KorAP: Find »[drukola/base=analiză & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...217 218 219 ...7612 >

190,296 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391

Studiul empiric din cadrul acestui capitol se bazează pe datele culese prin metoda analizei documentelor sociale scrise. Documentele fac parte din dosarele de adopție, aflate în arhivele a șase Direcții Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din țară. Am folosit analiza directă în sensul prezentat de Rotariu 286, adică am folosit informația din documente, luată ca atare, ca informație care ne comunică despre copii adoptați și părinți adoptatori și nu ne-am propus analiza felului în care se relatează despre aceștia

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
și Protecția Copilului din țară. Am folosit analiza directă în sensul prezentat de Rotariu 286, adică am folosit informația din documente, luată ca atare, ca informație care ne comunică despre copii adoptați și părinți adoptatori și nu ne-am propus analiza felului în care se relatează despre aceștia. Documentele care au făcut obiectul analizei au fost de natură personală, documente oficiale și neoficiale: acte de identitate (certificate de naștere, buletine/cărți de identitate), acte de proprietate, adeverințe de venit, anchete sociale

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Rotariu 286, adică am folosit informația din documente, luată ca atare, ca informație care ne comunică despre copii adoptați și părinți adoptatori și nu ne-am propus analiza felului în care se relatează despre aceștia. Documentele care au făcut obiectul analizei au fost de natură personală, documente oficiale și neoficiale: acte de identitate (certificate de naștere, buletine/cărți de identitate), acte de proprietate, adeverințe de venit, anchete sociale întocmite pre și postadopție de către asisteții sociali, cereri înaintate de către părinții adoptatori pentru

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
motivul invocat, în toate aceste cazuri, fiind acela al confidențialității informațiilor din dosarele de adopție. În aceste condiții s-a impus de la sine un al treilea criteriu de selecție, strict pragmatic și anume acordul de acces la dosare. În final analiza s-a realizat pe documentele din dosarele înregistrate la nivelul județelor: Sibiu, Brașov, Argeș, Covasna, Harghita și Bihor, acoperind patru arii culturale diferite 287. Județele Sibiu și Brașov se înscriu în aceeași arie culturală. La nivelul județului Sibiu, numărul de

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
perioada studiată a fost foarte scăzut (8 cazuri), motiv pentru care am optat pentru introducerea în studiu și a județului Brașov. O situație similară a fost și pentru aria culturală Harghita Covasna. La nivelul celor șase județe am realizat o analiză exhaustivă a documentelor din dosarele puse la dispoziție de către DGASPC-uri. Am avut în vedere cazurile de adopție declarate definitive. În final, numărul de dosare de adopție la care am avut acces și care au intrat în analiză a fost

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
realizat o analiză exhaustivă a documentelor din dosarele puse la dispoziție de către DGASPC-uri. Am avut în vedere cazurile de adopție declarate definitive. În final, numărul de dosare de adopție la care am avut acces și care au intrat în analiză a fost de 121. În 112 dosare s-a făcut referire atât la mame cât și la tați adoptatori, iar în 9 dosare doar la mame adoptatoare. Tabelul 4.1. Numărul dosarelor și a părinților adoptatori studiați Număr dosare Număr

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
al mamelor adoptatoare Numărul total al tați adoptatori 121 120 112 4.4 Profilul părinților adoptatori În cadrul acestui capitol ne-am propus să oferim un profil general al adoptatorilor. În acest sens am utilizat indicatori de poziție, respectiv de dispersie, analiza frecvențelor relative și cumulate, respectiv asocierea variabilelor neparametrice, utilizând cu precădere valoarea reziduală ajustată. Vârsta părinților adoptatori. Media de vârstă a mamelor adoptatoare este de 37,8 ani, cu o deviație standard de 6,5. Vârsta cea mai mică la

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
5. Vârsta minimă înregistrată este de 27 de ani, iar cea maximă de 67 de ani. În majoritatea studiilor naționale și internaționale interpretarea vârstei părinților adoptatori se face raportat la vârsta părinților biologici la prima naștere. Cercetând datele culese prin analiza documentelor sociale din dosarele părinților constatăm însă că numai pentru 70,5% dintre părinți copilul adoptat este și primul copil, restul părinților mai având în momentul adopției unul sau mai mulți copii biologici sau adoptați. Pentru o analiză mai adecvată

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
culese prin analiza documentelor sociale din dosarele părinților constatăm însă că numai pentru 70,5% dintre părinți copilul adoptat este și primul copil, restul părinților mai având în momentul adopției unul sau mai mulți copii biologici sau adoptați. Pentru o analiză mai adecvată am recurs la calculul mediei de vârstă a părinților pentru care, copilul adoptat la care se face referire în dosarul de adopție, este de rang întâi, respectiv calculul mediei de vârstă a părinților care, anterior adopției copilului în

