KorAP: Find »[drukola/base=antrenament & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...217 218 219 ...382 >

9,542 matches

Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308

reușita învățării; ea poate fi chiar determinantă. Predarea implică strategia folosirii resurselor: * umane cunoștințele și competențele cadrului didactic dar și cunoștințele și nivelul de pregătire al elevilor/sportivilor; * materiale-baza materială; numărul gardurilor și a celorlalte instalații și obiecte folosite în antrenament/lecție; * de timp-necesar activităților profesorului: pentru explicație; demonstrație; corectări și recomandări generale și individuale; evaluare; analiză, necesar elevului pentru: a înțelege; formarea reprezentării mișcării; exersare; deplasare în spațiu; revenire după efort; autoevaluare. În cadrul acestei componente a procesului instructiv educativ, profesorul

Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
prezintă sugestiv etapele învățării, astfel: 1) învățarea perceptivă -,,citirea situațiilor”; 2) învățarea decizională în care se hotărăște ce trebuie făcut și cum se face; 3) învățarea efectorie-exercițiile propriu-zise care tind să fie cât mai eficiente În lucrarea ,,Introducere în teoria antrenamentului”, P.J.K. Thomson (1993), prezintă învățarea tot în trei etape ale căror conținuturi sunt descrise, astfel: * etapa întâi etapa reflectării, în care se pune la punct ce trebuie învățat și în care profesorul/antrenorul ajută elevul vorbindu-i pe scurt despre

Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
minime: relația profesor-elev să se bazeze pe încredere reciprocă; modelul ales trebuie observat cu atenție; imitațiile reușite să fie întărite pozitiv; atât profesorul cât și elevul să aibă un comportament demn de a fi imitat. * Învățarea prin înțelegere (comprehensiunea). În antrenament, ca și în viață, ne confruntăm adesea cu probleme care trebuie rezolvate fără sprijin din afară și pentru care nici condiționarea aparentă, nici reproducerea nu pot rezolva situațiile respective. Aceste probleme nu pot fi rezolvate decât printr-o confruntare activă

Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
a fi învățate; stăpânirea mecanismului de bază al mișcării; însușirea corectă a verigii principale a acțiunii motrice respective; Cea de a doua mare problemă căreia trebuie să-i răspundă prin soluții eficiente profesorul antrenor este cea a conținutului și particularitățile antrenamentului în probele de atletism, conținut ce cuprinde și pregătirea tehnică în care învățarea are un loc distinct și determinant . 2.2.2. Învățarea motrică în atletism . După T. Ardelean, (1990), învățarea motrică în atletism reprezintă: Din conținutul definiției, distingem două

Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
fizică își vor alcătui grile de apreciere peste și sub nivelul notei 5. În ceea ce privește atletismul competițional, scopul principal al evaluării este acela de a evidenția modificările funcționale care apar la atleți ca urmare a stărilor de adaptare determinate de efectele antrenamentului de durată lungă, medie sau scurtă. În funcție de durata față de care se raportează se identifică următoarele tipuri de evaluare: 9 evaluarea anuală; 9 evaluarea mezocilurilor ( etapelor); 9 evaluarea microciclurilor; 9 evaluarea curentă/ evaluarea operațională. În antrenamentul sportiv se poate evalua calitatea

Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
de adaptare determinate de efectele antrenamentului de durată lungă, medie sau scurtă. În funcție de durata față de care se raportează se identifică următoarele tipuri de evaluare: 9 evaluarea anuală; 9 evaluarea mezocilurilor ( etapelor); 9 evaluarea microciclurilor; 9 evaluarea curentă/ evaluarea operațională. În antrenamentul sportiv se poate evalua calitatea instruirii (D. Colibaba Evuleț și I. Bota, 1998) sau antrenamentul calitativ (A.C.) după formula: Exemplu: la un săritor de triplusalt obiectivul propus a fost de 17,00 m iar el a sărit 16,83 m

Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
care se raportează se identifică următoarele tipuri de evaluare: 9 evaluarea anuală; 9 evaluarea mezocilurilor ( etapelor); 9 evaluarea microciclurilor; 9 evaluarea curentă/ evaluarea operațională. În antrenamentul sportiv se poate evalua calitatea instruirii (D. Colibaba Evuleț și I. Bota, 1998) sau antrenamentul calitativ (A.C.) după formula: Exemplu: la un săritor de triplusalt obiectivul propus a fost de 17,00 m iar el a sărit 16,83 m , Cu cât se apropie mai mult de ,,1” cu atât calitatea antrenamentului a fost mai

Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
Bota, 1998) sau antrenamentul calitativ (A.C.) după formula: Exemplu: la un săritor de triplusalt obiectivul propus a fost de 17,00 m iar el a sărit 16,83 m , Cu cât se apropie mai mult de ,,1” cu atât calitatea antrenamentului a fost mai bună. Atunci când obiectivul este depășit se consideră că obiectivul a fost greșit stabilit fiind sub posibilitățile sportivului. În cazul alergărilor se ține cont că performanța este invers proporțională față de valorile cifrice de exprimare a timpului în m

Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
de atletism poate fii de tip anaerob, aerob sau mixt, mecanismul de bază al tehnicii diferitelor probe este specific acestora și vârsta atleților impune evaluări diferențiate.Complexitatea problematicii atletismului competițional, determină necesitatea abordării evaluării aspectelor multiple pe care le presupune antrenamentul sportiv într-un al material de specialitate. III. PROBLEMELE GENERALE ALE BIOMECANICII CU APLICAȚII LA STUDIUL TEHNICII PROBELOR DE ATLETISM Pentru înțelegerea bazelor tehnicii sportive în general și a tehnicii atletismului în cazul nostru, sunt necesare câteva cunoștințe elementare cu privire la

Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
psihice ale elevului/atletului; c) respectarea prevederilor regulamentelor de concurs. Este evident că tehnica probelor de atletism s-a „rafinat” pe parcursul evoluției atletismului în general, pe baza evoluției suprafețelor pistelor de alerge, a sectoarelor de sărituri, a perfecționării echipamentului de antrenament și competiție, a dezvoltării științei studiului mișcării corpului uman. Descrierea tehnicii grupelor de probe în atletism cuprinde aspectele biomecanice și procedeele tehnice investigate și utilizate în secolul XX, chiar dacă ele au apărut înaintea erei noastre și se vor dezvolta permanent

Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
educație fizică și sport, M.Ed.C., București, 2001). Unitatea de învățare reprezintă o categorie de conținut preluată din programa școlară/universitară. La elaborarea unității de învățare se precizează denumirea acesteia, clasa / anul / grupa pentru care se elaborează și numărul de lecții / antrenamente, sistemul de lecții destinat folosirii ei. Orice curriculum (oficial, formal) este un proiect educațional și reprezintă concretizarea unei politici educaționale, a unor strategii, în general prin sistemul de învățământ. Realizarea lui în practică, aplicarea lui în procesul didactic propune continuarea

Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
Billouin, A., (2003), - La fabuleuse histoire de l’athletisme, Editions Minerva, Geneve, Suisse. 35. Parjsuk, V., (1996), Congresul asociației europene a antrenorilor de atletism - Roma 6-7 ianuarie 1996, Editura C.C.P.S., București. 36. Petrescu, T., (2003), Aspecte tehnice și metodice ale antrenamentului în probele de viteză, Editura Tehnoprint Grup, București. 37. Rață, G., (2002), Atletism, tehnică, metodică, regulament, Editura Alma Mater, Bacău. 38. Rață, G., Rață, B.C., (2006), Aptitudinile în activitatea motrică, Editura EduSoft, Bacău. 39. Rogers, J.L., Glover, B., Shepherd, J., (2004

Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
T., (1995), Atletism, tehnica probelor, Editura Omnia Unisart, Brașov. 45. Teodorescu, L., Alexe, N. și colab., (1973), Terminologia educației fizice și sportului, Editura Stadion, București. 46. Țifrea, C., (2002), Teoria și metodica atletismului, Editura Doreco, București. 47. Vealez, R.S.,(1991), Antrenamentul prin reprezentare mentală, în Sportul de performanță nr. 135, Editura C.C.P.S., București. 48. Vittori, C., (1996), Congresul asociației europene a antrenorilor de atletism Roma 6-7 ianuarie 1996, Editura C.C.P.S., București. 49. Weineck, J., (1983), O privire supra anduranței de viteză

Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651

organizarea conduitei, la analiza și exprimarea trăirilor și a universului propriu interior. Procesul complex al demutizării se realizează pe baza legilor generale și speciale ale compensării, dar atât demutizarea, cât și compensarea nu pot fi realizate decât prin exercițiu, prin antrenament și învățare. Compensarea presupune o substituire a funcției lezate (pierdute) prin crearea unui nou mod de acțiune pe baza legii unității și interacțiunii unui sistem în vederea echilibrării funcționale a organismului și adaptării la cerințele mediului natural și social. J. Piaget

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
caracteristici ale percepției kinestezice, învățarea copilului să coreleze complexul sonor cu pipăitul, cu vibrațiile aparatului fonoarticulator, cu particularitățile suflului de aer în emisia vocală; dezvoltarea capacităților de imitare a mișcărilor corpului, ale feței, ale guri #.a. dezvoltarea percepțiilor auditive, prin antrenamente și exerciții sau prin amplificarea cu ajutorul protezelor; dezvoltarea atenției, a capacităților de memorare, de reproducere, de motivație și activism prin joc și alte activități; formarea încrederii în sine etc. Integrarea socială trebuie începută de la cele mai mici vârste, prin forme

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
tipuri în recunoașterea unei voci familiare sau recunoașterea unui instrument muzical. Ca și vorbirea, muzica transmite, comunică exprimând mesaje afective și expresive. Spre deosebire de vorbire, muzica este mai abstractă, interpretarea ei presupune un grad ridicat de subiectivitate, depinzând de factori ca: antrenamentul muzical, deprinderea de a asculta muzică, mediul cultural. Între vorbire și muzică există și o serie de diferențe: În muzică registrul frecvențelor este mai larg decât în vorbire. Spre deosebire de vorbire, muzica este mai abstractă, interpretarea ei presupune un grad ridicat

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
mediul cultural. Între vorbire și muzică există și o serie de diferențe: În muzică registrul frecvențelor este mai larg decât în vorbire. Spre deosebire de vorbire, muzica este mai abstractă, interpretarea ei presupune un grad ridicat de subiectivitate, depinzând de factori ca: antrenamentul muzical, deprinderea de a asculta muzică, mediul cultural. Una dintre diferențele majore dintre vorbire și muzică este distribuția energiei spectrale. În vorbire aceasta este distribuită adesea pe mai multe frecvențe și pe armonicele parțiale ale acestora. În muzică energia spectrală

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
cu noile forme de puls și extinderea frecvențelor joase pot codifica indici de structură fină și pot oferi mai multe informații în ceea ce privește modificarea rapidă a înălțimii, ceea ce ar trebui să permită o mai bună acuratețe în perceperea muzicii. 5. Efectele antrenamentului auditiv în perceperea sunetelor muzicale la deficienții de auz cu implant cohlear În timp ce abilitatea persoanelor cu implant cohlear de a percepe muzica este adesea corelată cu nivelul expunerii la muzică înainte de implantare, mai multe studii au demonstrat că antrenamentul poate

