89,637 matches
-
iar pata roșie din Centrul Europei?", "iar grup, iar reuniuni obligatorii, iar rotație?" etc.) și pentru a convinge că era vorba de o structură nouă, în acord cu realitățile istorice și cu aspirațiile țărilor noastre de a adera la U.E. Apariția grupului ar fi marcat tocmai schimbarea de esență prin care treceau statele Europei Centrale recent ieșite din regimuri totalitare. În cele din urmă, ideea s-a impus, Buenos Aires devenind prima capitală în care a luat ființă o asemenea structură, repetată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
fusese avansat la gradul diplomatic de Ministru-consilier. A urmat trimiterea ca Ambasador al României în Regatul Spaniei, la 13 iunie 1997. A fost o perioadă de schimbări și mutații, în care relația româno-spaniolă a fost marcată, în mod special, de apariția și dezvoltarea rapidă a comunității românești din Spania, dimensiune nouă strategică pe termen lung. În martie 2000, este avansat la gradul diplomatic de Ambasador, prin decret prezidențial, iar o lună mai târziu, este rechemat în Centrala M.A.E. și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
studii internaționale, articole privind urmările C.S.C.E., sau unele cărți ale colegilor din minister. La Ambasada din Moscova, a coordonat publicarea pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice a revistei "Orizonturi românești". A publicat recent un Ghid turistic despre Cuba, a contribuit la apariția volumului "Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa" și a altor volume cu autori multipli. Aspecte semnificative din activitatea diplomatică În aproape 40 de ani, a parcurs, ca mulți alți diplomați din perioada respectivă, drumul lung și nu lipsit de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și limba indoneziană Editura "Meteor Press", 2003; "Istoria Tibetului. Dalai Lama și Panchen Lama mit și realitate", Editura "Capitel", București, 2007; "Yi-Guo Liang-Zhi: Istoria Hong Kong-ului, Macao și Taiwan-ului", Editura "Capitel", București, 2007; ,,Dicționar româno-chinez, chinez-român'' în curs de apariție la Editura ,,Niculescu'', București. "Secretele Chinei antice și contemporane" în curs de apariție, Editura "Capitel", București. Participări la sesiuni și reuniuni internaționale: sesiunea pe tema dezvoltării relațiilor culturale româno-americane București, 1980; reuniunea Țărilor nealiniate de la Bali Indonezia, 1995; reuniunea N.A.T.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Lama mit și realitate", Editura "Capitel", București, 2007; "Yi-Guo Liang-Zhi: Istoria Hong Kong-ului, Macao și Taiwan-ului", Editura "Capitel", București, 2007; ,,Dicționar româno-chinez, chinez-român'' în curs de apariție la Editura ,,Niculescu'', București. "Secretele Chinei antice și contemporane" în curs de apariție, Editura "Capitel", București. Participări la sesiuni și reuniuni internaționale: sesiunea pe tema dezvoltării relațiilor culturale româno-americane București, 1980; reuniunea Țărilor nealiniate de la Bali Indonezia, 1995; reuniunea N.A.T.O. de la Bruxelles privind relațiile cu țările Asiei, 1997. Activitate profesională In cei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Scaun. Sigur că acest amănunt a contat enorm în relația privilegiată pe care Nicolae Mareș a avut-o și o are cu Ioan Paul al II-lea. (Vreau să vă reamintesc că tot lui Nicolae Mareș i se datorează și apariția în limba română, în două ediții 1992 și 1999, a primei antologii din poezia lui Karol Wojtyła). Apoi, ceea ce trebuie numaidecât semnalat în legătură cu Nicolae Mareș este că distinsul autor s-a apropiat de subiectul monografiei sale dintr-o dublă perspectivă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
diplomatic și tehnico-administrativ ce urma să plece în țări de limbă rusă. A redactat un "Curs practic de studiere a limbii ruse". A asigurat, în cadrul Direcției I Relații, documentarea pentru întreg spațiul țărilor socialiste europene. A redactat și a urmărit apariția primelor cinci volume din colecția de documente oficiale: "Documente de politică externă" (1965-1974). În perioada 1962-1981, a asigurat traducerea la negocierea unor proiecte de documente oficiale (C.A.E.R., Tratatul de la Varșovia, consulară, dreptul mării), a însoțit pe Valentina Tereșkova
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
urmau să plece la post sau a făcut parte din comisia de examinare a cunoștințelor de limbă rusă. În perioada 1997-1998, a lucrat, ca Secretar I, la Direcția Arhivelor Diplomatice din M.A.E., unde a participat la negocierile premergătoare apariției volumelor "Relațiile româno-sovietice. Documente. 1917-1941", a căror traducere și redactare a asigurat-o. A fost consultant la Direcția Relații Interparlamentare a Senatului României (1995). A însoțit mai multe delegații parlamentare din Federația Rusă (1995, 2001) și Republica Belarus (1995) aflate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
