lewd, și minimul perechilor de decisivitate ale lui lewd este maxim în ierarhia lui lewd, atunci când este comparat cu una dintre alternativele care se află în perechile de decisivitate ale lui prude. În ceea ce privește cazul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
este maxim în ierarhia lui prude atunci când este comparat cu una dintre alternativele din perechea de decisivitate a lui lewd, și minimul perechilor de decisivitate ale lui lewd este maxim în ierarhia lui lewd, atunci când este comparat cu una dintre alternativele care se află în perechile de decisivitate ale lui prude. În ceea ce privește cazul alegerii cantității de muncă. Același rezultat se obține și cu 2mmL <footnote Demonstrația este făcută pentru doi indivizi și trei alternative; însă soluția prezentată funcționează pentru orice număr
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
lewd, atunci când este comparat cu una dintre alternativele care se află în perechile de decisivitate ale lui prude. În ceea ce privește cazul alegerii cantității de muncă. Același rezultat se obține și cu 2mmL <footnote Demonstrația este făcută pentru doi indivizi și trei alternative; însă soluția prezentată funcționează pentru orice număr de indivizi și orice număr de alternative. footnote>. 6.1.4.* Amendarea condiției Pareto prin preferințe libertariene minimal-raționale [d.6.1.4.1*]: (Alternative simple): O alternativă simplă se referă la acțiunea unui
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
decisivitate ale lui prude. În ceea ce privește cazul alegerii cantității de muncă. Același rezultat se obține și cu 2mmL <footnote Demonstrația este făcută pentru doi indivizi și trei alternative; însă soluția prezentată funcționează pentru orice număr de indivizi și orice număr de alternative. footnote>. 6.1.4.* Amendarea condiției Pareto prin preferințe libertariene minimal-raționale [d.6.1.4.1*]: (Alternative simple): O alternativă simplă se referă la acțiunea unui singur individ. e.g. x: „citesc cartea” (1); y: „nu citesc cartea” (0). [d.6
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
footnote Demonstrația este făcută pentru doi indivizi și trei alternative; însă soluția prezentată funcționează pentru orice număr de indivizi și orice număr de alternative. footnote>. 6.1.4.* Amendarea condiției Pareto prin preferințe libertariene minimal-raționale [d.6.1.4.1*]: (Alternative simple): O alternativă simplă se referă la acțiunea unui singur individ. e.g. x: „citesc cartea” (1); y: „nu citesc cartea” (0). [d.6.1.4.2*]: (Alternative conjuncte): O alternativă conjunctă se referă la acțiunea unui individ, în raport cu acțiunea altui
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
făcută pentru doi indivizi și trei alternative; însă soluția prezentată funcționează pentru orice număr de indivizi și orice număr de alternative. footnote>. 6.1.4.* Amendarea condiției Pareto prin preferințe libertariene minimal-raționale [d.6.1.4.1*]: (Alternative simple): O alternativă simplă se referă la acțiunea unui singur individ. e.g. x: „citesc cartea” (1); y: „nu citesc cartea” (0). [d.6.1.4.2*]: (Alternative conjuncte): O alternativă conjunctă se referă la acțiunea unui individ, în raport cu acțiunea altui individ, e.g. x
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]