8,411 matches
-
de Dumnezeu ; poate Însemna că suntem atrași mai aproape de El și ne este Îngăduit ca să trecem printr‑o experiență ce va Înlătura ultimele bariere sau obstacole dintre noi și El. Prin amara experiență a „ghimpelui din carne” a Învățat Sfântul Apostol Pavel cea mai importantă dintre toate lecă țiile spirituale - că slava lui Dumnezeu Îi era suficientă, că puterea lui Dumnezeu se desăvârșește În slăbiciunea umană (II Corinteni 12, 7‑10). Suferința este un instrument prin care Dumnezeu ne poate curăți
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
II Corinteni 12, 7‑10). Suferința este un instrument prin care Dumnezeu ne poate curăți de satisfacția de sine și de autoamăgire și ne poate ajuta să facem față slăbiciunii noas‑ tre prin puterea Lui, ca să putem mărturisi Împreună cu Sfântul Apostol Pavel că „toate le pot În Hristos Cel care mă Întărește” (Filipeni 4, 13). Rolul pozitiv al suferinței În viața noastră 179 VII.4. Douăsprezece avantaje ale suferinței fizice și ale Încercărilor vieții Suferința este un act pozitiv și nicidecum
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
noastră. Prin această cruce, noi omorâm pornirile pătimașe ale trupului și ale sufletului nostru după cum consemnează și Sfântul Apostol Pavel : „Cei ce sunt ai lui Hristos și‑au răstignit trupul Împreună cu patimile și cu poftele” (Galateni 5, 24). Același mare Apostol Își face din cruce o laudă și un crez când spune : „Iar mie să nu‑mi fie a mă lăuda, decât În crucea Domnului nostru Iisus Hristos, prin care lumea este răstignită pen‑ tru mine, și eu pentru lume” (Galateni
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
fericim pe sfinții Mucenici pentru păti‑ mirile ce le‑au Îndurat pentru Dumnezeu, dacă nu putem Îndura o fierbințeală ? Spune sufletului tău necăjit : Nu‑ți este mai de folos fierbințeala decât gheena ? Să nu ne des‑ curajăm În boală, căci Apostolul a zis : Când sunt slab, atunci sunt tareă (II Corinteni 13, 10). Gândiți‑vă că «Dumnezeu cercetează inimile și rărunchiiă (Psalmul 7, 10). Să răbdăm, să Îndurăm, să ne facem mucenici ai Apostolului, care zice : În suferință fiți răbdătoriă (Romani
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
nu ne des‑ curajăm În boală, căci Apostolul a zis : Când sunt slab, atunci sunt tareă (II Corinteni 13, 10). Gândiți‑vă că «Dumnezeu cercetează inimile și rărunchiiă (Psalmul 7, 10). Să răbdăm, să Îndurăm, să ne facem mucenici ai Apostolului, care zice : În suferință fiți răbdătoriă (Romani 12, 12), mulțumiți lui Dumnezeu pentru toate (I Tesaloniceni 5, 18) ca să nu se Întâmple și cu noi ceea ce s‑a spus : «Mărturisi‑se‑va Ție, când Îi vei face lui bineă (Psalmul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
cele bune ale voastre În viața voastrăă (Luca 16, 25). Să nu ne descurajăm. Avem un Dumnezeu milostiv Care cunoaște mai mult ca noi neputința noastră ; și dacă pentru a ne Încerca aduce asupra noastră câte o boală, avem pe Apostolul care ne Îmbie mân‑ gâierea, zicând : «Credincios este Dumnezeu, care nu vă va lăsa să fiți Încercați peste ceea ce puteți, ci va aduce odată cu Încercarea și sfârșitul ei, ca să puteți răbdaă (I Corinteni 10, 13). Domnul te va Întări și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Împărtășim de harul și darurile Lui. În cadrul credinței creștine se utilizează un număr de imagini pentru a reliefa bogăția acestei teme : spre exemplu, utilizarea de către Sfântul Apostol Pavel a imaginii legale a adopției (Înfierii). Această imagine este utilizată de marele apostol pentru a exprima relația dintre credincioși și Iisus Hristos (Romani 8, 15 ; 8, 23 ; 9, 4 ; Galateni 4, 5 ; Efeseni 1, Răbdarea suferinței și sporirea duhovnicească 197 5). Conform legii romane, un tată poate Înfia copii În afara familiei naturale și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