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
Efectele antrenamentului auditiv în perceperea sunetelor muzicale la deficienții de auz cu implant cohlear În timp ce abilitatea persoanelor cu implant cohlear de a percepe muzica este adesea corelată cu nivelul expunerii la muzică înainte de implantare, mai multe studii au demonstrat că antrenamentul poate îmbunătăți percepția muzicii după implantare. Un astfel de studiu a investigat efectele antrenamentului la utilizatorii de implant având ca sarcină identificarea conturului melodic într-o perioadă care varia de la o săptămână la 2 luni, în ședințe individuale ce variau

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
În timp ce abilitatea persoanelor cu implant cohlear de a percepe muzica este adesea corelată cu nivelul expunerii la muzică înainte de implantare, mai multe studii au demonstrat că antrenamentul poate îmbunătăți percepția muzicii după implantare. Un astfel de studiu a investigat efectele antrenamentului la utilizatorii de implant având ca sarcină identificarea conturului melodic într-o perioadă care varia de la o săptămână la 2 luni, în ședințe individuale ce variau între 30 minute și 3 ore pe zi. Toți pacienții au înregistrat o îmbunătățire

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
la 2 luni, în ședințe individuale ce variau între 30 minute și 3 ore pe zi. Toți pacienții au înregistrat o îmbunătățire în abilitatea de a recunoaște distanța de un semiton și această îmbunătățire a crescut cu cât perioada de antrenament a fost mai îndelungată. La 2 luni după încetarea antrenamentului, realizându-se o nouă evaluare, s-a observat o ușoară scădere a performanței în comparație cu performanța obținută imediat după perioada de antrenament, dar nivelul acesteia era superior celui anterior antrenamentului ( Galvin

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
minute și 3 ore pe zi. Toți pacienții au înregistrat o îmbunătățire în abilitatea de a recunoaște distanța de un semiton și această îmbunătățire a crescut cu cât perioada de antrenament a fost mai îndelungată. La 2 luni după încetarea antrenamentului, realizându-se o nouă evaluare, s-a observat o ușoară scădere a performanței în comparație cu performanța obținută imediat după perioada de antrenament, dar nivelul acesteia era superior celui anterior antrenamentului ( Galvin, F, 2007). Într-un sudiu privind efectele antrenamentului asupra recunoașterii

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
și această îmbunătățire a crescut cu cât perioada de antrenament a fost mai îndelungată. La 2 luni după încetarea antrenamentului, realizându-se o nouă evaluare, s-a observat o ușoară scădere a performanței în comparație cu performanța obținută imediat după perioada de antrenament, dar nivelul acesteia era superior celui anterior antrenamentului ( Galvin, F, 2007). Într-un sudiu privind efectele antrenamentului asupra recunoașterii timbrului, 12 persoane cu implant cohlear au participat la ședințe de antrenament specific, în timp ce un grup de control nu a primit

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
de antrenament a fost mai îndelungată. La 2 luni după încetarea antrenamentului, realizându-se o nouă evaluare, s-a observat o ușoară scădere a performanței în comparație cu performanța obținută imediat după perioada de antrenament, dar nivelul acesteia era superior celui anterior antrenamentului ( Galvin, F, 2007). Într-un sudiu privind efectele antrenamentului asupra recunoașterii timbrului, 12 persoane cu implant cohlear au participat la ședințe de antrenament specific, în timp ce un grup de control nu a primit nicio instruire. Deși înainte de perioada antrenamentului cele 2

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
după încetarea antrenamentului, realizându-se o nouă evaluare, s-a observat o ușoară scădere a performanței în comparație cu performanța obținută imediat după perioada de antrenament, dar nivelul acesteia era superior celui anterior antrenamentului ( Galvin, F, 2007). Într-un sudiu privind efectele antrenamentului asupra recunoașterii timbrului, 12 persoane cu implant cohlear au participat la ședințe de antrenament specific, în timp ce un grup de control nu a primit nicio instruire. Deși înainte de perioada antrenamentului cele 2 grupuri au avut răspunsuri similare, în urma experimentului grupul care

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]