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
din România, raportat la anul în care familia adoptivă a fost evaluată. Majoritatea cererilor de adopție soluționate în perioada 2005-2008, au fost înregistrate în intervalul 2003-2006, într-un singur caz a fost soluționată o cerere depusă în anul 2007. Din analiza datelor din tabelul 4.3 putem constata pentru toți cei patru ani medii ale veniturilor familiilor adoptatoare peste mediile veniturilor totale ale gospodăriilor din România. Tabelul 4.3. Media veniturilor lunare ale familiilor adoptatoare Anul evaluării Media veniturilor totale ale

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
condițiile în care numărul mediu de camere pentru o locuință proprie la nivelul României era în 2002 de 2,6. Observăm însă că, numărul mediu de membri pentru o gospodărie în cazul familiilor adoptatoare este de 3,29 (din această analiză a fost eliminată o familiei compusă din 13 membri), ușor mai ridicat decât numărul mediu de persoane pe o gospodărie a populației în general, care potrivit datelor obținute în Recensământul Populației era în 2002 de 2,99. Tabelul 4.4

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
condițiile de locuit ale familiilor din România în general Numărul mediu de persoane pe o gospodărie Numărul mediu de camere pentru o gospodărie Gospodării ale familiilor adoptatoare 3,29 2,77 Gospodării in general 291 2,99 2,6 O analiză mai detaliată ne permite să constatăm că, familiile adoptive pot oferi în majoritatea cazurilor condiții de confort necesare creșterii copiilor adoptați. Un procent mic de familii, 4,16% dețin locuințe de tip garsonieră cu o singură cameră disponibilă. Toate aceste

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
gospodărie familie adoptivă Numărul mediu de membri/gospodărie familie biologică 1 3,00 4,15 2 3,25 10 3 3,28 39,16 4 3,24 30,83 5 și peste 3,55 15,83 Total 3,29 100 Analiza apartenenței etnice și confesionale impune raportarea la regiunea/județul de proveniență al familiilor adoptatoare. Constatăm astfel că, pentru regiunea Harghita și Covasna majoritatea familiilor adoptatoare sunt de etnie maghiară (82,76%) și aparțin religiei romano-catolice (72,41%). La nivelul județului

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
declarați maghiari, 7,4% rromi, iar pentru 13,9% etnia nu a fost identificată, neavând nici maternitate, nici paternitate recunoscută. Totodată constatăm faptul că, majoritatea copiilor sunt declarați ca aparținând unei etnii sau alteia în funcție de etnia mamei și declarațiile acesteia. Analiza documentelor care atestă istoricul medical ne indică faptul că, majoritatea copiilor sunt clinic sănătoși (91%). Un procent scăzut prezintă diferite boli cronice sau afecțiuni de lungă durată dintre care frecvente sunt diferitele forme de anemie și afecțiunile pulmonare. Un procent

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
infertilității primare, manifestă interes în special față de copiii mici, care aparțin etniei majoritare și care sunt clinic sănătoși. Și totuși, ne întrebăm cine adoptă copiii cu nevoi speciale? Variabila "copil cu nevoi speciale" a fost construită ca un indice. O analiză a asocierii dintre variabila care măsoară prezenta sau absența nevoilor speciale, respectiv variabilele care reprezintă diferite particularități ale părinților adoptatori indică următoarele aspecte: există o probabilitatea mult mai mare ca acei părinți care adoptă copii, care se înscriu în categoria

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Potrivit autorilor, vârsta, motivația, structura familiei, statusul socio-economic al familiilor care adoptă copii cu nevoi speciale sunt diferite așa cum arătam și în partea teoretică și prin rezultatele studiului nostru, ceea ce face ca, strategiile de recrutare necesare să fie adaptate acestora. Analizele cercetării noastre trebuie lecturate conștienți fiind de constrângerile întâmpinate în teren. Deși ne-am propus studierea exhaustivă a dosarelor înregistrate în perioada ianuarie 2005 iunie 2008 în cele șase județe, nu am avut la dispoziție nicio metodă de control pentru

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
în teren. Deși ne-am propus studierea exhaustivă a dosarelor înregistrate în perioada ianuarie 2005 iunie 2008 în cele șase județe, nu am avut la dispoziție nicio metodă de control pentru a ne asigura că ne-au fost date spre analiză toate dosarele de adopție înregistrate în acea perioadă. Capitolul 5 Tranziția spre parentalitate și adaptarea familiei adoptive 5.1 Abordări teoretice 5.1.1 Definirea conceptelor 5.1.2 Ipotezele cercetării 5.2 Designul cercetării 5.2.1 Metode și