moștenitori ai lui Dumnezeu Tatăl și co‑moștenitori cu Hristos. Și ce Înseamnă aceasta ? Înseamnă că putem, la momentul potrivit, să ne așteptăm să moștenim tot ceea ce a primit Hristos ca moștenire de la Dumnezeu. Și ce a primit Hristos ? Conform Apostolului Pavel, În primul rând sufe‑ rința (În cazul Domnului, asumată pentru păcatele Întregii lumi), apoi slava ; fără suferință nu există slavă. Prin cre‑ dință am ajuns să Împărtășim acest tipar al moștenirii divine, trasat de Hristos pentru noi : suferința, urmată
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
243. Sfântul Grigorie de Nyssa adaugă cuvintele Scripturii : „Vai de aceia prin care numele Meu este defăimat Între neamuri !” (Isaia 52, 5). Știm din Sfânta Scriptură că Mântuitorul Hristos le vorbea ucenicilor despre taina Împărăției cerurilor (Marcu 4, 11), iar Apostolul Pavel despre taina ascunsă de veacuri care s‑a revelat prin Iisus Hristos (Romani 16, 25 ; Coloseni 1, 26 ; Efeseni 3, 9). Taina suferinței ne este dezvăluită pe cruce. Suferința ne este revelată Într‑o indisolubilă legătură cu iubirea. Pare
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Lui, făcându‑mă asemenea cu El În moartea Lui” (Filipeni 3, 8‑10). Citind aceste cuvinte, și analizându‑le putem lesne conchide că ele aduc lumină asupra locului suferinței În viața creștină. Am putea rezuma mare parte din ceea ce descrie Apostolul Pavel aici spunând că viața creștină este atât hristocentrică cât și hristomorfică. Acest ultim cuvânt, ca numeroase alte cuvinte din lexicul unui teolog, constituie poate pentru unii, la prima vedere, un termen stângaci. Și totuși aparenta lipsă de potri‑ vire
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
mine multe necazuri și nu le mai pot răbda. Dă‑mi un cuvânt de folos. — Nu te tulbura, frate, a zis bătrânul. Vezi scârbele aces‑ tea ? Iată, pe aici a pășit Hristos. Pe aici au trecut Sfântul Ioan Botezătorul, Sfinții Apostoli, sfinții mucenici și toți părinții. Pe aici se cade să trecem și noi, cei care urmăm lui Hristos. Că nu este altă cale de mântuire. Nu putem dobândi bucuria mântuirii, până nu gustăm mai Întâi din paharul suferinței și al
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
la ceruri fără credință. Sfinții Părinți mai arată că tot atât de important este și faptul ca rostirea cuvintelor rugăciunii să nu se Întemeieze numai pe o Înțe‑ legere a sensului, ci să fie Însoțită În inimă de un sentiment puternic. Sfântul Apostol Iacov ne asigură că doar cu o cre‑ dință tare și o rugăciune puternică, intensă, stăruitoare, lucrătoare prin iubire, izvorâtă dintr‑un suflet curat, se poate obține vindecarea celui bolnav și iertarea păcatelor sale : „Și rugăciunea credinței va mântui pe
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
câte veți cere, rugându‑vă cu credință, veți primi” (Matei 21, 22). Cât este de bine primită și de ascultată rugăciunea stă‑ ruitoare, se poate observa din Sfânta Scriptură. Sfântul Apostol și Evanghelist Luca scrie În cartea biblică Faptele Sfinților Apostoli că rugăciunile sutașului Corneliu au ajuns „Înaintea lui Dumnezeu” (cap. 10, 4), Întrucât „se ruga” lui Dumnezeu „totdeauna” (cap. 10, 2), căci, mărturisește Sfântul Iacov, „mult poate rugăciunea stăruitoare a dreptului” (Iacov 5, 16). Dascăli În rugăciune ne sunt mai