în limbajul comun, în anii ’70, conceptul de guvernanță corporativă. Din aceste considerente, Congresul a insistat pe stabilirea unor reguli și reglementări, mult mai clare, pentru întărirea principiilor guvernanței corporative implementate în cadrul organizațiilor. Toate aceste evenimente regretabile au contribuit la apariția unui interes comun față de necesitatea îmbunătățirii controlului intern și auditului intern și a managementului riscului, ca piloni durabili ai guvernanței, realizabil prin abordarea integrată a principiilor și conceptelor guvernanței corporative din cadrul organizațiilor. În sprijinul acestui interes major, guvernul american, în
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
SUA, Congresul a impus, prin cadrul de reglementare, obligativitatea implementării unor principii corporative, respectiv implementarea unui sistem de management al riscurilor integrat ERM, a comitetului de audit, a auditului intern ș.a. în cadrul companiilor, care să contribuie, pe viitor, la evitarea apariției unor asemenea perturbații majore. În România, stipulațiile acestor documente s-au implementat în 2002 prin Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern și ulterior prin OMFP nr. 946/2005 pentru aprobarea codului controlului intern, cuprinzând standardele de management și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
reprezintă un „mini Sarbanes-Oxley pentru România”. Totuși, aceste fenomene nedorite s-au mai produs în special din lipsa de performanță a managementului și, în prezent, ne aflăm într-o etapă de perfecționare a principiilor și conceptelor guvernanței corporative, pentru evitarea apariției unor asemenea eșecuri financiare, care afectează în mod special brandul companiei. În ultimele decenii, pe plan internațional, s-au dezvoltat codurile etice de bună practică și un număr tot mai mare de organizații și țări au aderat la acestea, ceea ce
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
afectează în mod special brandul companiei. În ultimele decenii, pe plan internațional, s-au dezvoltat codurile etice de bună practică și un număr tot mai mare de organizații și țări au aderat la acestea, ceea ce a contribuit la estomparea riscurilor apariției unor noi scandaluri financiare. Interesant este că, în prezent, în cadrul marilor corporații s-a observat o tendință de a transmite tot mai multe informații în mass-media, considerând că prin această transparență își asigură încrederea publicului și respectul față de brandul obținut
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Monitorizarea cu eficacitate a activităților de către consiliul director. P 8. Evaluarea permanentă a competenței și angajamentului salariaților. P 9. Evaluarea riscurilor și instrumentelor de control intern utilizate. P 10. Prezența puternică a auditului intern în organizație. Inițiativele europene 33 includ apariția în Franța, în 1998, a Raportul Vienot care, printre altele, sugerează examinarea conducerii corporative la nivel internațional pentru elaborarea unui ghid de guvernanță corporativă la nivel european. De asemenea, Raportul Winter, cunoscut ca Raport final al Grupului asupra cadrului modern
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
informațiilor financiar-contabile; OECD, împreună cu Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional, a elaborat 12 standarde de bază pentru sisteme financiare solide, care au stat la baza elaborării unui număr mare de coduri naționale privind guvernanța corporativă. Capitolul 1. Guvernanța 51 Epopeea apariției codurilor etice de bună practică continuă și se așteaptă și în viitor alte asemenea coduri, atât în Marea Britanie, cât și în alte țări și, în același timp, adoptarea acestora de cât mai multe companii/organizații, pentru implementarea guvernanței corporative. Dezbaterile
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
și în viitor alte asemenea coduri, atât în Marea Britanie, cât și în alte țări și, în același timp, adoptarea acestora de cât mai multe companii/organizații, pentru implementarea guvernanței corporative. Dezbaterile referitoare la guvernanța corporativă rămân aprinse, iar tendința de apariție și a altor coduri de bună practică continuă 40. Noile coduri care apar au avantajul informațiilor recente din domeniile în care problemele cu care s-au confruntat au o soluționare în practică, însă de îndată ce există, ele sunt depășite de noi
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
punct de vedere al misiunii sale, este o componentă intrinsecă a managementului, este și o activitate umană specifică, ce servește, atât conducerii, terților parteneri de afaceri, cât și autorităților publice și chiar populației. Controlul a evoluat și evoluează continuu prin apariția altor și altor tipologii de control datorită mediului în care funcționează și care se află, la rândul său, într-o continuă mișcare, prin perfecționarea relațiilor economice și permanenta evoluție a economiei de piață. În literatura de specialitate există mai multe
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
presupune comunicare și informare reciprocă. Cea mai mare parte a riscurilor sunt obținute numai din comunicare, care se poate realiza, spre exemplu, în mod formal, prin documente, sau informal, prin telefon. Organizarea sistemului de controlul intern este răspunsul managementului la apariția riscurilor asociate activităților ce se desfășoară în cadrul entităților. (3) Activitățile de control sunt elemente specifice (politici, proceduri ș.a.) care vor permite administrarea funcției/activității/subactivității/operației în conformitate cu obiectivele generale ale controlului intern. Activitățile de control sunt de o mare diversitate