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
copilului pot să nu concorde cu realitatea, relația părinte-copil să nu se stabilească la fel de ușor și de repede pe cât este dorit, copilul să nu fie la fel de sănătos precum a fost declarat în documentele medicale din dosarul de adopție etc. În analiza noastră ne vom centra pe câteva caracteristici ale copilului care, potrivit literaturii de specialitate (vezi capitolul 2), provoacă stres în familia adoptivă: vârsta și genul copilului, istoricul de plasament, starea de sănătate psiho-fizică și conduita în raport cu părinții adoptatori. În plus

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
sine. Eliminarea este un efort activ al familiei de a înlătura sau de a modifica evenimentul/factorul stresor. Acceptarea reprezintă efortul familiei de a încorpora factorul stresor în structura și modelul de interacțiune propriu. Această variabilă va fi abordată în analiza calitativă. Cele trei mecanisme de coping pot fi manifeste la nivel cognitiv, emoțional și/sau comportamental. Adaptarea a fost definită de McCubbin și Patterson 311 ca un proces de reglare a stimulilor și de control asupra mediului pentru a atinge

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
părinților adoptatori În capitolul anterior am prezentat succint starea de sănătate a copiilor adoptați prin prisma datelor identificate în dosarele de adopție, date consemnate de practicieni (asistenți sociali, psihologi, medici) în perioada pre-adopție. În cadrul acestui capitol vom utiliza tehnici de analiză descriptivă pentru a prezenta starea de sănătate psiho-fizică a copiilor așa cum a fost percepută și declarată de către părinții adoptatori post-adopție. De asemenea vom analiza conduita copilului în raport cu mama adoptatoare. Pe lângă dimensiunea descriptivă, ne propunem să evaluăm aceste variabile în asociere

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
și auz sunt rare și s-au manifestat la 2,2% dintre copii și au fost asociate. Tulburările de auz s-au rezolvat până în momentul studiului, rămânând cele de văz. B. Particularități socio-demografice ale copilului și starea de sănătate psiho-fizică. Analiza asocierilor. Studiile naționale și internaționale arată că, există o asociere între genul copilului și tulburările emoțional-comportamentale323. Copiii de gen feminin prezintă mai multe tulburări emoționale, în timp ce copiii de gen masculin prezintă mai multe tulburări de natură comportamentală. Acest lucru reiese

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
naționale și internaționale arată că, există o asociere între genul copilului și tulburările emoțional-comportamentale323. Copiii de gen feminin prezintă mai multe tulburări emoționale, în timp ce copiii de gen masculin prezintă mai multe tulburări de natură comportamentală. Acest lucru reiese și din analiza asocierilor în studiul nostru (vezi tabelul 5.5). Este pe deplin recunoscut faptul că, vârsta copilului în momentul adopției are multiple semnificații pentru acest proces. De cele mai multe ori, vârsta înaintată a copilului ascunde în spate un istoric social și de

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
predispoziție este mai scăzută decât în cazul copiilor care au beneficiat numai de măsura plasamentului în centre, în acest caz, stimularea cognitivă și comunicarea cu asistenții maternali putând reprezenta o posibilă explicație. 5.3.2 Conduita copilului adoptat A. Descriere. Analiza conduitei copilului în raport cu mama adoptivă ne relevă faptul că majoritatea copiilor manifestă încredere, respect, afecțiune, dorință de comunicare și de a-și petrece timpul liber cu mamele adoptive (vezi Tabelul 5.6). Mediile pentru toți cei cinci indicatori situându-se

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
psihologii și psihoterapeuții sunt percepuți ca fiind profesioniștii care conferă spijin redus părinților adoptatori (vezi Tabelul 5.13). C. Accesibilitatea, nevoia și utilizarea serviciilor sociale. În majoritatea cazurilor, părinții susțin accesibilitatea serviciilor atât pentru copilul adoptat cât și pentru adoptatori. Analiza datelor din această secțiune se face sub rezerva unui număr mare de non-răspunsuri. Aproximativ 22,5% dintre persoane nu au răspuns la întrebările care fac referire la servicii. Asociind persoanele care nu răspund la aceste întrebări cu cei care afirmă

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
dimensiunilor care vizează resursele, expectanțele parentale și caracteristicile copilului, am considerat necesar să identificăm cum interacționează ele în fapt. În cadrul acestei secțiuni vom testa ipotezele 2 și 3 formulate în subcapitolul 5.2.2. În acest scop am recurs la analiza de asocieri bivariate. Asociind variabilele dimensiunii resurselor informaționale cu expectanțele părinților adoptatori constatăm următoarele: preocuparea părinților de a se informa despre adopție și diferitele aspecte implicate de acest proces nu influențează confirmarea sau infirmarea expectanțelor, în schimb insuficiența informațiilor primite

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]