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
făcea aceasta, ci Domnul, Care Își arăta iubirea de oameni prin el și vindeca pe cei ce pătimeau. A Cuviosului Antonie „era numai rugăciunea și nevoința, de dragul căreia șezând În munte, se bucura de vederea celor dumnezeiești”297. Chiar Sfinții Apostoli cereau credincioșilor să se roage pentru ei (cf. Coloseni 4, 2‑4 ; I Tesaloniceni 5, 25). La fel și marii Sfinți Părinți și scriitori ai Bisericii. Astfel, Sfântul Vasile cel Mare Îi scrie lui Antioh următoarele : „Să mă pri‑ mești
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și dăruiește‑mi mie boala !ă. Și Bunul Dumnezeu, văzând neputința noastră de a purta boala, Îl face bine și pe acela și nici nouă nu ne‑o dă”303. X.6. Sfântul Maslu - Taina vindecării sufletești și trupești Sfinții Apostoli, după Înălțarea Domnului Hristos la cer și după Pogorârea Sfântului Duh, trimiși și Împuterniciți de Bunul Mântuitor, au continuat lucrarea tămăduitoare Învățând și săvârșind minuni În numele Său. „Multe minuni și semne se făceau În Ierusalim prin Apostoli” (Fapte 2, 43
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și trupești Sfinții Apostoli, după Înălțarea Domnului Hristos la cer și după Pogorârea Sfântului Duh, trimiși și Împuterniciți de Bunul Mântuitor, au continuat lucrarea tămăduitoare Învățând și săvârșind minuni În numele Său. „Multe minuni și semne se făceau În Ierusalim prin Apostoli” (Fapte 2, 43). Conform practicii Sfinților Apostoli, care „ungeau cu untdelemn pe mulți bolnavi și‑i tămăduiau” (Marcu 6, 13) și potrivit Îndemnului Sfântului Apostol Iacov din epistola ce‑i poartă numele : „De este cineva bolnav Între voi, să cheme
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Hristos la cer și după Pogorârea Sfântului Duh, trimiși și Împuterniciți de Bunul Mântuitor, au continuat lucrarea tămăduitoare Învățând și săvârșind minuni În numele Său. „Multe minuni și semne se făceau În Ierusalim prin Apostoli” (Fapte 2, 43). Conform practicii Sfinților Apostoli, care „ungeau cu untdelemn pe mulți bolnavi și‑i tămăduiau” (Marcu 6, 13) și potrivit Îndemnului Sfântului Apostol Iacov din epistola ce‑i poartă numele : „De este cineva bolnav Între voi, să cheme preoții Bisericii și să se roage pentru
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
rămășițelor pământești ale sfinților apare În deceniile veacului apostolic și continuă În veacul următor. Mântuitorul Însuși vorbea despre calitatea deosebită pe care o dobândesc cei care se Împărtășesc cu Trupul și Sângele Său, primind În felul acesta arvuna nemuririi. Sfântul Apostol Pavel ne Încredințează că, „dacă ucideți, cu duhul, faptele trupului, veți fi vii”. Faptul că Biserica a cinstit de la Început sfintele moaște ne‑o atestă, Înainte de toate, Sfânta Scriptură. După ce a fost tăiat capul Sfântului Ioan Botezătorul, „ucenicii lui au
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
să fie socotită drept zi de naștere În Împărăția lui Dumnezeu și să fie cinstită și serbată la locul unde erau Îngropate sfintele moaște. În epoca apostolică, nu numai trupul, ci și hainele și obiectele pe care le foloseau Sfinții Apostoli erau cinstite și mulți bolnavi se tămăduiau numai la trecerea peste ei a umbrei trupului Sfinților Apostoli. Motivul pentru care Biserica cinstește sfintele moaște nu este numai unul de ordin comemorativ, În amintirea marti‑ rilor sau a celorlalți sfinți ai
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