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
o asigurare rezonabilă, dar nu o asigurare absolută Chiar atunci când am dat dovadă de prudență și de înțelegere, o asigurare absolută nu este posibilă din două motive fundamentale, și anume: în primul rând, există limite inerente controlului, legate de posibilitatea apariției unor erori de judecată în luarea deciziilor, a producerii unor disfuncții atribuite erorilor umane, înțelegerilor secrete ale personalului care pot conduce la eșecul activităților de control sau conducerea să treacă peste control. Controlul poate permite reducerea numărului de erori și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
figura 2.11. Deși acest document este destul de extins, considerăm că, în practică, ar fi necesară și introducerea coloanei „Activități”, după coloana „Obiective” sau să se folosească în acest sens coloana 3 - Descrierea riscului, sau coloana 4 - Circumstanțele care favorizează apariția riscurilor, din antetul documentului. Registrul riscurilor este un document care are un format obligatoriu și cuprinde riscurile inerente oricărei activități, structurate pe obiectivele Guvernanța corporativă 176 176 entității, iar în urma tratării acestora, respectiv prin aplicarea diferitelor forme de control intern
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Guvernanța corporativă 192 192 Precizări privind elaborarea Registrului riscurilor 1. Preluăm obiectivele din Lista obiectivelor și activităților la care atașăm riscurile specifice operațiilor elementare, până la un nivel rezonabil de detaliere (coloanele 2-3). 2. În continuare, se completează circumstanțele care favorizează apariția riscurilor, responsabilul cu gestionarea riscului și se face aprecierea riscului inerent (coloanele 4-8). 3. De asemenea, se precizează strategia adoptată pentru risc și instrumentele de control intern care monitorizează riscul, pe baza cărora se stabilește riscul rezidual, care va fi
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
să se găsească o soluție pentru inserarea unei coloane pentru activități. În acest sens, credem că acest lucru este potrivit să se realizeze astfel: în coloana 3 - Descrierea riscului să se descrie activitățile și în coloana 4 - Circumstanțele care favorizează apariția riscurilor să se descrie riscul. Ca pi to lu l 2 . C on tro lul in ter n 19 3 19 3 R E G IS TR U L R IS C U R IL O R Ob iec tiv
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
controlului fiecărei sarcini elementare. Din practică rezultă că este important să se aibă în vedere caracterul relativ al acestei proceduri, în sensul că un risc nu poate fi niciodată eliminat complet, putem numai să încercăm să-i reducem probabilitatea de apariție din următoarele motive: întotdeauna va exista riscul de control, adică acel risc inerent al însăși activității de control implementate care va avea în mod normal imperfecțiuni. În același timp, acest risc al controlului va crește odată cu evoluțiile și modificările din cadrul
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
intern din cadrul entității, dar să nu uităm că și aceasta se confruntă cu riscul de audit. Din aceste considerente, apreciem importanța covârșitoare a identificării și cuantificării riscurilor pentru funcțiile/activitățile analizate, urmate de stabilirea priorităților și clasificarea acestora în vederea limitării apariției riscurilor majore. Guvernanța corporativă 212 212 În funcție de evaluarea riscurilor, activitățile de control trebuie să fie clare, precise, suficiente și să se limiteze la o barieră rezonabilă, la un instrument simplu și chiar elementar pentru a evita manifestările acestor riscuri. Exemplu
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
că: gestionarea riscului este o parte-cheie a managementului strategic al firmei; există o abordare pozitivă a adoptării riscului; riscurile sunt luate în calcul în momentul adoptării oricărei decizii. oportunitățile sunt maximizate gestionând activ riscurile și amenință rile care pot împiedica apariția succesului. Pentru a atinge aceste obiective compania va adopta următoarea abordare: răspunderi clare, roluri și linii de raportare pentru gestionarea riscurilor vor fi înființate și menținute în cadrul tuturor funcțiilor și departamentelor; vor fi introduse un program de training și oportunități
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
a le asigura managerilor dobândirea și dezvoltarea abilităților și expertizei necesare gestionării riscului; analizele riscurilor vor fi încorporate și considerate parte a procesului decizional, planificării afacerii și revizuirilor proceselor companiei; măsurile întreprinse pentru gestionarea riscurilor individuale vor fi adecvate posibilității apariției și impactului potențial al acestor riscuri asupra atingerii obiectivelor firmei; un registru actualizat care poate fi ușor accesibil tuturor celor care pot avea nevoie de el va identifica toate riscurile strategice și operaționale, va oferi o estimare/fixare/apreciere și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]