la locul unde erau Îngropate sfintele moaște. În epoca apostolică, nu numai trupul, ci și hainele și obiectele pe care le foloseau Sfinții Apostoli erau cinstite și mulți bolnavi se tămăduiau numai la trecerea peste ei a umbrei trupului Sfinților Apostoli. Motivul pentru care Biserica cinstește sfintele moaște nu este numai unul de ordin comemorativ, În amintirea marti‑ rilor sau a celorlalți sfinți ai Bisericii, ci pentru că moaștele sunt cu adevărat sfințite, adică poartă pecetea dumnezeies‑ cului, sunt purtătoare de har
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
nu sunt creații artificiale ale modernității, de la romantism încoace, cum acreditează ideologii postmodernității. Posibilitățile de apariție ale diversităților etno-lingvistice sunt arheale, în planul creator al logosului divin. În duminica cincizecimii, Duhul Sfânt s-a pogorât ca limbi de lumină și apostolii au putut propovădui creștinismul în toate limbile pe care, până atunci, nu le cunoșteau. Primejdia dezordinii din Turnul Babel nu mai era acum, sensul lumii inversându-se de la opacitate la transparență, la lumea-lumen, într-o splendidă armonie a diversităților, care
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
vreo retragere gasteropodică în sine, zice Dieckhoff, ci e "mai degrabă condiția indispensabilă a progresului", într-un "mediu cultural accesibil, comprehensibil, care poate fi stăpânit, decât într-un cadru cultural necunoscut, cu reguli de funcționare enigmatice". Nomadismul pe care pariază apostolii postmoderniști, nu e un fenomen agreat de națiunile puternice, consolidate economic și cultural, ci e produsul dramatic al sărăciei și al neîmplinirii în sânul propriei națiuni. Este exodul celor subdezvoltați, al celor care se simt străini în propria țară, nedreptățiți
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
cu aceasta o fetiță pe nume Sarah. În momentul crucificării, Maria Magdalena era însărcinată. Știind că-l așteaptă moartea, la Cina cea de taină Hristos a lăsat, testamentar, în sarcina Mariei Magdalena să întemeieze viitoarea Biserică, de față, alături de ceilalți apostoli, fiind și ea. Așadar, nu lui Petru i-a încredințat marea misiune, fiindcă nici nu avea încredere în el, de vreme ce se lepădase de Iisus de trei ori. În acel moment, Petru ar fi amenințat-o pe Maria Magdalena cu moartea
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
s-a mulțumit doar cu a întemeia o dinastie. Totuși, Dan Brown înclină să creadă că timp de vreo trei veacuri creștinismul a avut o coloratură feministă, iar nu "patriarhală", cum a ajuns de la Constantin cel Mare încoace. Altfel spus, apostolii au respectat testamentul lui Iisus privind sacrul feminin. Astfel, "Iisus a fost primul feminist din istoria omenirii. El și-a dorit ca viitorul Bisericii sale să fie încredințat Mariei Magdalena"276. Și fiindcă "feminiștii" au fost persecutați ca eretici, mai
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
sarcofagul Mariei Magdalena, vor constitui marele secret al Sfântului Graal, păstrat de ordinul Cavalerilor Templieri, cei care dobândiseră documentele în urma unei cruciade. În mod eronat s-a crezut, timp de secole, că Sfântul Graal este potirul din care au băut apostolii la Cina cea de taină și în care Iosif din Arimateea a strâns picurile de sânge din trupul crucificat al Mântuitorului. E un argument tare al lui Dan Brown în descifrarea picturii lui Leonardo, fiindcă fiecare apostol are în dreptul său
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]